Zootehnia
- domeniu care se ocupa de cresterea
animalelor domestice (a mamiferelor de uscat domesticite), in scopul obtinerii
de lapte, carne, lana, piei sau blanuri.
PIATA agricola online
AJUTOR: CRESCATORII DE VACI DIN ZONELE DEFAVORIZATE POT BENEFICIA DE UN AJUTOR SPECIFIC
PLATI. Agentia de Plati si Interventie pentru Agricultura (APIA) a anuntat ca termenul de depunere a cererilor pentru ajutorul acordat din FEGA producatorilor de lapte de vaca din zone defavorizate este 31 august 2010. De acest acest ajutor specific pot beneficia crescatorii de vaci de lapte, persoane juridice si/sau persoane fizice autorizate, intreprinderi individuale sau familiale. Solicitantii trebuie sa depuna cererea aferenta fiecarei exploatatii la Centrele Judetene ale APIA pe a caror raza teritoriala se afla exploatatia. Cuantumul ajutorului este de cel mult 100 euro pe cap de vaca de lapte si se calculeaza dupa finalizarea verificarilor, prin raportarea numarului de animale eligibile la plafonul de 22.447.205 euro, aferent acestei forme de sprijin.
Pentru a beneficia de acest sprijin financiar producatorii de lapte trebuie sa indeplineasca mai multe conditii. Astfel, beneficiarii trebuie sa detina cota de lapte pentru livrari si/sau vanzari directe, iar efectivul de vaci de lapte pentru care solicita ajutor financiar sa fie inscris in Registrul National al Exploatatiilor. Totodata, efectivul pentru care se solicita ajutor specific anual trebuie mentinut in exploatatie pe perioada derularii schemei. Exploatatiile trebuie sa fie localizate in zonele defavorizate stabilite prin Anexa 4A din PNDR. Ajutorul specific se acorda pentru un efectiv cuprins intre 2 si maximum 15 capete vaci de lapte. Nerespectarea conditiilor de eligibilitate prevazute pentru acordarea ajutorului specific poate atrage, dupa caz, reducerea/excluderea de la plata, respectiv penalitati/sanctiuni multianuale.
PIATA agricola
PIATA agricola online
DECLIN: CRESCATORII DE OI ANUNTA PRODUCTII INJUMATATITE DE LAPTE SI BRANZETURI
PRODUCTII. Conditiile meteo nefavorabile au determinar scaderi considerabile ale productiei de lapte de oaie. Conform unui comunicat de presa al Agrostar, romanii vor manca mai putine branzeturi traditionale obtinute din carne de oaie, intrucat productia de lapte de oaie s-a injumatatit din cauza vremii capricioase. „Anul trecut s-a realizat o productie de 50 de litri de lapte/cap de oaie, dar anul acesta productia medie este de 30 de litri de lapte/cap de oaie. Un deficit de produse obtinute in sistem traditional, cum sunt telemeaua de Sibiu sau branza de burduf se va resimti in lunile de iarna”, a precizat presedintele Federatiei Agrostar, Nicolae Stefan.
Acesta a subliniat ca pe langa problemele cauzate de vreme crescatorii au de suferit si din cauza lipsei de sprijin financiar din partea statului. Potrivit liderului sindical, singurul ajutor financiar de care beneficiaza crescatorii de oi si capre in 2010 este cel de 80,36 euro reprezentand plata directa pe suprafata. In ceea ce priveste motorina cu acciza redusa, pentru oi ar urma sa se dea sub un litru pe cap de animal. Stefan a anuntat ca si crescatorii de oi si capre vor participa la actiunile de protest programate pentru luna septembrie de Federatia Agrostar si de Federatia Nationala a Producatorilor Agricoli din Romania (FNPAR).
PIATA agricola
PIATA agricola online
TRASABILITATEA - TEMA CENTRALA A SAPTAMANII VETERINARE IN UE
Boala vacii nebune, febra aftoasa, gripa porcina si gripa aviara, o succesiune de epidemii care i-a afectat grav pe agricultorii europeni in ultimele decenii. Avand deseori efecte devastatoare, aceste crize au scos in evidenta importanta trasabilitatii, si anume posibilitatea de a urmari produsele alimentare pe parcursul productiei, prelucrarii si distribuirii, prin diverse mijloace: coduri de bare, pasapoarte pentru animale sau crotalii (marcaje metalice aplicate pe urechea animalelor).
In perioada 14-20 iunie, tarile UE vor organiza evenimente care sa contribuie la o mai buna intelegere a trasabilitatii, tema editiei de anul acesta a Saptamanii veterinare europene. La Bruxelles, Saptamana a inceput cu o conferinta de doua zile pe teme diverse, printre care s-au numarat marcarea electronica a ovinelor si trasabilitatea in agricultura biologica si in comertul global.
Trasabilitatea ajuta autoritatile sa elimine riscurile pe care animalele bolnave sau alimentele contaminate le-ar putea reprezenta la adresa sigurantei alimentare sau a aprovizionarii cu alimente. De asemenea, trasabilitatea garanteaza originea unor specialitati regionale, precum sunca iberica sau carnea de vita irlandeza.
Incepand cu 2002, UE le-a cerut tuturor intreprinderilor din industria alimentara si a hranei pentru animale sa ia masurile necesare pentru a putea identifica rapid sursa si destinatia produselor lor. De asemenea, producatorii au obligatia de a informa autoritatile cu privire la riscurile potentiale si de a retrage de pe piata produsele afectate.
„Astazi ni se pare normal sa stim toata povestea unei bucati de carne de vita sau sa cunoastem traseul parcurs de o oaie sau de un produs de-a lungul lantului alimentar. Insa, pentru a atinge acest nivel de protectie a sanatatii animalelor si de siguranta alimentara au fost necesare multe eforturi”, a spus comisarul pentru sanatate, John Dalli.
PIATA agricola
PIATA agricola online
JUDETELE CAMPIOANE LA “SIDA CAILOR” VOR FINALIZA EVALUAREA IN 30 IUNIE
ZOOTEHNIE. Actiunea declansata de catre Autoritatea Nationala Sanitara Veterinara si pentru Siguranta Alimentelor (ANSVSA), privind sacrificarea, pana in 15 mai, a cailor bolnavi de anemie infectioasa ecvina (SIDA cailor) si despagubirea proprietarilor in cel mult 30 de zile, nu a cuprins patru judete in care se inregistreaza cele mai multe cazuri: Maramures, Satu Mare, Bihor si Sibiu.
Oficiali ANSVSA au motivat “excluderea” temporara din program a celor patru judete prin faptul ca in respectivele zone nu a fost finalizata procedura de evaluare.
“Judetele Maramures, Satu Mare, Bihor si Sibiu nu au fost excluse din program, dar nu se pot incadra in termenul de 15 mai 2010, din cauza numarului mare de animale bolnave. Prin urmare, procesul va dura mai mult comparativ cu restul judetelor unde numarul este mai mic. Termenul pe care il avem in vedere pentru cele patru judete este 30 iunie 2010”, a declarat Viorel Andronie, director in cadrul ANSVSA.
Pentru celelalte judete, sumele pentru despagubirea proprietarilor cailor care vor fi sacrificati au fost deja virate directiilor veterinare judetene, acestia urmand sa fie despagubiti de stat in maximum 30 de zile si de abatorele unde se sacrifica animalele, in functie de greutatea acestora.
“Important este ca in sfarsit dupa 20 de ani se face ceva concret cu
aceasta boala! Singura solutie este eliminarea animalelor bolnave si continuarea programului de supraveghere”, a mai spus Andronie.
La sfarsitul lunii aprilie, din cei aproximativ 800.000 de cai din Romania, 7.500 erau diagnosticati cu anemie infectioasa ecvina. De exemplu, in Maramures, unul dintre judetele care nu au fost capabile finalizeze evaluarea pana in 15 mai, conform directivelor Uniunii Europeane, exista 984 de cabaline bolnave si 906 focare, conform declaratiei directorului Directiei Sanitar Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor Maramures, Danut Crisan.
Anemia infectioasa ecvina (AIE), cunoscuta sub denumirea “SIDA cailor” este o boala virala, care se manifesta la cai, catari si magari. Cazurile recente de AIE la caii deplasati din Romania in alte state membre si raportul publicat al unei misiuni de inspectie veterinara au indicat faptul ca eforturile autoritatilor romane de a controla boala ar trebui completate cu masuri suplimentare din partea UE.
Astfel, toate animalele apartinand familiei equidae si care provin din Romania vor fi transportate in alte state membre doar din complexe certificate ca fiind neinfestate cu AIE si sub un regim specific si cuprinzator, ce include o dubla testare inaintea distribuirii, a precizat ANSVSA.
PIATA agricola
PIATA agricola online
COMISIA EUROPEANA ISI PROPUNE UN PESCUIT DURABIL, IN 2011
ACVACULTURA. Comisia Europeana a publicat raportul privind lansarea discutiilor referitoare la posibilitatile de pescuit in apele UE in 2011. Documentul stabileste modul in care Comisia intentioneaza sa actioneze pe baza avizelor stiintifice pe care le primeste privind starea stocurilor de peste atunci cand propune limitele de captura si cotele pentru anul viitor. Comisarul pentru Afaceri Maritime si Pescuit, Maria Damanaki, vrea sa aduca, in 2011, pescuitul in UE inapoi la limitele durabile, in conformitate cu angajamentele internationale ale UE si recomandarile stiintifice.
Comisarul european pentru afaceri maritime si pescuit, Maria Damanaki ar dori sa vada strictete mai mare a normelor europene cu privire la cote. “Vreau sa fie clar ca nivelul cotei stabilite trebuie sa respecte toate angajamentele Uniunii Europene cu privire la dezvoltarea durabila, angajamentele noastre si a statelor din apropiere, precum si angajamentele asumate in cadrul planurilor pe termen lung”, a spus Damanaki.
In 2002, toate statele membre ale Uniunii Europene au convenit ca stocurilor de peste ar trebui sa fie exploatate astfel incat acestea sa poata oferi cea mai durabila exploatarea a capturilor, si ca acest lucru ar trebui realizat pana in 2015. Au fost inregistrate progrese de atunci, cu 11 stocuri. Totusi, majoritatea stocurilor sunt inca supraexploatate. Comisia stabileste un raport privind posibilitatile de pescuit in fiecare an, prin care explica pescarilor si reprezentantilor industriei ce norme comune vor fi utilizate pentru a stabili cotele. Normele comune sunt puse in aplicare pentru a se asigura ca toate flotele sunt tratate in mod egal si corect.
PIATA agricola
PIATA agricola online
CIOLOS PROMITE MASURI NOI PE PIATA LAPTELUI
LAPTE. Cu prilejul conferintei intitulate „Care este viitorul laptelui?”, desfasurata la Bruxelles, la finalul lunii martie, comisarul pentru agricultura si dezvoltare rurala, Dacian Ciolos, si-a confirmat intentia de a prezenta un pachet legislativ menit sa amelioreze functionarea sectorului produselor lactate fara a mai astepta discutiile despre viitorul PAC dupa orizontul 2013. Vorbind in fata celor peste 400 de delegati ai lantului de aprovizionare cu produse lactate si a actorilor politici si administrativi interesati, comisarul a evocat criza foarte serioasa care a afectat anul trecut sectorul laptelui. „Incet-incet, am indreptat lucrurile, folosind masuri de piata ca interventia si depozitarea privata, si nu trebuie sa uitam de importanta platilor directe in sustinerea venitului exploatatiilor”, a subliniat comisarul.
Cotele, a repetat Ciolos, nu reprezinta o solutie pentru sectorul produselor lactate dupa 2015. „Pe scurt, la o situatie noua, avem nevoie de mecanisme noi, adaptate noilor conditii si ambitiilor politicii noastre”, a spus el. Oficialul european a indemnat la o orientare sustenabila catre piata, dotata cu instrumentele necesare pentru a lupta impotriva extremei volatilitati a preturilor, dar nu impotriva evolutiei naturale a pietelor.
Adresandu-se ziaristilor dupa alocutiunea de deschidere, oficialul european a reiterat necesitatea unor initiative menite sa amelioreze functionarea sectorului lactatelor. „Voi tine seama de recomandarile pe care le va face in iunie Grupul la nivel inalt in domeniul laptelui. Apoi vom avea o discutie asupra recomandarilor la Consiliul Agricultura din iulie si sper ca, pana la sfarsitul anului, sa fiu in masura sa prezint un pachet legislativ”, a indicat comisarul. „Avem nevoie de masuri cu efect imediat si pe termen lung”, a explicat el.
Intrebat de ziaristi ce fel de masuri va propune, Ciolos a raspuns ca va astepta recomandarile Grupului la nivel inalt. „Pentru moment nimic nu e exclus, dar vor fi masuri de reglementare, nu bugetare.”
PIATA agricola
PIATA agricola online
SPECIALISTII AU DECIS: OUALE ROMANESTI NU AU HORMONII STRESULUI
AVICULTURA. Ouale comercializate in Romania, indiferent de sistemul in care sunt crescute gainile de la care provin acestea, indeplinesc toate conditiile de siguranta pentru a fi consumate si nu prezinta nici un pericol pentru sanatatea oamenilor, a decis Consiliul Stiintific al Autoritatii Veterinare. Concluzia, adoptata prin votul unanim al tuturor membrilor Consiliului Stiintific prezenti, inclusiv profesorul universitar Gheorghe Mencinicopschi, s-a bazat pe inexistenta unor dovezi stiintifice care sa demonstreze prezenta hormonilor stresului in oua sau a faptului ca ouale provenite de la gaini crescute in custi sunt “toxice”.
De asemenea, s-a facut distinctia intre diferitele tipuri de clasificare a oului, in functie de greutate, exprimata prin literele: S, M etc. (conform Regulamentului 589/2008) si cel care indica sistemul de crestere al gainilor ouatoare, marcat prin cifrele: 0, 1, 2, 3 (conform Directivei 2002/4/CE).
Codul producatorului, care se marcheaza pe ou, (conform Regulamentului 589/2008), contine obligatoriu una dintre cifrele de mai sus si se utilizeaza pentru asigurarea trasabilitatii oualor de consum.
PIATA agricola
PIATA agricola online
PIATA CARNII: EVOLUTIA PRETULUI LA CARNEA DE PORC IN 2010
ZOOTEHNIE. A existat o intreaga zvonistica legata de scumpirea carnii de porc imediat dupa anul nou, pareri ce creditau o majorare cu 20% a pretului. Ne apropiem de finalul lunii Ianuarie si totusi nu s-a remarcat nici o miscare a preturilor la carnea de porc. In fapt, exista o opinie des intalnita in randul producatorilor, conform careia majorarea ar avea drept justa baza eliminarea de anul acesta a subventiei directe incasate pentru calitatea carcasei numai ca, economia de piata functioneaza dupa reguli precise ce considera in primul rand cererea si oferta. Daca plecam de la premiza ca, in Romania, importul de carne de porc este masiv, acoperind 70% din consumul intern, atunci va fi usor de inteles ca majorarea unilaterala a preturilor din partea producatorilor autohtoni ar fi greu de realizat, procesatorii (clientii producatorilor) ar avea oricand deschisa piata importurilor la preturi mai mici. In prezent trebuie avut in vedere si intarirea Leului fata de Euro, fenomen ce ar putea incuraja de asemnenea importul.
Momentul ar putea fi insa speculat de procesatori si retaileri care, pe baza cererilor si nemultumirilor exprimate de catre fermieri public, sa majoreze preturile in galantar fara a intoarce neaparat o parte din profit si la producatori.
Sub aspectul pretului de vanzare, carnea de porc a fost mereu concurata de carnea de pui, cea din urma fiind mai ieftina. Anul 2010 lasa fara subventie si sectorul de crestere a puilor insa, datorita gradului mult mai redus de dependenta fata de importuri, o crestere a preturilor devine plauzibila, acest lucru favorizand consumul de carne de porc datorita micsorarii diferentei de pret.
Momentul scoaterii subventiei este, fara indoiala, un moment greu pentru producatorii care nu au reusit sa isi alinieze sistemele de productie la standarde ce le-ar permite o competitie directa cu ceilalti producatori de porc din UE. Se poarta discutii sa se acorde subventie si in acest an, pentru bunastarea animalelor, aceasta acoperind parte din valoarea celei disparute asigurand o trecere treptata de la un sistem subventionat la unul nesubventionat.
Daca, sectorul cresterii porcului nu va primi totusi o subventie, se vor inchide probabil multe crescatorii, industria polarizandu-se. Inchiderea de ferme va dezechilibra temporar preturile deoarece, de regula, animalele vandute in depopulare sunt vandute la preturi mai mici.
De observat este si faptul ca, in industria de crestere a porcului, pretul de vanzare nu este corelat cu costul de productie, dupa cum ar fi normal, ci este influentat de factori exogeni ca: importurile masive, depopulari de ferme, sezon, etc. In eficienta unei ferme foarte important este pretul de achizitie a cerealelor (70% din costul de productie reprezinta furajele), cunoastera lui oferind predictibilitatea costului de productie.
Evolutia preturilor la carnea de porc este ciclica avand, de obicei, trei zone de crestere: sarbatorile de iarna, Pastele si sezonul de vara. Nu exista o regularitate a evolutiei totul depinzand, pe langa nivelul de consum, de dinamica populatiei de animale.
Pentru primul trimestru al anului 2010, trebuie considerat faptul ca Pastele este devreme (4 Aprilie) ceea ce poate transforma luna Martie (luna cu cerere redusa in mod obisnuit) intr-o luna cu un nivel mare de cerere pe piata carnii de porc, intinzand si sezonul de vara pe o perioada mai lunga. Acest lucru poate insemna pentru crescatori un nivel de cerere ridicat si, eventual, un pret mai bun.
Catalin LAPUSTE
PIATA agricola nr. 68 (12-25 octombrie 2009)
PRESEDINTELE ASOCIATIEI PRODUCATORILOR DE PRODUSE TRADITIONALE SI ECOLOGICE MARAMURES, IOAN TATARAN ISI DORESTE UN PUNCT DE SACRIFICARE A ANIMALELOR CRESCUTE IN SISTEM ECOLOGIC
Presedintele Asociatiei Producatorilor de Produse Traditionale si Ecologice Maramures, Ioan Tataran vrea sa construiasca un punct de sacrificare a animalelor crescute in sistem ecologic. Tentativa producatorului maramuresean se loveste de legislatie. "Am depus deja la Autoritatea Nationala Sanitar-Veterinara si pentru Siguranta Alimentelor cel de-al treilea memoriu cu privire la autorizarea unui punct de sacrificare a animalelor crescute in sistem ecologic. Inca astept raspuns. La primele doua memorii am primit un raspuns sec", a spus Ioan Tataran. Prin intermediul memoriilor, Ioan Tataran solicita obtinerea unor derogari de la normele sanitar-veterinare, facilitate oferite de directivele europene dar ignorata de autoritatile bucurestene.
"Exista directive europene care spun ca se pot acorda derogari de la normele europene. Aceste directive pot fi aplicate si in Romania, dar la nivel de Autoritate ma lovesc de multa indiferenta", a spus producatorul maramuresean. Ioan Tataran este nemultumit de atitudinea oficialilor de la Bucuresti, care prefera sa ignore derogarile oferite de legislatia europeana, optand pentru aplicarea rigida a normelor legislative.
"Daca eu am ferma mea de ingrasare porci in sistem ecologic si fabricuta de produse traditionale, nu inteleg de ce ar trebui sa am un abator care sa fie dotat ca si pentru productia conventionala. Un astfel de abator presupune o investitie prea mare pentru mine. In aceasta situatie, sunt nevoit sa aduc carcasa de porc din Ungaria si apoi ne plangem ca nu sunt autorizate fermele autohtone", a spus Tataran.
PIATA agricola nr. 68 (12-25 octombrie 2009)
PORCUL ROMANESC A PRIMIT VERDE LA EXPORT! ROMANIA POATE EXPORTA IN UE, DE LA 1 IANUARIE 2010, CARNE DE PORC
Uniunea Europeana va permite, de la 1 ianuarie 2010, procesatorilor de carne din Romania sa exporte carne proaspata de porc si produse din carne proaspata de porc provenita din zonele libere de pesta porcina clasica. Conform Autoritatii Nationale Sanitara Veterinara si pentru Siguranta Alimentelor, carnea si produsele din carne care vor putea fi exportate in UE trebuie sa provina exclusiv din tarile membre, zone europene oficial libere de pesta porcina clasica.
Decizia a fost luata, in data 4 noiembrie, cu unanimitate de voturi, in cadrul reuninii Comitetului Permanent pentru Lantul Alimentar si Sanatate Animala (SCFCAH), desfasurata la Bruxelles. Discutiile pe acest subiect au inceput inca din luna martie a acestui an, cu ocazia vizitei in Romania a Comisarului european pentru sanatate, Adroulla Vassiliou. In intalnirile avute cu oficialul european, atat primul-ministru Emil Boc, cat si presedintele ANSVSA, Marian Zlotea, au cerut ca, incepand cu 1 ianuarie 2010, unitatile de procesare a carnii de porc, care prelucreaza carne provenita din zonele europene oficial libere de pesta porcina clasica, sa poata livra pe piata unica europeana produse purtand marci romanesti, conditia aprobarii acestora fiind capacitatea de a demonstra trasabilitatea carnii materie prima si a productiei destinate exportului.
La inceputul anului 2010, vor avea loc mai multe inspectii ale Comisiei Europene in Romania pentru a urmari evolutia pestei porcine clasice dupa oprirea vaccinarii si capacitatea unitatilor de procesare aprobate de a implementa sistemul lohn in conditii de siguranta
PIATA agricola nr. 68 (12-25 octombrie 2009)
MINISTERUL AGRICULTURII A UITAT SA ANUNTE FERMIERII CA NU SUNT BANI PENTRU PLATILE IN ZOOTEHNIE
PROTEST. Zootehnia romaneasca este lovita din nou de clasa politica. Reprezentantii Federatiei Crescatorilor de Bovine din Romania au aflat in urma cu cateva zile ca nu se vor mai acorda platile nationale complementare directe in zootehnie (CNDP) si nici subventia pentru calitatea laptelui pe trimestrul III si IV. Vestea a lovit fermierii, care au realizat investii bazandu-se pe acesti bani pornind de la premisa ca CNDP-ul a fost singura subventie de la guvern care a fost platita la timp in anii trecuti. “Marti (n.red., 6 octombrie), am primit vestea-bomba: ca aceste sume, 128 de milioane de euro pentru bovine si 66,29 de milioane euro pentru ovine, nu a fost incluse pe fila de buget a Ministerului Agriculturii pentru anul 2009", a declarat vicepresedintele Federatie Crescatorilor de Bovine din Romania, Claudiu Franc. Altfel spus, chiar daca tot anul s-au anuntat platile nationale directe complementare in zootehnie, niciun reprezentant al celor doua ministere implicate (Ministerul Agriculturii si Ministerul de Finante) nu a anuntat fermierii ca acesti bani nici macar nu sunt inclusi in bugetul Ministerului Agriculturii. Informatia a iesit la iveala abia acum, cu mai putin de 10 zile inainte de data scadenta (15 octombrie) la care ar trebui sa inceapa efectuarea platilor. Situatia este fara precedent.
Anul trecut platile nationale complementare directe in zootehnie au fost platit integral, iar subventia pe calitatea laptelui pe trimestrul IV a fost platita doar in proportie de 70%. „Ni s-a spus ca vom primi din subventia pe calitatea laptelui doar diferenta de 7% ramasa neachitata pe trimestrul II, in rest nimic”, a precizat Franc. Crescatorii de animale asteapta un raspuns din partea guvernantilor. Dupa aceea, daca raspunsul nu va fi unul pozitiv pentru fermieri, acestia vor organiza proteste.
Mihaela MIHALEA
PIATA agricola nr. 68 (12-25 octombrie 2009)
AMERICANII REBRANDUIESC HORMONUL DE CRESTERE MONSANTO
* Un grup de cercetatori sustin produsul societatii americane
STUDII. Americanii aduc din nou in atentia publica, hormonul somatotropin recombinat bovin. Elanco, o divizie a societatii Eli Lilly and Company, a anuntat ca un grup de experti in medicina umana, nutritie, zootehnie si medicina veterinara au publicat un raport stiintitific care vizeaza hormonul somatotropin recombinat bovin (rbST), supliment hormonal aprobat de Administratia Americana pentru Nutritie si Administrarea Medicamentelor (FDA) pentru cresterea productiei de lapte la vaci. Grupul de cercetatori a fost condus de dr. Richard Raymond (in foto), fost subsecretar de Stat pentru Siguranta Alimentara in cadrul Departamentului American pentru Agricultura. Raportul este prima analiza detaliata a acestui supliment hormonal dupa analiza initiala prezentata catre FDA pentru aprobarea lui. Cei noua cercetatori s-au intalnit in 2009, in cadrul a doua workshopuri in februarie si martie, costurile fiind suportate de compania Elanco. Cercetarea a vizat modul in care rbST influenteaza sanatatea umana si animala, continutul nutritiv al laptelui, impactul asupra mediului si a calitatii laptelui. Raportul a fost prezentat in cadrul Congresului reunit al Asociatiei Stiintifice Americane din Industria Laptelui, Societatii Canadiane pentru Zootehnie si a Asociatiei Americane pentru Zootehnie, care a avut loc in Montreal, Canada. Hormonul somatotropin bovin este o proteina hormonala produsa de glanda hipofiza la vite, numit si hormonul bovin de crestere. Acest hormon a fost obtinut la nivel industrial de compania americana Monsanto, folosind tehnologia de combinare a ADN-ului si a fost vandut incepand cu 1994 sub denumirea de Posilac. Monsanto a vandut acest produs catre Elanco in august 2008 pentru suma de 300 de milioane de dolari plus un procent suplimentar pe contingent. Incepand cu 2009, in randul consumatorilor americani s-a pornit un adevarat trend impotriva laptelui provenit de la vaci tratate cu rbST ce a determinat tot mai multi fermieri sa renunte la utilizarea lui.
PIATA agricola nr. 68 (12-25 octombrie 2009)
PLAFOANELE EUROPENE PENTRU ZOOTEHNIE
Agentia de Plati si Interventie pentru Agricultura (APIA) a anuntat ca a fost stabilit plafonul alocat Romaniei pentru acordarea Platilor Nationale Directe Complementare (CNDP) in sectorul zootehnic.
Astfel, potrivit deciziei Comisiei Europene din 25 septembrie 2009, pentru prima pe exploatatie, specia bovina, nivelul maxim alocat Romaniei este de 182.792.000 euro, fata de 176.305.000 euro, plafonul stabilit pentru anul 2008. De asemenea, pentru prima pe cap de animal, specia ovine/caprine, plafonul alocat Romaniei este de 66.657.000 euro, fata de 64.614.000 euro, anul trecut. Potrivit normelor UE, platile sunt efectuate in lei, la cursul stabilit de Banca Centrala Europeana (BCE) pentru ziua anterioara datei de 1 octombrie a anului pentru care este acordat sprijinul. CNPD-ul se acorda sub forma primei pe exploatatie, pentru specia bovina, respectiv primei pe cap de animal, pentru specia ovine/caprine. Potrivit regulamentelor europene, trebuie efectuat un control administrativ in Registrul National al Exploatatiilor (RNE) in proportie de 100% pentru toate cererile depuse si efectivul de animal aferent, atat pentru specia bovine, cat si pentru specia ovine/caprine. In plus, pentru ovine/caprine este obligatoriu un control si un supracontrol la fata locului. Potrivit Ordinului 344/2009, APIA transmite Ministerului Agriculturii centralizatorul cu efectivele eligibile la plata pentru anul 2009, pana in 15 septembrie pentru specia bovine, respectiv pana in 15 octombrie pentru specia ovine/caprine. Valoarea sprijinului financiar, atat pentru specia bovina, cat si pentru specia ovine/caprine, va fi stabilita de Guvern, in functie de numarul animalelor eligibile rezultat in urma controalelor.
PIATA agricola nr. 67 (14-28 septembrie 2009)
FEDERATIA CRESCATORILOR DE BOVINE DIN ROMANIA ACUZA MEDICII VETERINARI DE PRACTICI MONOPOLISTE
* Fermierii au solicitat sprijinul deputatilor din Comisia de agricultura
CONFLICT. Crescatorii de bovine sunt nemultumiti de faptul ca medicii veterinari practica tarife prea mari pentru unele servicii si-i acuza de monopol, sustinand ca nici nu au concurenta si nici nu-si negociaza tarifele. Presedintele Federatiei Crescatorilor de Bovine din Romania, Mircea Ciurea, a anuntat ca va face o serie de demersuri pentru îndreptarea situatiei existente.
“Am solicitat sprijinul deputatului Mircia Giurgiu, în vederea emiterii unui act normativ pentru ca noua, crescatorilor, nu ne convine sa ne fie luati banii din buzunar, în mod arbitrar”, a declarat Ciurea. Mircia Giurgiu a declarat ca reclamatia fermierilor va fi subiectul unei analize în Camera Deputatilor. “Am hotarat cu colegii sa încercam sa mediem acest conflict. Îl vom invita la discutii si pe presedintele Consiliului Concurentei iar daca nu vom ajunge la o întelegere, atunci va fi nevoie de schimbarea legii, în asa fel încat si fermierii sa poata participa la negocieri si sa nu fie obligati sa accepte preturile impuse de Colegiul Medicilor Veterinari din Romania” a subliniat deputatul. Presedintele Federatiei Crescatorilor de Bovine din Romania a precizat ca, de exemplu, pentru emiterea unui simplu formular de miscare în cazul vanzarii a zece vaci, medicul veterinar percepe un tarif de circa 300 de lei, desi este vorba de un singur document în care sunt trecute toate numerele matricole ale animalelor. O alta doleanta a crescatorilor de animale o reprezinta obtinerea unor garantii guvernamentale pentru împrumuturi cu care Federatia sa-si construiasca unitati de procesare a laptelui. “În privinta garantiilor guvernamentale, avem un protocol semnat cu domnul ministru Pogea, prin care Federatia vrea sa construiasca niste unitati de procesare la nivel national, astfel încat fermierii sa-si poata prelucra laptele si sa nu mai depinda de pretul oferit de multinationale, care contribuie la decapitalizare si la marirea decalajului dintre fermierii romani si cei din UE”, a mai spus Ciurea.
“Am solicitat sprijinul deputatului Mircia Giurgiu, în vederea emiterii unui act normativ prin care acele tarife pe care le stabileste Colegiul Medicilor Veterinari sa fie rezultatul unei negocieri dintre acesta si noi” - presedintele Federatiei Crescatorilor de Bovine, Mircea Ciurea.
PIATA agricola nr. 67 (14-28 septembrie 2009)
FERMIERII ROMANI SE ORIENTEAZA CATRE TAURINELE DE CARNE
STATISTICI. Fermierii romani se orienteaza tot mai mult catre cresterea si exploatarea taurinelor de carne datorita posibilitatilor oferite de structura efectivelor, de conditiile geo-climatice, precum si de cererea tot mai crescuta a carnii de bovine pe piata europeana. Potrivit datelor furnizate de Ministerul Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale (MAPDR), pentru perioada 2007-2010, deficitul de carne de vita în UE a fost estimat la peste 200.000 de tone pe an. În Romania, cresterea bovinelor este o activitate traditionala a populatiei din zona rurala si în special din zona montana si deluroasa. “Diversitatea productiilor pe care le realizeaza, consumul redus de energie si natura furajelor pe care le valorifica, confera cresterii si exploatarii bovinelor caracterul unei activitati durabile si de perspectiva”, precizeaza documentul MAPDR. Cu toate acestea, în Romania se impune implementarea raselor de carne, în conditiile în care acestea aduc profit mai mare în zonele de munte, decat vacile de lapte. Datele Ministerului Agriculturii arata ca în momentul de fata acest tip de vaca (rasele de carne) nu este foarte raspandit în Romania. Este vorba doar de un efectiv de 29.000 de exemplare, adica nu mai mult de 2,3 % din numarul total de exemplare. Tehnologia de crestere a vacilor de carne este foarte simpla, releva documentul MAPDR. “Primul lucru care reduce foarte mult costurile se refera la faptul ca pentru vacile mame nu se construiesc grajduri. Animalele sunt tinute tot timpul anului pe pasune. Unele rase au nevoie de grajduri acoperite numai în perioada fatarilor, iar altele, cum este rasa Angus, pot fata fara probleme la sfarsitul lunii februarie, chiar în zapada”, explica specialistii MAPDR.
PIATA agricola nr. 67 (14-28 septembrie 2009)
COOPERATIVA AGRICOLA TRANSILVANIA OVICARN ISI DESCHIDE LANT DE MAGAZINE
OVINE. Abatorul de ovine din Hereclean, unul dintre cele mai mari si mai moderne la nivel national, intentioneaza deschiderea unor magazine, pentru început în Zalau si Cluj-Napoca, în care sa se vanda exclusiv carne de oaie. Masura este luata de conducerea Cooperativei Agricole Transilvania Ovicarn (CATO), proprietara abatorului, dupa ce de la inaugurarea din acest an a unitatii de productie si pana în prezent taierile de oi si miei sunt cu mult sub capacitate. “Am taiat în acest an doar circa 2.000 de oi si miei, ceea ce este cu mult sub capacitatea abatorului. Din pacate, din cauza unor amanari care nu au tinut de noi, am deschis tarziu abatorul, aproximativ 90% din mieii din acest an fiind deja vanduti. Pana anul viitor încercam sa supravietuim cu comenzile pe care le avem si cu vanzarile de la magazinele pe care le vom deschide” a declarat luni Ioan Ardelean, presedintele CATO.
PIATA agricola nr. 66 (31 august – 13 septembrie 2009)
CORPUL DE CONTROL AL MINISTRULUI AGRICULTURII ANCHETEAZA EVAZIUNI CU PLATI COMPLEMENTARE IN ZOOTEHNIE
OVINE. Corpul de Control al ministrului Agriculturii ancheteaza evaziuni cu plati complementare in zootehnie. O serie de crescatori de ovine sunt suspectati de a incasa plati complementare pentru animale care nu exista. Toti crescatorii de ovine care au beneficiat pe nedrept de plati complementare vor trebui sa le restituie, conform procedurilor europene. Ministrul Agriculturii, Ilie Sarbu a precizat ca a trimis Corpul de Control in teritoriu, in judetele in care au existat semnale ca mai multi fermieri au solicitat subventii pentru animale care nu exista. “Nu vreau sa acuz fara sa am o baza. De altfel, nu am deocamdata o estimare clara a pagubelor. Din acest motiv am trimis Corpul de Control in teritoriu si cand vom finaliza controalele vom face publice datele”, a precizat Ilie Sarbu. Subventiile in sectorul zootehnic se acorda numai din bugetul national, prin platile complementare, anul trecut fiind acordata pentru specia ovina-caprina, o suma de 43,9 lei pe cap de animal. Potrivit datelor Agentiei de Plati si Interventie pentru Agricultura (APIA), controalele in teren pentru acordarea subventiilor in sectorul zootehnic se realizeaza pe un esantion de 15% dintre efectivele pentru care au fost solicitate subventii si 100% din punct de vedere administrativ. Anul trecut, din 6,5 milioane de capete ovine-caprine solicitate la plata au fost declarate eligibile doar 5,5 milioane capete, fiind respinse la plata 995.000 de capete. In momentul de fata, Agentia de Plati si Interventie pentru Agricultura nu detine date referitoare la fermierii care au incasat subventii necuvenite in sectorul zootehnic. Potrivit unor date aparute in presa, mai multe ferme zootehnice din Tulcea au solicitat plati complementare pentru zeci de mii de oi care nu exista. De asemenea, exista judete in care Garda Financiara investigheaza mai multe cazuri de evaziune fiscala cu oi exportate ilegal pentru care s-au incasat platile acordate de Agentia de Plati si Interventie pentru Agricultura.
PIATA agricola nr. 66 (31 august – 13 septembrie 2009)
MEDICII VETERINARI CONCESIONARI TREBUIE SA INTRE IN LEGALITATE
INTALNIRE. Presedintele Autoritatii Sanitar Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor (ANSVSA), Marian Zlotea, alaturi de Viorel Andronie, prim-vicepresedinte al Colegiului Medicilor Veterinari din Romania, si Bogdan Dumitrache, secretar al Colegiului Medicilor Veterinari, au avut o intalnire cu medicii veterinari concesionari, medicii veterinari oficiali zonali si reprezentantii asociatiilor crescatorilor de animale din judetul Satu Mare. Presedintele ANSVSA le-a explicat medicilor veterinari ca trebui sa acorde consultanta crescatorilor de animale, cresterea efectivelor fiind in interesul tuturor. Zlotea a atras atentia medicilor concesionari si cu privire la intrarea in legalitate, avand in vedere ca exista foarte multi medici veterinari care trebuie sa-si preschimbe certificatele de libera practica pentru a fi in legalitate. Presedintele ANSVSA a anuntat ca incepand cu 15 octombrie pe site-ul autoritatii va fi publicata o lista cu toti cei care au drept de practica si cu activitatile pe care acestia pot sa le desfasoare.
PIATA agricola nr. 66 (31 august – 13 septembrie 2009)
OVINE CROTALIATE PENTRU EXPORT
TULCEA. Stocul necesar de crotalii pentru identificarea ovinelor si caprinelor din judetul Tulcea este asigurat pana la sfarsitul anului 2009, a anuntat Autoritatea Nationala Sanitar Veterinara si pentru Siguranta Alimentelor (ANSVSA). Este vorba de un numar de 137.000 de crotalii duble pentru ovinele destinate centrelor de colectare pentru export, dar si de 20.000 de crotalii pentru bovine. Presedintele ANSVSA, Marian Zlotea, a participat la sedinta colegiului director al Directiei Sanitar Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor (DSVSA) Tulcea, dar si la o intalnire cu reprezentantii asociatiilor crescatorilor de ovine, ai asociatiilor crescatorilor de bovine si cu reprezentantii Colegiului Medicilor Veterinari din judet. Intalnirile de lucru au vizat verificarea necesarului de crotalii pentru identificarea animalelor, dar si verificarea stadiului in care se gaseste laboratorul din cadrul DSVSA Tulcea, laborator construit cu fonduri europene si a carui inaugurare va fi la sfarsitul lunii septembrie. Zlotea a urmarit si verificarea modului in care angajatii Directiei Sanitar Veterinara si pentru Siguranta Alimentelor Tulcea si-au dus la indeplinire sarcinile de serviciu. Presedintele ANSVSA a solicitat directiilor judetene sa acorde o atentie deosebita relatiei cu crescatorii de animale, cu asociatiile crescatorilor de animale si cu medicii veterinari concesionari. Secretarul de stat a asigurat angajatii DSVSA ca, daca isi vor face meseria, si ANSVSA va fi alaturi de ei in toate probleme pe care le au. Totodata, acesta i-a avertizat ca, daca va primi reclamatii care se vor dovedi a fi reale, va lua masuri dure, care vor duce pana la desfacerea contractelor.
PIATA agricola nr. 65 (17-30 august 2009)
FERMA PRESEDINTELUI PATRONATULUI CARNII DE PORC, DEPOZIT DE 4.200 DE TONE DE COMPOST DIN BALEGAR
* Brailenii, revoltati impotriva fermelor lui Gheorghe Caruz
BRAILA. Presedintele Patronatului Roman al Carnii de Porc, Gheorghe Caruz, care detine Complexul de Crestere a Porcilor din Braila, este acuzat de localnici ca polueaza de mai multi ani aerul din municipiu. Comisarii Garzii de Mediu au stabilit sursa acestui miros pestilential: 4.200 tone de resturi de balegar in stadiu avansat de fermentare, care provin din exploatarea animalelor din Complexul de Porci Braila si care nu au mai fost ridicate din 2007. Resturile sunt formate din namolul scos din bazinele de decantatare ale statiei de epurare, namol rezultat din balegar, urina de porc si ape uzate provenite de la spalarea halelor. In mod normal, acest namol trebuie tinut in aer liber maxim 13 luni, timp in care se transforma in compost propice utilizarii ca ingrasamant natural. Lasat mai mult timp in aer liber, namolul fermenteaza dupa fiecare ploaie care il uda, raspandind mirosuri greu de suportat.
Potrivit sefului Garzii de Mediu Braila, Marian Dragomir, Complexul de Porci se afla in procedura de revizuire a autorizatiei integrate de mediu, procedura care dureaza de un an. “Actuala autorizatie integrata de mediu, in baza careia isi desfasoara activitatea, are niste termene foarte generoase din punctul de vedere al societatii. Cu alte cuvinte, masurile pe care ei trebuie sa le indeplineasca in ceea ce priveste protectia mediului si respectarea planului de investitii sunt foarte generos trecute, fara a exista in cadrul unei verificari clare privind intervalul de timp sau valoarea investitiei”, a declarat Dragomir. Caruz are termen pana in 2011 sa isi rezolve problemele de mediu, investitii care se ridica la peste 800.000 de euro, iar acesta este in grafic cu implementarea obiectivelor. Insa autorizatia de mediu prevede obligativitatea de a se realize anual analize de laborator care sa arate concentratia de amoniac si de hidrogen sulfurat, substante responsabile de producerea mirosului la nivelul halelor si a platformei de depozitare a dejectiilor animale.
“Masurile pe care societatea trebuie sa le indeplineasca in privinta protectiei mediului si respectarea planului de investitii sunt foarte… generoase.” - seful Garzii de Mediu Braila, Marian Dragomir
PIATA agricola nr. 65 (17-30 august 2009)
FOSTUL DIRECTOR AL DSVSA SALAJ SI-A DAT VENITURI SUPLIMENTARE DE 40.000 LEI!
SALAJ. Angajatii Directiei Sanitar Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor (DSVSA) Salaj au obtinut anul trecut venituri suplimentare (premii, salarii de merit si plata orelor suplimentare) in valoare totala de circa 370.000 de lei, din care aproximativ 40.000 de lei au revenit fostului director executive, Mircea Martin.
“In anul 2008, pentru cele trei categorii de venituri care sunt salariile de merit, orele suplimentare si fondul de premiere s-a platit angajatilor circa 370.000 de lei. Fondul de premiere a fost 240.000 de lei, salariile de merit aproape 47.000 de lei si orele suplimentare 87.000 de lei”, a precizat Virgil Turcas, noul director DSVSA Salaj. Acesta a adaugat faptul ca banii au fost acordati discretionar, fara a se avea in vedere criterii de performanta si competenta a angajatilor. “Desi au fost acordati legal, banii au fost distribuiti discretionar, nerespectand principiile competentei si performantelor angajatilor. Mi se pare o anomalie si bataie de joc la adresa banului public. S-a ajuns la situatii in care un singur angajat, respectiv fostul director Mircea Martin, sa primeasca intr-un an, pe langa salariu, peste 40.000 de lei”, a subliniat Turcas.
PIATA agricola nr. 65 (17-30 august 2009)
BRONHOPNEUMONIILE LA ANIMALE
Dintre afectiunile frecvente in aceasta perioada, la toate speciile de animale, sunt cele pulmonare - indeosebi la exemplarele tinere, acest tip de afectiuni pot avea o evolutie grava.
Factorii favorizanti
Afectiunile pulmonare sunt cauzate de bacterii, virusuri, ciuperci, paraziti si unii factori alergeni. Ca factori favorizanti, enumar: conditiile de microclimat, frigul (dar si schimbarile bruste de temperatura), curentii reci de aer, ploile reci (chiar dacaa acestea se produc in zilele calduroase).
Dintre agentii animati ce afecteaza pulmonul, amintesc: pasteurele, micoplasmele, virusurile (la cabaline, foarte frecvente adenovirusurile), actinobacillus, fusobacteriile, precum si unii paraziti ca dictocaulus. Foarte agresivi sunt si virusii influentelor, acestia afectand intreg aparatul respirator, pregatind terenul pentru ceilalti germeni. La nivelul pulmonului, factorii animati produc un proces inflamator, dupa ce in prealabil au generat congestia mucoaselor.
Simptomatologia
Simptomatologia e variabila, uneori instalandu-se brusc prin febra, frisoane, transpiratii (uneori abundente), congestia mucoaselor, stare de tristete (animalul e letargic, suparat). De asemenea, se diminueaza apetitul, uneori acesta fiind in totalitate absent (animalul nu mai mananca nimic) si, pe fond de sete accentuata, animalul incepe sa tuseasca. La inceput tusea e uscata, dureroasa, respiratia devenind accentuata. Dupa cateva zile, tusea devine umeda, aparand scrugerile nazale. Acestea scurgeri sunt vascoase, de culoare galben-ruginie. Starea generala este modificata, iar febra poate ajunge chiar si la 42 de grade Celsius.
La oi, in plus, se poate constata o tumefiere a capului si buzelor, lacrimare abundenta, precum si scrugeri vaginale de nuanta ciocolatie. Tot la oi, in special, dar si la alte specii, in particular, la semnele pneumoniei se poate adauga si diareea.
Evolutia bolii
Boala evolueaza de la una pana la 14 zile, animalele viguroase vindecandu-se complet (daca boala este diagnosticata la timp si este tratata corespunzator). La animalele cu rezistenta mica, cu putere scazuta de reactie, evolutia pneumoniei se poate prelungi peste doua saptamani, revenind din timp in timp si, uneori, lasand sechele.
De asemenea, uneori, din cauza efectelor toxice a agentilor patogeni, pneumoniile se pot finaliza cu moartea animalului. De aceea, este importanta stabilirea unui diagnostic etiologic corect si institutirea terapiei impuse inca de la aparitia primelor semne ale bolii.
Subliniez ca unul dintre factorii favorizanti pentru aparitia bronhopneumoniilor consta in schimbarea brusca de temperatura, in special prin trecerea de la canicula la vreme rece, cu ploi.
Mentiune
De asemenea, trebuie avut in vedere, pe langa terapia cu antiinfectioase si antiinflamatorii, un tratament de sustinere, cu fosfor, calciu, magneziu, vitamine - explicatia consta in faptul ca prin accelerarea respiratiei, prin aerul expirat de animal, se accentueaza pierderea acestor elemente din organism.
Dr. Gavril Bile,
Doctor in medicina veterinara
Medic primar veterinar
PIATA agricola nr. 65 (17-30 august 2009)
VETERINARII CONCESIONARI DIN VALCEA AU AJUNS LA CAPATUL RABDARII SI AMENINTA CU PROTESTE
VALCEA. Presedintele Colegiului Medicilor Veterinari, filiala Valcea, Florin Monea, a declarat ca in cadrul organizatiei exista o stare de tensiune crescanda, din cauza neonorarii achitarii anumitor obligatii banesti. “Noi am si intocmit un protest unde mentionam faptul ca medicilor veterinari de libera practica nu le-au mai fost acordate drepturile cuvenite pentru actiunile de identificare a animalelor si de supraveghere a focarelor si bolilor, precum si pentru alte activitati sanitar-veterinare obligatorii”, a mentionat Monea.
Practic, medicilor veterinari nu le-au mai fost decontate operatiunile specifice pe toata perioada aprilie - noiembrie 2008, la care s-au mai adaugat si restantele din primul trimestru al acestui an. Contactat telefonic, Ion Calea, presedintele Consilului Judetean, a afirmat ca este de datoria sa, ca reprezentant al autoritatii publice, sa caute posibilitatile si mijloacele legale de a veni in sprijinul protestatarilor.
In acest context Calea spune ca s-a adresat forurilor politice si guvernamentale, printr-un memoriu scris, chiar catre Autoritatea Nationala Sanitara Veterinara si pentru Siguranta Alimentelor (ANSVSA) si primului ministru Emil Boc, ce coordoneaza direct autoritatea respectiva. “Atragem atentia ca intreruperea, fie si partiala, a activitatii sanitar - veterinare de identificare a animalelor si supraveghere a bolilor, asa cum ameninta ca vor proceda protestatarii, poate sa genereze epizotii si alte fenomene cu efecte grave pentru sectorul zootehnic si, pe cale de consecinta, pentru economia nationala”, a afirmat prefectul Calea. Situatia medicilor veterinari din judetul Valcea nu este singulara, tensiuni existand in intreaga tara. De pilda, in judetul Maramures, medicii veterinari concesionari au actionat in instanta ANSVSA, presedintele Colegiului medicilor veterinari concesionari din judet, Gheorghe Siman, declarand ca e unica solutie in conditiile in care la ANSVSA totul se reduce la vorbe fara acoperire.
PIATA agricola nr. 64 (27 iulie - 16 august)
SFATUL MEDICULUI VETERINAR: ENDEMUL PULMONAR, COMPLICATIE A INSOLATIEI
MEDICINA VETERINARA. Cunoscut in limbaj popular sub denumirea „apa la plamani”, endemul pulmonar s-ar putea defini ca o acumulare de serozitati la nivelul alveolelor pulmonare si in spatiul interstitial pulmonar. Cauzele producerii endemului pulmonar sunt multiple, in cele mai multe cazuri acesta fiind o agravare a congestiei pulmonare active. Dintre aceste cauze, amintesc actiunea unor factori toracici si infectiosi, insuficienta cardiaca etc.
Congestia pulmonara este determinata de variatiile bruste de temperatura, fiind, in egala masura, daunatoare atat excesele de frig cat si de caldura. In cazul caniculelor, cand animalele sunt expuse la actiunea directa a razelor solare, foarte multe exemplare fac congestie pulmonara. Daca nu se intervine la timp, boala acestor animale se agraveaza si fac endem pulmonar - indeosebi in randul porcinelor.
Semnele endemului pulmonar
Semnele endemului pulmonar se instaleaza brusc si constau in respiratie dispneica, atitudine ortopneica (animalele tin capul intins), cu faciesul speriat. Mucoasele bucale, dar mai ales cele oculare, sunt cianotice. Apoi, urmeaza tusea cu aspect spasmotic (tuse grea, animalul dand impresia ca se sufoca). Tusea este urmata de un jetaj abundent, care ocupa in intregime cavitatile nazale. Jetajul este spumos si, uneori, poate contine stropi de sange. Cand endemul este continuare a congestiei pulmonare, jetajul are nuanta roz. Endemul pulmonar evolueaza rapid, sfarsind de cele mai multe ori prin moarte, ca urmare a asfixiei.
Reactia crescatorului de animale
In cazul endemului pulmonar se va adopta conduita specifica cazurilor de urgente, avand in vedere evolutia foarte rapida a bolii. In primul rand se va pune accent pe preventie, iar in cazul instalarii bolii, animalul se va scoate din conditiile care au declansat boala - se va adaposti in locuri cu temperatura si umiditate adecvata si cat mai linistite. Apoi, se va reduce presiunea sanguina prin venisectii largi ori prin frectii energice. Fireste, se va consulta medicul veterinar.
Recomandari
De remarcat ca in aceasta perioada a verii, carcaterizata prin calduri excesive urmate de raciri bruste ale temperaturii, expun animalele la numeroase imbolnaviri, atat in grajd, in stabulatie, cat si la pasune. In noptile calde, sufocante, este recomandat ca animalele sa doarma afara, in aer liber, cu conditia sa fie ferite de ploi.
In noptile calduroase, o mare greseala este cazarea animalelor in adaposturi supraaglomerate, neaerisite, murdare. Din cauza actiunii caldurii, gunoiul fermeteaza, eliminand mari cantitati de amoniac care afecteaza caile respiratorii pana la nivelul pulmonului. Lipsa aerului curat sufoca pur si simplu animalele, cei mai sensibili fiind caii, care sunt astfel mai expusi si la actiunea germenilor infectiosi si virali.
Dr. Gavril BILE,
Doctor in medicina veterinara
Medic primar veterinar
PIATA agricola nr 63 (13-26 iulie 2009)
“CIUMA CU RAT” DIN CULTURILE AGRICOLE
* Mistretii au reinceput atacurile la culturile de porumb, cartof si ovaz
HARGHITA. Hectare intregi de pasune, fanete sau culturi agricole din mai multe localitati harghitene au cazut prada atacului mistretilor, fenomen care se inregistreaza in fiecare an. Specialistul pe probleme de vanatoare al Directiei Silvice Miercurea Ciuc, Szabo Istvan, a declarat pentru Agerpres ca s-au primit sesizari din zonele Homorod si Ciucul de Jos, unde mistretii au inceput deja sa isi caute de mancare.
Glumind amar, agricultorii spun ca mistretii harghiteni prefera porumbul, dar si cartoful sau ovazul. Animalele au deja “experienta” in domeniu, stiu distanta la care a fost semanat cartoful sau porumbul si “merg la fix”, fara sa caute prea mult. Viceprimarul comunei Santimbru, unde a avut loc ultimul atac al mistretilor, Fulop Kinga, spune ca s-au constituit comisii de evaluare a pagubelor, iar oamenii spera sa fie despagubiti. In schimb, primarul comunei Zetea, Korpos Bela, este mai sceptic si crede ca oamenii nu vor primi despagubiri intrucat nu au cum sa respecte conditiile impuse de reglementarile in vigoare. “Legea spune ca trebuie sa aiba suprafata arabila ingradita. Este vorba de pensionari care primesc 100 sau 200 de lei pe luna, deci nu au cum sa aiba bani pentru un gard de imprejmuire”, a explicat Korpos.
In fiecare an, in Harghita raman necultivate sute de hectare de terenuri agricole din cauza ca gospodarii se tem ca vor munci in zadar si salbaticiunile le vor distruge culturile.
Silvicultorii incearca sa rezolve problema, solicitand impuscarea mai multor exemplare de mistreti, chiar in extrasezon. Directia Silvica Miercurea Ciuc a solicitat deja impuscarea a patru exemplare, in zonele Homorod si Ciucul de Jos, unde mistretii au inceput atacul. Pe cele 13 fonduri de vanatoare administrate de Directia Silvica Miercurea Ciuc traiesc 680 de mistreti, numar similar cu cel de anul trecut, efectiv pentru care s-a primit o cota de vanatoare de 154 de exemplare, pe care agricultorii o considera mult prea mica.
Iata ce prevede legea, in cazul daunelor produse de mistreti: “Raspunderea civila pentru pagubele cauzate de vanat revine gestionarului fondului de vanatoare (…), in masura in care nu si-a indeplinit obligatiile si numai in conditiile in care detinatorul bunurilor astfel prejudiciate face dovada indeplinirii obligatiilor ce ii revin pentru paza acestora. (…) Despagubirile se stabilesc la cererea persoanei pagubite, depusa in termen de trei zile de la data constatarii pagubei, de catre o comisie compusa din: reprezentantul administratiei publice locale, imputernicitul gestionarului fondului de vanatoare si persoana pagubita, care incheie in acest scop un act constatator”.
PIATA agricola nr 63 (13-26 iulie 2009)
FRANCEZII DIN LIMOUSIN VOR PARTENERIATE IN SECTORUL CRESTERII BOVINEI DIN RASA LIMOUSIN
* S-a deschis o noua reprezentata economica in Satu Mare
SATU MARE. Francezii din regiunea Limousin si-au deschis reprezentanta in Satu Mare. In perioada 2-3 iulie 2009, in Satu Mare a avut loc inaugurarea reprezentantei economice a Regiunii Limousin in Romania cu o serie de intalniri in diverse sectoare de activitate. Simpozionul dedicat agriculturii si intitulat "Tehnologie si savoir-faire pentru genetica si cresterea bovinelor de rasa Limousine", desi s-a adresat reprezentantilor din institutiile de profil si fermierilor, a reusit sa stranga doar vreo 40 de persoane.
Din partea franceza a prezentat vicepresedintele Consiliului Regional Limousin, Claude Tremouille, particularitatile acestei regiuni si directorul general KBS Genetic, Jean-Luc Kress, despre particularitatile rasei de carne Limousine (Savoir-faire Limousin: filiera carne de la gentica, ferme de crestere, la procesare si comercializare). Claude Tremouille a declarat ca in Limousin, 50% din activitatea economica este concentrata in sectorul agricol, iar peste 35% in sectorul zootehnic. In ce priveste rentabilitatea unei ferme de crestere a bovinelor de carne Limousin, directorul general al KBS Genetic a precizat ca pentru o afacere de familie dimensiunea minima ar trebui sa fie 50 de vaci.
Partea romana a fost reprezentanta de directorul general al Agentiei Nationale pentru Ameliorare si Reproductie in Zootehnie (ANARZ), Gheorghe Dan Neata, care a prezentat o serie de date statistice cu privire la sectorul cresterii bovinelor in Romania, de directorul Directiei de Politici de Piata in Zootehnie, Cristinel Sonea si profesorul Roman Moraru, de la catedra Cresterea Animalelor din cadrul Universitatii de Stiinte Agricole Cluj-Napoca. Cristinel Sonea, proaspatul director din Ministerul Agriculturii, nu a avut de impartasit nicio noutate, multumindu-se a se prezenta si a declara ca-l reprezinta pe ministrul Sarbu la simpozion. Despre politici de piata in zootehnie, nimic. Probabil, subiectul este atat de sinistru, incat nu a vrut sa strice o frumoasa deplasare in nordul tarii.
Mihaela MIHALEA
PIATA agricola nr 63 (13-26 iulie 2009)
FEDERATIA CRESCATORILOR DE BOVINE ACUZA MINISTERUL AGRICULTURII CA DEZINFORMEAZA VOLUNTAR OPINIA PUBLICA IN INTERESUL AGROSTAR
ACTUALITATE. Reprezentantii Federatiei Crescatorilor de Bovine din Romania le reproseaza reprezentantilor Ministerului Agriculturii ca au strecurat voit in continutul unui comunicat oficial informatii eronate cu privire la mitingul organizat in capitala de catre Federatia Nationala a Crescatorilor de Bovine, in data de 10 iunie.
Declansatorul
Miercuri, 10 iunie 2009, in cadrul unui comunicat publicat pe site-ul Ministerului Agriculturii, s-a prezentat urmatoarea informatie: “Miercuri, 10 iunie, la initiativa Ministrului Agriculturii Ilie Sarbu, a avut loc, la sediul MAPDR, o intalnire intre Ministrul Finantelor Publice, Gheorghe Pogea, si reprezentantii Federatiei Nationale a Crescatorilor de Bovine, afiliata Agrostar”. Reprezentantii Federatiei sunt nemultumiti de asocierea cu Agrostar, sustinand ca s-au retras din organizatie din cauza neloialitatii manifestate de Agrostar vizavi de fermieri. “A aparut la televizor chiar presedintele Agrostar, Nicolae Stefan, in ziua mitingului, si ne-a facut amarati si nenorociti, de parca eram ultimii oameni. Cred ca doar noi avem dreptul sa ne numim amarati, intrucat nu am mers la Bucuresti sa solicitam mila, ci niste drepturi ale noastre, asa cum se practica in toate tarile Uniunii Europene”, a declarat Claudiu Franc, vicepresedintele Federatiei Crescatorilor de Bovine din Romania. Franc a precizat ca a solicitat reprezentantilor ministerului, chiar secretarului de stat Catalin Rosculete, publicarea unei dezmintiri vizavi de comunicatul ministerial, fara insa a primi vreun raspuns.
Influentele Agrostar
“Agrostar are o influenta extrem de mare, atat in minister, cat si in media si se foloseste de ea. Problema este ca nu mai reprezinta fermierii si nu are capacitatea sa organizeze manifestari de amploare. Mi se pare nedrept sa se foloseasca de munca noastra si pe urma sa ne catalogheze drept niste amarati. Iar reprezentantii ministerului sa le faca jocul”, a declarat Claudiu Franc.
Federatia Crescatorilor de Bovine din Romania s-a infiintat in 2007, sub forma unei structuri asociative alcatuite exclusiv din fermieri. De la inceput, s-a stabilit ca din noua Federatie sa faca parte doar proprietarii de vaci. Initial, Federatia a fost afiliata Agrostar, dar ulterior s-a retras, motivand incompatibilitati in modul de abordare a problemelor fermierilor.
Mihaela MIHALEA
PIATA agricola nr 63 (13-26 iulie 2009)
TEHNOLOGIZARE PENTRU EVITAREA PESTEI PORCINE
MEHEDINTI. Administratorii fermei de porcine din Izvorul Barzii au instalat mai multe camere de filmat in interiorul si exteriorul grajdurilor populate cu circa 3.000 de capete, in scopul evitarii imbolnavirii acestora cu pesta porcina. Reprezentantul Directiei Sanitar-Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor (DSVSA) Mehedinti, Traian Maritoiu, a declarat ca operatiunea de echipare a fermei cu camere de luat vederi face parte din masurile de biosecuritate luate pentru protejarea efectivelor de animale impotriva contaminarii cu boli specifice acestora. “Monitorizarea activitatii angajatilor, a aprovizionarii cu nutreturi furajere si a persoanelor care intra sau ies din ferma ne dau garantia ca totul se afla sub control si ca aparitia oricarei surprize in ceea ce priveste sanatatea animalelor este exclusa”, a precizat Maritoiu. Conform masurilor de biosecuritate obligatorii, fiecare ferma trebuie sa dispuna de filtru sanitar, care sa fie dotat cu dusuri, masini de spalat, camere destinate birourilor, camera pentru depozitarea medicamentelor si a echipamentului sanitar-veterinar, sala de mese. Birourile destinate personalului din conducerea fermei (sef ferma, medic veterinar) trebuie amplasate dupa camerele destinate dusurilor si trebuie sa permita, atunci cand este necesar, purtarea unei discutii prin intermediul unei ferestre. Pesta Porcina Clasica (P.P.C.) este o boala virala, extrem de contagioasa, care afecteaza deopotriva porcii domestici si cei salbatici, fiind raspandita la nivel global. Boala nu este transmisibila la om, dar poate genera pierderi de proportii mari crescatorilor de porci. In judetul Mehedinti mai exista alte trei ferme in localitatile Darvari, Ostrovu Mare si Izvoarele, unde cresc circa 4.000 capete porci.
PIATA agricola nr 62 (29 iunie 2009 - 12 iulie 2009)
O FERMA DE PORCI DIN COVASNA, REPROFILATA PE OI SI GASTE
COVASNA. Un investitor din Emiratele Arabe doreste sa relanseze fosta ferma de porci de la Let si sa o reprofileze pe cresterea ovinelor si a gastelor. Potrivit presedintelui Camerei de Comert si Industrie Covasna, Herman Rosner, acesta a platit aproximativ 450.000 de euro pentru ferma care a apartinut Suinprod Let. Ferma lui Petre Porumboi a fost inchisa in 2008, din cauza normelor UE, a scumpirii furajelor, intarzierii subventiilor si scaderii pretului la carnea de porc. La acea vreme, covasneanul a taiat cei 30.000 de porci si i-a disponibilizat pe angajati. Dupa declararea falimentului societatii, bunurile au fost scoase la vanzare, intrucat Suinprod Let a ramas cu o serie de datorii acumulate de-a lungul anilor, cand a fost nevoita sa faca investitii in cladiri si tehnologii.
PIATA agricola nr 62 (29 iunie 2009 - 12 iulie 2009)
TREND ASCENDENT PENTRU ZOOTEHNIA VALCEANA
VALCEA. Centrul Judetean APIA Valcea a finalizat campania de primire a cererilor pentru platile nationale directe complementare in sectorul zootehnie, inregistrand 8.669 de cereri pentru un efectiv de 39.582 de bovine, 400 de cereri pentru un efectiv de 84.566 de ovine si 119 cereri pentru un efectiv de 8.558 de caprine. Conform acestei statistici, zootehnia valceana este in ascensiune, fapt datorat in mare parte dezvoltarii fermelor cu ajutorul unor proiecte
SAPARD, dar si subventiilor din sector.
Valcea este unul dintre judetele in care zootehnia ocupa o pondere importanta la PIB-ul regiunii, avand un relief care permite atat cresterea animalelor, cat si cultivarea furajelor. In zona de munte (Voineasa, Malaia, Perisani, Caineni, Vaideeni) s-a pastrat traditia ciobanitului, iar in zonele deluroase si depresionare (Horezu, Babeni, Balcesti, Dragasani) s-a dezvoltat cresterea bovinelor. De asemenea, oficialii APIA Valcea au semnalat faptul ca, in judet, productia de lapte pe primele doua trimestre este mai mare cu 6% fata de anul trecut, la fel si productia de carne, care inregistreaza o crestere de 3,2%.
In perioada imediat urmatoare, APIA va demara controlul la fata locului al cererilor depuse, obligatoriu pentru specia ovine/caprine. De aceea, fermierilor valceni li se cere sa mentina efectivul de ovine/caprine in locatia mentionata in cerere pana la efectuarea verificarilor, pentru a nu risca pierderea sprijinului financiar. In acest an, valoarea sprijinului financiar, atat pentru specia bovine, cat si pentru specia ovine/caprine, va fi stabilita prin Hotarare de Guvern, in functie de numarul animalelor eligibile rezultat in urma controalelor.
PIATA agricola on-line
CAII HERGHELIEI DE LA BECLEAN,
IN MIJLOCUL DISPUTELOR SINDICALE
* Angajatii hergheliei nu si-au primit salariile de doua luni
BISTRITA-NASAUD. Cei 37 de angajati ai Hergheliei Beclean sunt decisi sa dea in judecata Directia Silvica Bistrita pentru ca nu si-au mai primit salariile de doua luni, ceea ce contravine contractului colectiv de munca. Liderul sindical al angajatilor de la herghelie, Mircea Craciun, a declarat ca oamenii nu si-au primit nici salariile, nici tichetele de masa. “Primim tichete de masa doar de sarbatori. Din informatiile noastre, suntem singurii din tara, din cadrul directiilor silvice, care nu primim tichete de masa”, a spus Craciun.
La Tribunal, birjar!
Angajatii hergheliei din judetul Bistrita-Nasaud sunt hotarati sa actioneze pe calea instantei, pentru a obliga Directia Silvica sa respecte contractul colectiv de munca, prin care principala obligatie este plata drepturilor salariale, si nu a restantelor acumulate de institutie. De asemenea, liderul sindical a mai dezvaluit faptul ca, de cinci ani, de cand herghelia a fost trecuta in subordinea Directiei Silvice Bistrita-Nasaud, contributia sindicala de 1% retinuta din salariul fiecarui angajat nu a fost virata in conturile sindicatului decat pe hartie, institutia silvica judeteana fiind, astfel, datoare sindicalistilor cu peste 10.000 de lei.
Angajatii hergheliei nu castiga mai mult de un salariu minim lunar pe economie, la care se adauga sporurile de vechime si de fidelitate, dar Directia Silvica abia a reusit sa le achite, recent, salariile aferente lunii martie, in doua transe. Situatia financiara precara se intalneste in toate unitatile subordonate Directiei Silvice Bistrita-Nasaud, unde doar jumatate dintre cei 280 de angajati si-au primit macar banii pe luna martie, in timp ce restul nu au mai dus bani acasa de trei luni.
In ultimii ani, din cauza alocarii unor resurse financiare insuficiente, Herghelia din Beclean a inceput sa isi rotunjeasca veniturile, prin practicarea cursurilor de echitatie, a turismului ecvestru si prin inchirierea de cai pentru plimbarile cu trasura, dar acestea nu sunt suficiente pentru a acoperi cheltuielile de personal.
PIATA agricola on-line
SFATUL MEDICULUI VETERINAR:
ADAPAREA LA ANIMALE
Este bine cunoscut faptul ca, atat la oameni, cat si la animale, setea este mult mai suparatoare decat foamea. Deci apa de baut este cel putin tot atat de importanta, de necesara vietii, pe cat este hrana. Neadaparea animalelor la timp, precum si neasigurarea cantitatii de apa necesara pot cauza imbolnavirea acestora. Adaparea insuficienta, adica asigurarea unei cantitati de apa sub nevoile animalului, duce la slabirea progresiva precum si la scaderea productiei (carne, lapte, in cazul bovinelor, sau, in cazul pasarilor, oua).
Reguli de adapare
Adaparea, fiind importanta atat pentru mentinerea starii de sanatate, cat si a productivitatii, trebuie facuta cu multa grija, respectand anumite reguli. In primul rand, apa trebuie sa fie curata, proaspata, avand o temperatura potrivita. De mentionat ca apa prea calda nu potoleste setea, iar apa prea rece produce colici si posibila congestie pulmonara.
O regula importanta este adaparea la ore fixe, pentru ca animalele sa nu fie prea insetate, deoarece in acest caz nu vor bea apa cu lacomie si in cantitati mari, ceea ce iarasi poate predispune la imbolnaviri. Cand animalele sunt prea insetate, nu vor fi lasate sa bea multa apa odata, urmand a li se da o noua cantitate, dupa o pauza.
Animalele folosite la munci (boi, cai) sau cele care participa la competitii sportive se vor adapa abia dupa ce si-au consumat tainul de fan, lasandu-se in repaos cam o ora si jumatate, vreme in care se linistesc, se odihnesc si se racoresc. Abia dupa adapare li se vor administra grauntele sau concentratele.
Daca iarna este necesara de doua sau trei ori pe zi, adaparea animalelor care nu dispun de adapatori automate se va face mai des in timpul verii.
Necesarul de apa
Necesarul zilnic de apa variaza pentru fiecare animal in functie de anotimp (vara sau iarna), tipul de hrana (verde, uscata, concentrate), varsta, specie, talie, precum si dupa productia pe care o da (lapte, carne, oua, munca, reproductie).
In medie, cantitatea de apa necesara pentru diferite specii este: bovine (50-60 litri, pe caldura mare poate ajunge la 70-80 litri), ovine (6-8 litri), scroafa cu purcei (40 litri), purcei intarcati, tineret porcin (5-9 litri), porc la ingrasat (15 litri), iapa-mama (75 litri), cal de munca (60 litri), manz sub doi ani (40 litri), capra (15 litri), gaina (0,5 litri), rata, gasca (0,5-1 litru), iepuri de casa (2 litri).
Adaparea la pasune
La pasune, se va avea in vedere adaparea din surse verificate. Adapatorile trebuie sa se gaseasca in locuri umbroase, excluzandu-se posibilitatea ca animalele care se adapa sa treaca prin apa ori sa intre cu picioarele in apa.
In vremuri de seceta, adaparea din surse de apa necorespunzatoare (balti cu apa statuta) predispune la declansarea unor afectiuni de natura parazitara ori infectioase. Am intalnit un caz de leptospiroza la un cal (abatere, febra, urinare cu sange), care s-a adapat cu apa statuta din urme de tractor.
Apa maloasa, noroioasa predispune bovinele la afectiuni care genereaza tulburari digestive. Pe vreme caniculara, daca animalele, mai ales cele obosite, sunt adapate cu apa foarte rece, pot face congestie pulmonara, precum si unele afectiuni digestive si renale, unele cu urmari nefaste. La pasune, se va avea in vedere ca sursele de apa sa nu fie contaminate cu unele substante toxice folosite in agricultura, in sectorul vegetal (ingrasaminte chimice, pesticide, insecticide).
In caz de ploi abundente, de inundatii, adaparea animalelor se va face cu apa care n-a intrat in contact cu apele tulburi, generate de aceste fenomene meteorologice, intrucat aceste ape sunt purtatoare de agenti patogeni toxici, infectiosi si parazitari.
Un bun crescator de animale, un devotat ingrijitor va tine seama si va respecta toate regulile pe care le impune adaparea corecta.
Dr. Gavril BILE,
Doctor in medicina veterinara
PIATA agricola nr. 60 (25 mai-14 iunie 2009)
ROMANIA SOLICITA CE O NOUA DEROGARE PENTRU SECTORUL LAPTELUI
ACTUALITATE. Romania a solicitat prelungirea perioadei de tranzitie cu inca doi ani, pana la finele lui 2011, in vederea alinierii la cerintele comunitare de igiena a laptelui crud de vaca. Surse din cadrul Ministerului Agriculturii au declarat ca in urma discutiilor cu reprezentantii Comisiei Europene (CE) a rezultat disponibilitatea acesteia de a da curs solicitarii Romaniei privind acordarea unei noi perioade de tranzitie, de cel putin doi ani, in vederea alinierii la cerintele comunitare de igiena a laptelui crud de vaca. Desi concluziile Comisiei nu pot fi anticipate, reprezentantii MAPDR considera ca balanta inclina catre o decizie favorabila pentru Romania, iar producatorii romani nu vor mai fi nevoiti sa-si inchida productia la 31 decembrie 2009 cand expira actuala perioada de tranzitie. Aceste concluzii vin in urma negocierilor purtate de la inceputul anului intre Ministerul Agriculturii si Comisia Europeana, demersurile fiind continuate si in cadrul unei intalniri la nivel de experti cu Comisia Europeana (CE) din data de 3 iunie. Presedintele Autoritatii Nationale Sanitare Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor (ANSVSA), Marian Zlotea, a declarat recent ca lista cu unitatile de procesare a laptelui care au solicitat prelungirea perioadei de tranzitie, pana la finele lui 2010, pentru adaptarea la standardele europene va fi finalizata pana la sfarsitul lunii iunie, iar in iulie va fi transmisa Comisiei Europene pentru aprobare. Unitatile romanesti din sectorul de procesare a laptelui au obtinut prin tratatul de aderare o perioada de trei ani dupa integrare pentru adaptarea la cerintele europene, termen care va expira la finele acestui an. In conditiile in care aceste unitati nu vor reusi sa isi retehnologizeze liniile de productie pentru adaptarea la standardele europene de calitate, iar CE nu va accepta prelungirea perioadei de tranzitie, multe unitati de procesare a lapteului risca sa fie inchise. "O parte dintre unitati au atins deja nivelul de performanta, dar unele au mai solicitat o prelungire cu cel putin un an pentru finalizarea modernizarii si retehnologizarii liniilor de productie conform standardelor europene", a declarat, recent, presedintele ANSVSA. Potrivit Comisarului European pentru sanatate, Androulla Vassiliou, care a efectuat o vizita in Romania in luna martie, Romania are toate sansele sa obtina o astfel de prelungire. Initial, Romania a solicitat CE prelungirea cu un an a perioadei de tranzitie pentru modernizarea unitatilor de procesare a laptelui si alinierea la standardele europene de igiena privind calitatea laptelui materie prima. In urma discutiilor cu comisarul european pentru sanatate s-a stabilit de comun acord ca, pana la 31 iulie 2009, autoritatile romane sa transmita Comisiei Europene o situatie actualizata a unitatilor pentru care se solicita prelungirea perioadei de tranzitie. Laptele crud de vaca trebuie sa indeplineasca standardul de calitate din UE, respectiv numar total de germeni mai mic sau egal cu 100.000/ml si numar de celule somatice mai mic sau egal cu 400.000/ml.
PIATA agricola nr. 60 (25 mai-14 iunie 2009)
IN SALAJ S-A DECIS: CRESCATORII DE BIVOLI DIN TRANSILVANIA ISI FAC EURO-FERME!
* Astazi, in Romania mai sunt doar aproximativ 25.000 de bivoli
SALAJ. In localitatea salajeana Romanasi a avut loc o expozitie regionala de bubaline, evenimentul fiind organizat de catre Asociatia Crescatorilor de Bivoli din Transilvania, in parteneriat cu compania Global Distribution Group din Dej, fiind parte a unui proiect de implementare a sistemului de exploatare de tip euro-ferma pentru lapte si carne la specia bubaline. Proiectul mai urmareste modernizarea sistemelor de crestere, nutritie si reproductie, precum si obtinerea si promovarea produselor traditionale si de nisa din lapte si carne de bubaline si este finantat de Banca Mondiala si Ministerul Agriculturii. In Romanasi au fost prezenti crescatori de bivoli din judetele Salaj, Bistrita-Nasaud, Cluj si Maramures, care au intocmit si o petitie, cu problemele si doleantele lor, document pe care l-au trimis catre Ministerul Agriculturii.
Desi in urma cu 30 de ani in Romania existau peste 200.000 de bivoli, astazi mai sunt doar 25.000 de capete, cea mai mare populatie de bivoli, peste 7.000 de exemplare, regasindu-se in Salaj, Cluj, Brasov, Sibiu, Maramures si, intr-un numar mai mic, in Bistrita-Nasaud si Satu Mare. Bivolul ramane o specie nevalorificata in Romania, desi productia de lapte de bivolita nu este limitata in Uniunea Europeana, cum este productia de lapte de vaca, si nici piata de desfacere nu este restrictionata. “Bubalinele sunt cele mai sanatoase animale de pe glob! Nu se imbolnavesc de boala vacii nebune si fac foarte rar TBC, bruceloza sau leucoza. Mai mult, in urma unor cercetari efectuate in Anglia si Germania, s-a constatat ca laptele de bivolita este foarte bun pentru copiii cu probleme de dezvoltare (rahitism). Laptele nu are colesterol, iar procentul de grasime ajunge pana la 9%, dublu fata de laptele de vaca! Este laptele care sta la baza prepararii celebrei specialitati italiene de branzeturi Mozzarela. Este o bogatie naturala pe care noi nu stim sa o valorificam”, a declarat directorul Oficiului pentru Ameliorare si Reproductie in Zootehnie (OARZ) Salaj, Ioan Chereches.
PIATA agricola nr. 60 (25 mai-14 iunie 2009)
PATOLOGIA CALULUI SI MANAGEMENTUL HERGHELIILOR AU FOST TRATATE…BILATERAL
HARGHITA. La finalul lunii trecute, peste 200 de medici veterinari din Romania si Ungaria au participat la conferinta internationala despre patologia calului si managementul hergheliilor, eveniment organizat la Miercurea Ciuc.
Directorul Directiei Sanitar-Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor (DSVSA) Harghita, dr. Marosfoi Levente, a declarat ca lectori de la Universitatea de Medicina Veterinara din Budapesta au prezentat expuneri despre probleme ale aparatului locomotor si probleme de reproducere ale calului. Medicii veterinari romani si maghiari au participat si la sedinte practice, la o herghelie din judetul Covasna - decizia deplasarii in judetul vecin a fost luata pentru ca hergheliile din Harghita au un numar redus de cai. Conferinta internationala despre patologia calului a ajuns la cea de-a sasea editie si este organizata anual in colaborare cu Asociatia Mondiala a Medicilor Veterinari Maghiari.
PIATA agricola nr. 60 (25 mai-14 iunie 2009)
KARAKUL CU PIELICICA MARO
BOTOSANI. Anul viitor, Statiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Cresterea Ovinelor si Caprinelor Popauti (jud. Botosani) va depune documentatia pentru omologarea culorii maro la pielicelele de ovine karakul, a declarat directorul institutiei, Ilie Chiorascu. Pana acum, la Oficiul de Stat pentru Inventii si Marci au fost omologate, in anul 1988, doua nuante de pielicele ale ovinelor karakul: negru si brumariu. “La aceasta culoare (n.red., nuanta maro) se lucreaza de vreo 40 de ani! A fost o munca practica de lunga durata, realizata prin insamantari, prin potrivirea perechilor. Odata creata si omologata culoarea, aceasta va trebui extinsa la crescatori, prin materialul seminal pe care il asigura statiunea”, a declarat Chiorascu. Cercetatorii din Popauti lucreaza acum la realizarea culorilor roz, sur si alb pentru pielicelele de ovine karakul.
Statiunea de Cercetare-Dezvoltare din Popauti a fost infiintata in anul 1909, este specializata in ameliorarea rasei de oi karakul si detine 1.700 de ovine si 220 de caprine. In pofida succeselor obtinute de-a lungul anilor, angajatii Statiunii din Popauti nu si-au mai primit drepturile salariale din luna februarie. Directorul statiunii sustine ca situatia cu care se confrunta institutia este generata de Ministerul Agriculturii, care a redus cu 80% finantarile pentru proiectele depuse de statiune si care au fost declarate eligibile. “Noi traim doar din finantari pe proiecte. In 2009, s-a lasat doar 20% din valoarea proiectelor si am asteptat ca sa se adopte Legea cercetarii, pentru a putea fi finantati in totalitate de la bugetul de stat, atat salariile, cat si partea de investitii. Legea a fost adoptata, insa nu am primit nici un leu”, a afirmat Chiorascu, care sustine ca fondurile necesare achitarii salariilor restante pentru cei 54 de angajati, dintre care opt sunt cercetatori, depasesc 400.000 de lei.
PIATA agricola nr. 60 (25 mai-14 iunie 2009)
REGULI STRICTE PRIVIND TRASABILITATEA LAPTELUI
ACTUALITATE. Reprezentantii crescatorilor de bovine din Romania solicita impunerea unor reguli stricte privind trasabilitatea laptelui ca materie prima si etichetarea corespunzatoare a produselor din magazine. Prin precizarea provenientei materiei prime folosite, consumatorul va fi informat daca laptele are origine romaneasca sau nu si va avea posibilitatea de a alege intre un produs care foloseste materie prima autohtona sau cu alta provenienta, a comunicat Ministerul Agriculturii. Propunerea a fost facuta in cadrul unei intalniri dintre reprezentantii Sindicatului National al Crescatorilor de Bovine din Romania - membru AGROSTAR, ai Sindicatului Crescatorilor de Taurine din Romania si ai Federatiei Nationale a Crescatorilor de Bovine din Romania si autoritatile statului din domeniu (reprezentanti ai Ministerului Agriculturii, Autoritatii Nationale Sanitar-Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor, Autoritatii Nationale pentru Protectia Consumatorilor si Consiliului Concurentei). Reprezentantii autoritatilor le-au comunicat crescatorilor de bovine ca se vor consulta si vor preciza in ce masura sunt posibile solicitarile.
Propunerile Federatiei Nationale a Crescatorilor de Bovine cu privire la trasabilitatea laptelui materie prima, la reconvertirea laptelui praf si la indicii de calitate ai laptelui materie prima vor fi analizate de catre ANSVSA, al carei vicepresedinte, Mihai Puia, a promis “sprijinul total” al institutiei pe care o reprezinta. Crescatorii de animale au solicitat si punctul de vedere al Consiliului Concurentei, invocand “concurenta neloiala in privinta cantitatilor de lapte livrate pe piata autohtona”. La finalul lunii mai, crescatorii de bovine vor discuta cu oficialii Ministerului Agriculturii strategiile pentru obtinerea de randamente care sa acopere necesarul de piata interna si care pot crea disponibil la export, cu diversificarea raselor. Cantitatea de lapte de vaca colectata de unitatile procesatoare a crescut cu 3,5% in primul trimestru din 2009, comparativ cu perioada similara din 2008, ajungand la 241.509 tone.
Statistica laptelui in primul trimestru
In luna martie 2009, cantitatea de lapte de vaca colectata de la exploatatii agricole si centre de colectare de catre unitatile procesatoare a crescut fata de luna precedenta cu 14,5%, cu 11.028 de tone, iar fata de luna martie 2008 cu 3,5%. Potrivit Institutului National de Statistica, comparativ cu martie 2008, in martie 2009 productia de lapte de vaca colectat de unitatile procesatoare a crescut cu 2.948 de tone. De asemenea, comparativ cu martie 2008, in martie 2009 cele mai mari cresteri ale productiei din domeniul prelucrarii laptelui s-au inregistrat la unt, cu 179 de tone (+29,8%), urmat de laptele de consum, cu 2.933 de tone (+16,4%). Cea mai mare crestere a productiei in luna martie 2009 fata de luna februarie 2009 s-a inregistrat la branzeturi, cu 589 de tone (+11,8%), urmata de productia de unt, cu 39 de tone (+5,3%) si de laptele de consum, cu 643 de tone (+3,2%). Cantitatea de branza obtinuta exclusiv din lapte de vaca (95,6% din productia totala de branzeturi) a avut aceeasi tendinta ascendenta.
PIATA agricola on-line (mai 2009)
GRIPA PORCINA: DENUMIREA CARE AFECTEAZA
ACTUALITATE. Consiliul Canadian al Producatorilor de Carne de Porc a solicitat inaltilor oficiali nord-americani sa nu mai utilizeze termenul “gripa porcina” pentru a califica virusul A/H1N1, pentru ca acesta dauneaza grav afacerilor din industria carnii. Producatorii au sugerat o alta denumire, si anume “gripa nord-americana”. “O mare confuzie s-a raspandit in randul populatiei din toata lumea cu privire la rolul carnii de porc in transmiterea virusului, doar pentru ca acea boala este numita gripa porcina”, se mentioneaza intr-un document pe care investitorii din sectorul de abatorizare a carnii au trimis-o ministrului canadian al Sanatatii, Leona Aglukkaq. In urma epidemiei aparute in Mexic si care a provocat mai multe cazuri de infectare cu virusul A/H1N1 in America de Nord si Europa mai multe state europene si asiatice au suspendat importurile de carne de porc din Canada. Potrivit Organizatiei Mondiale pentru Epizootii (OIE), crescatoriile de porci nu sunt responsabile de epidemia de gripa si nu exista niciun risc in privinta consumului de carne de porc. De aceea, crescatorii de porci din tara nord-americana au propus sintagma “gripa nord-americana”, dupa acelasi model cu gripa asiatica si gripa spaniola. La acest apel au subsemnat si crescatoriide porci din SUA, Brazilia si mai multe state ale Uniunii Europene (unde a fost deja confirmata prezenta virusului). O alta varianta de redenumire a bolii cauzate de virusul A/H1N1 este “noua gripa”, pentru a evita consecinte economice dezastruoase pentru industria carnii de porc. Conform datelor Institutului Canadian de Statistica, cele 8.300 de exploatari porcine din Canada au exportat 1,7 milioane de animale in primul trimestru al anului 2009, cu 42,8% mai putin fata de aceeasi perioada a anului trecut. Pana la urma, Organizatia Mondiala a Sanatatii a redenumit gripa porcina: “gripa A”.
PIATA agricola nr. 59 (11-24 mai 2009)
IN SALAJ, DEJECTIILE OILOR VOR FI TRANSFORMATE IN BIOGAZ
SALAJ. Aflata pe buzele tuturor, criza economica i-a determinat pe multi agricultori sa gaseasca solutii ingenioase de reducere a costurilor... indiferent de mirosul acestora. Cum? Transformand fecalele provenite de la fermele de animale in biogaz.
Proiectul
Conducerea Cooperativei Agricole „Transilvania” din Salaj intentioneaza sa puna in practica un proiect in premiera locala: colectarea dejectiilor provenite de la animalele care vor fi sacrificate in abatorul de ovine din Hereclean si transformarea lor in gaz de fermentatie (n.red., biogaz). Salajenii si-au propus ca biogazul rezultat sa fie utilizat pentru functionarea instalatiilor din abator, ceea ce inseamna costuri reduse la mai mult de jumatate. Chiar daca in acest moment ideea salajenilor se rezuma doar la un proiect in stadiu de schita pe hartie, conducerea cooperativei intentioneaza sa puna cat mai curand aceasta idee in practica. Presedintele Cooperativei Agricole „Transilvania”, Dumitru Ardelean, a luat deja legatura cu o firma de specialitate, urmand ca ideea sa se transforme in practica daca salajenii vor gasi fonduri suficiente pentru punerea la punct a instalatiei de obtinere a biogazului. Procedeul este utilizat deja de marile ferme din lume care folosesc gazul obtinut pentru alimentarea instalatiilor de aerisire, a centralelor termice, chiar si a fluxurilor tehnologice si a altor utilaje. Ardelean a mai adaugat ca acest plan ar rezolva doua mari probleme cu care se vor confrunta: evitarea poluarii mediului prin deversarea dejectiilor si asigurarea din surse proprii a necesarului de energie pentru functionarea abatorului, inclusiv pe timpul iernii.
Obstacolul
Biogazul este gazul produs prin descompunerea materiei organice (reziduuri animale si vegetale, deseuri menajere etc.) in absenta oxigenului. Obtinerea biogazului din fecalele provenite de la animalele din ferme este practicata deja de cativa ani in tarile dezvoltate din punct de vedere agricol. Insa in Romania exista doar trei-patru astfel de instalatii de obtinere a gazului prin fermentarea fecalelor. Principalul obstacol pentru cei care vor sa economiseasca bani din dejectii consta in birocratia cu care dau piept cei care vor sa puna in practica astfel de proiecte.
Adrian LUNGU
PIATA agricola nr. 59 (11-24 mai 2009)
SFATUL VETERINARULUI
* Alte aspecte privind pasunatul animalelor
MEDICINA VETERINARA. Pregatirea animalelor pentru iesirea la pasune presupune o grija deosebita. Daca in numarul anterior vorbeam despre posibilele accidente survenite odata cu iesirea animalelor la pasune, vom continua acum cu prezentarea unor alte evenimente nedorite care se pot petrece in cazul iesirii la pasune a cailor. Este de notorietate faptul ca o particularitate a cabalinelor este stabilirea stricta a ierarhiei in cadrul grupului. Ca urmare, in primele zile cand cai provenind de la proprietari diferiti formeaza o herghelie se provoaca lupte pentru suprematie. De aceea, inainte de pasunat se impune ca acestor animale sa le fie scoase potcoavele, nu numai pentru a-i proteja pe ceilalti cai de lovituri, ci si din motive economice (alergand, caii isi pierd potcoavele, iar cele ramase se distrug progresiv si, in final, cad, putand rupe chiar marginea copitei - de asemenea, o potcoava distrusa poate cauza bataturi).
Luptele dintre cai sunt deosebit de violente, soldandu-se de multe ori cu fracturi ale membrelor. Am intalnit fracturi in zona metacarpului, a genunchiului, iar ca un caz foarte interesant, o iapa a fost lovita de un cal potcovit in zona spetei, producandu-i o fractura in creasta scapulara, accidentul avand un sfarsit funest (iapa a decedat).
De asemenea, se impune ca animalele contaminate cu virusul anemiei infectioase ecvine (SIDA cailor) sa nu fie lasate pe pasune impreuna cu animalele sanatoase (de altfel, legea interzice scoaterea la pasunat a cailor infestati, mustele fiind un vector important pentru transmiterea acestei boli).
Daca pasunatul se desfasoara in zona montana, se va avea in vedere realizarea unor adaposturi pentru noapte, unde caii sa se poata adaposti si in cazul ploilor. Daca nu sunt feriti de ploile reci si vanturile caracteristice pasunilor montane, caii pot raci (contracteaza influenta), fac febra, tusesc, elimina secretie purulenta la nivelul ranilor. Cel putin cu cativa ani in urma, in zona de munte animalele salbatice au creat un real pericol. Indeosebi pe timpul noptii, ursii si lupii atacau animalele. In perioada 1994-1996 am tratat mai multi cai sfasiati de urs, plagile create prin muscatura si sfasiere fiind extrem de grave. Doi cai, speriati de atacul unor astfel de animale, au fugit, cazand intr-o prapastie si murind in urma traumatismelor suferite. De asemenea, alti cai care au incercat sa scape de animale salbatice fugind prin padure s-au ranit in crengi si cioate. In anul 1995, un urs a sfasiat cinci cai dintr-o herghelie. Unul dintre acesti cai era bolnav de anemie infectioasa ecvina si a transmis in acest fel boala si altui cal, care la iesirea la pasune era sanatos. Daca ursii ataca si animalele mari, lupii isi indreapta atacurile inspre manjii care se indeparteaza de stava, devenind astfel vulnerabili.
Noaptea, caii aflati pe pasunile montane sufera mult si din cauza atacului tantarilor. Stavarii experimentati aprind seara o cioata putrezita, care fumega toata noaptea, tinand tantarii la distanta - caii se strang roata in jurul cioatei, fiind astfel aparati de intepaturile tantarilor.
Indiferent de specie, animalele trebuie vaccinate impotriva antraxului cu cel putin doua saptamani inainte de a iesi la pasunat. De asemenea, animalele trebuie deparazitate, intrucat infestarea cu diversi paraziti (ascarizi, cestode, fasciole, paramphistomum etc.) se face mai ales cu ocazia pasunatului. Si cainii ce insotesc turmele vor fi deparazitati, altfel transmit echinococoza, iar vaccinarea antirabica este obligatorie pentru ca acestia intra in contact cu animalele salbatice. La cai, recomand si o serumizare antitetanica facuta dupa schema consacrata (se va contacta medicul veterinar!), deoarece cabalinele se ranesc si intra in contact cu pamantul.
Oile vor fi obligatoriu imbaiate (sub supraveghere veterinara) pentru a preveni aparitia scabiei, o parazitoza deosebit de pagubitoare. Mentionez ca multe aspecte care mentin animalele sanatoase tin si de starea de sanatate a pastorilor si de curatenia pastrata la stana.
Dr. Gavril Bile,
Doctor in medicina veterinara
Medic primar veterinar
PIATA agricola nr. 59 (11-24 mai)
SMITHFIELD SUSTINE CA ARE SOLUTII PENTRU REAUTORIZAREA EXPORTULUI DE CARNE IN UE :)
* Boc si-a facut poze cu Poulson, Poulson si-a facut poze cu Palatul Victoria si Mircea… Mircea, fa-te ca muncesti!
ACTUALITATE. Faptul ca primul ministru Emil Boc a discutat masuri ipotetice care sa permita producatorilor romani sa reia exporturile de carne de porc in UE tocmai cu vicepresedintele executiv al Smithfield Foods, Richard J.M. Poulson, companie din cauza careia astazi Romania are interdictie de export, nu e rau. Insa, pe langa aceasta gafa diplomatica, dialogul e inutil, decizia UE fiind conforma cu regulamentul european. Insa Boc a dat cu periuta si si-a facut poze, iar Poulson a vazut Palatul Victoria. Pe undeva, ambii au avut de castigat, mai putin Romania. “Ne bucuram sa avem un lider mondial in sectorul agricol care reprezinta un domeniu prioritar :) pentru Guvernul pe care il conduc. Astazi, Romania importa aproximativ 70% din carnea de porc necesara consumului si vom depune toate eforturile pentru a transforma tara noastra intr-o tara exportatoare de carne de porc”, a recitat Boc, care a apreciat efectele benefice ale investitiei Smithfield in ceea ce priveste crearea unor locuri de munca in regiunea de vest, dar care nu a uitat sa spuna ceva despre pesta porcina declansata la compania americana.
Smithfield, aflata in plina campanie publicitara, a comunicat luna trecuta ca investitiile din Romania au depasit 600 de milioane de dolari - circa 500 de milioane de dolari au fost investiti in Smithfield Ferme si 100 de milioane de dolari pentru partea de abatorizare (Smithfield Prod). Smithfield Ferme detine 39 de ferme operationale in judetele Timis si Arad, dispunand de 40.000 de scroafe care produc anual 650.000-700.000 de purcei. De asemenea, americanii au anuntat deschiderea unei noi ferme de scroafe matca de 10.000 de capete. Smithfield cultiva in Romania peste 20.000 de hectare de teren agricol, 10.000 de hectare detinute in proprietate si alte 10.000 de hectare aflate in arenda, are doua fabrici de nutreturi combinate (FNC) cu o capacitate totala de stocare de peste 100.000 de tone si o capacitate totala de productie de 16.000 tone furaje/saptamana. Anul trecut, compania Smithfield a achizitionat 200.000 de tone de cereale destinate producerii de furaje, iar in acest an estimeaza ca va cumpara peste 250.000 de tone de la toate categoriile de producatori agricoli locali - fermieri independenti, asociatii de producatori sau societati agricole de productie. In acest an, compania americana estimeaza o crestere a cifrei de afaceri cu 20%. Noua nu ne ramane decat sa speram ca la cresterea cifrei de afaceri nu au fost luate in calcul si cele 11,5 milioane de euro, bani pe care i-a cerut in instanta statului roman pentru pagubele care i-au fost cauzate in timpul epidemiei de pesta porcina :).
Daniela LISEA
PIATA agricola nr. 59 (11-24 mai)
TARIFELE MAXIMALE PENTRU ACTIUNILE MEDICILOR VETERINARI IN ANUL 2009
ACTUALITATE. Tarifele maximale aferente actiunilor efectuate de catre medicii veterinari de libera practica imputerniciti pentru anul 2009 au fost stabilite prin Hotarare de Guvern. In 2009, veterinarii vor putea percepe urmatoarele tarife maximale:
1) Inspectia animalelor dispusa de DSVSA-uri: 21,2 lei/gospodarie.
2) Examinarea clinica a animalelor pentru suspiciunea bolilor majore: porcine - 2,7 lei/cap, bovine si ecvidee - 2,1 lei/cap, carnasiere - 1,6 lei/cap, albine, viermi de matase etc. - 1,6 lei/familie, ovine, caprine - 1,1 lei/cap, pasari - 0,8 lei/cap.
3) Recoltari de probe de sange pentru examene de laborator (serologice, hematologice, biochimice, virusologice, parazitologice etc.): animale mari - 7,4 lei/cap, animale mici si mijlocii - 6,9 lei/cap, porcine - 7,4 lei/cap, pasari - 1,8 lei/cap, alte specii - 1,1 lei/cap.
4) Recoltarea probelor de organe, tesuturi si a altor probe pentru analize de laborator, efectuarea de necropsii la: animale mari - 22,3 lei/cap, animale mici si mijlocii - 11,2 lei/cap, pasari - 7,9 lei/cap, alte probe, inclusiv coprologice - 2,5 lei/cap.
5) Teste rapide pentru diagnosticul mamitelor subclinice: 5,6 lei/cap (4 sferturi).
6) Activitati de depistare prin examen alergic: tuberculinare test unic sau TCS - 10,1 lei/cap, maleinare sau paratuberculinare - 1,1 lei/cap.
7) Recoltare probe sanitatie, apa, furaje: 3,4 lei/proba.
8) Activitati imunoprofilactice, conform Programului actiunilor de supraveghere, prevenire si control al bolilor la animale, al celor transmisibile de la animale la om, protectia animalelor si protectia mediului: animale mari - 5,3 lei/cap, ovine, caprine - 2,9 lei/cap, porcine - 10,6 lei/cap, carnasiere - 6 lei/cap.
9) Lucrari de decontaminare, dezinfectie, dezinsectie, deratizare si de necesitate: in unitati zootehnice, de industrie alimentara, la gospodariile populatiei - 15,7 lei/100 mp, in camere de incubatie, viermi de matase etc. - 1,6 lei/mp.
10) Manopera privind identificarea si inregistrarea animalelor si a miscarilor acestora, corectarea eventualelor erori: bovine - 17 lei/cap, ovine, caprine - 3,7 lei/cap pentru doua crotalii si 3,1 lei/cap pentru o crotalie, porcine - 3,7 lei/cap.
PIATA agricola nr. 59 (11-24 mai)
FERMIERII AU DREPTUL SA ABANDONEZE
CADAVRELE ANIMALELOR PE CAMP
NOUTATE. Parlamentul European a modificat o lege din 2002, care le interzicea fermierilor sa lase animalele moarte pe camp, obligandu-i sa transporte cadavrele acestora la incinerator. Legea, generata de teama raspandirii unor boli, a dus la scaderea semnificativa a numarului vulturilor din Europa. Acestia, cunoscuti sanitari ai naturii, sunt capabili sa curete o vaca moarta sau o carcasa de oaie in cateva ore, inainte ca acestea sa poata deveni focare de infectie. De recenta modificare, promovata in Parlamentul European de Chris Davies (Marea Britanie), Sattu Hassi (Finlanda), Jens Holm si Asa Westlund (Suedia), vor beneficia si alte specii necrofage de pasari si mamifere, cum sunt ursii sau lupii, iar fermierii vor avea mai putina bataie de cap, sarcina de curatare fiind indeplinita in mod natural de acestea.
PIATA agricola nr. 59 (11-24 mai)
RELUAREA EXPORTULUI DE LANA
SALAJ. Dupa o pauza de doi ani, Salajul reia exportul de lana in Anglia. Asociatia Crescatorilor de Ovine Salaj a prezentat autoritatilor salajene un proiect prin intermediul caruia, incepand din vara acestui an, exportul de lana in Anglia va fi reluat pentru o perioada de cel putin doi ani, in functie de cantitatea ceruta de englezi, dar si de calitatea pe care o are lana furnizata de oierii salajeni.
Presedintele Asociatiei Crescatorilor de Ovine „Ovicarn” Salaj, Dumitru Ardelean, a declarat pentru „PIATA agricola” ca proiectul este unul cat se poate de real si ca va fi posibil datorita sprijinului unei firme engleze de profil, firma cu care crescatorii de oi din Salaj au mai lucrat in urma cu cativa ani si catre care Salajul a furnizat 22 de tone de lana. Mai urmeaza ca cele doua parti sa stabileasca de comun acord cantitatea de lana ce urmeaza sa fie livrata englezilor, pretul, dar si cine suporta costurile de transport.
Lana care va ajunge in Anglia urmeaza sa fie transformata in sfoara, dar va fi folosita si ca materie prima in industria textila. Presedintele „Ovicarn” a mai explicat ca lana necesara va fi asigurata de catre crescatorii de oi inscrisi in asociatia salajeana, acestia urmand sa se intalneasca pentru a discuta detalii cu privire la calitate si cantitate. Cantitatea de lana cuprinsa in contractul de export ce urmeaza a fi semnat de cele doua parti va fi colectata si prelucrata la Abatorul de Ovine „Ovicarn” din comuna Hereclean, unitatea dispunand de o instalatie speciala de colectat si procesat lana. Ardelean a apreciat ca acest proiect este o mare oportunitate pentru crescatorii de oi care in prezent nu au alta solutie decat sa arunce lana sau sa o aprinda la capatul gradinii.
Adrian LUNGU
PIATA agricola nr. 58 (27 aprilie - 10 mai)
CIOBANII OSENI SE PREGATESC DE MASURIS
* Traditionala sarbatoare Sambra Oilor, care se desfasoara din anul 1957, va avea loc pe 3 mai pe dealul de la Huta Certeze
SATU MARE. Editia din acest an a traditionalei sarbatori Sambra Oilor se va desfasura pe 3 mai, in comuna Certeze (jud. Satu Mare), cu o saptamana dupa data la care a fost programata initial. Sambra Oilor s-a desfasurat pentru prima oara in anul 1957 si este considerata cel mai important eveniment pastoral din judetul Satu Mare, fiind celebrata in prima parte a lunii mai. De 52 de ani, semnalul inceputului sezonului pastoral se da pe dealul de la Huta Certeze, in trecatoarea dintre Tara Oasului si Tara Maramuresului, unde se mulg oile, iar in functie de cantitatea de lapte (“masuris”), proprietarii ovinelor primesc o cota de cas si urda pe tot parcursul anului. Cei peste 10.000 de participanti la aceasta manifestare de amploare sunt serviti cu “urda, cas si cu ce-o mai fi prin boacele de pe foc”.
PIATA agricola on-line (mai 2009)
SE DEPUN CERERILE PENTRU SUBVENTII IN SECTORUL ZOOTEHNIC
* Pana in 31 mai, fermierii pot depune cererile pentru prima pe exploatatie
ACTULITATE. In perioada 29 aprilie - 31 mai 2009, crescatorii de animale pot depune, cererile pentru platile nationale directe complementare din sectorul zootehnic, a anuntat Agentia de Plati si Interventie pentru Agricultura (APIA).
Procedura
Sprijinul financiar se acorda sub forma primei pe exploatatie, pentru specia bovina, respectiv primei pe cap de animal, pentru specia ovine/caprine. Pentru a beneficia de acest sprijin financiar, crescatorii de animale trebuie sa depuna o cerere la centrele locale sau judetene ale APIA, pana la data de 31 mai inclusiv.
APIA a pus la dispozitia crescatorilor cereri pre-tiparite care cuprind si efectivul de animale inregistrat in Registrul National al Exploatatiilor. De asemenea, pentru completarea aceste cereri, fermierul trebuie sa se prezinte la centrele judetene si locale ale APIA cu o copie a actului de identitate, a dovezii contului bancar, precum si a documentelor care atesta provenienta animalelor.
Eligibilitate
Potrivit APIA, prima pe explotatie se acorda, in functie de efectivul de bovine inregistrat in Registrul national al exploatatiilor la data de 31 ianuarie 2008, producatorilor agricoli care detineau in exploatatie cel putin trei capete de bovine la data de 31 ianuarie 2008, varsta bovinelor este de cel putin sase luni la data de 31 ianuarie 2008, exploatatia este inregistrata in Registrul National al Exploatatiilor la data solicitarii primei, iar solicitantul nu are datorii restante la bugetul de stat si la bugetul local.
APIA precizeaza ca pentru anul 2009 prima pe exploatatia de bovine se acorda si producatorilor agricoli cu ferme nou infiintate, in perioada 1 februarie 2008 - 31 ianuarie 2009.
In ceea ce priveste prima pe cap de animal pentru specia ovine/caprine, sprijinul financiar se acorda producatorilor agricoli care detin, la data de 31 martie 2009, un efectiv de cel putin 50 de capete ovine femele, respectiv 25 de capete caprine femele, cu varsta minima de un an. Acest efectiv trebuie mentinut obligatoriu in exploatatie in perioada 1 iunie - 31 august 2009, in vederea efectuarii controlului la fata locului.
Metoda de calcul
Potrivit APIA, valoarea sprijinului financiar, atat pentru specia bovina, cat si pentru specia ovine/caprine, va fi stabilita prin Hotarare de Guvern, in functie de numarul animalelor eligibile rezultat in urma controalelor. In 2008, crescatorii de bovine au primit un spijin financiar de 495 de lei pe cap de animal, in doua transe, iar cei de ovine si caprine, de 43,9 lei.
PIATA agricola nr. 58 (27 aprilie - 10 mai)
SFATUL VETERINARULUI
* Afectiuni ale animalelor iesite la pasune
VETERINAR. Primavara, in special spre sfarsitul anotimpului, este momentul in care se organizeaza pasunatul animalelor, fie ele oi, vaci sau, in unele zone, cai. In sistemul traditional, dar si in sistemele moderne, pasunatul presupune deplasarea animalelor din anumite zone cu un anumit statut epidemiologic, cu o anumita clima si de la un anumit regim alimentar, spre alte zone cu factori, in parte, ori total, diferiti. De asemenea, odata cu organizarea turmelor intra in contact cu animalele indivizi cu un „bagaj” infectios si parazitar diferit. Deci se implinesc conditiile posibilitatii de imbolnavire a animalelor in primele zile/saptamani de la organizarea stanelor sau de la iesirea la pasune in turme foarte mari. La cele enumerate, mai adaugam faptul ca aducandu-se indivizi care nu se cunosc, obisnuiti cu o anumita ierarhie in cadrul grupului din care provin, cu anumite conditii de intretinere, hranire si adapostire, ajunsi in locul de pasunat acestia vor fi pusi in fata unor conditii diferite, deci indivizii vor fi stresati, fapt care scade potentialul de aparare antiinfectioasa.
Vorbeam de ierarhiile de grup... In turma nou-formata vor avea loc dispute intre indivizi, uneori chiar violente, pentru a se stabili o noua ierarhie, a se „desemna” indivizii dominanti, indivizii care vor avea intaietate la locurile mai bune de hranit, la locul de adapare. Asemenea lupte pentru ierarhie au loc mai ales intre berbeci, intre vacile iesite la pasune, in primele zile, si mai ales intre cai, indiferent de sex. Lupte spectaculare aveau loc intre boi, in vremurile cand in satele noastre existau multi, chiar foarte multi, si in luna mai acestia erau adunati pentru pasunat in cirezi mari, indeosebi in zonele alpine si subalpine. Cu ocazia acestor dispute pot avea loc numeroase accidente, indivizii angajati in luptele pentru dominanta putand suferi o serie de afectiuni chirurgicale, mai mult ori mai putin grave, insa mai ales in cazul animalelor mari, unele fiind nevindecabile. Astfel, berbecii sufera de contuzii ale capului, fracturi ale coarnelor, raniri, uneori fracturi ale membrelor. De mentionat ca ranile sau contuziile de la nivelul capului se pot complica prin actiunea florei microbiene, mai ales cea anaeroba fiind des intalnita. Murdarindu-se cu tarana, cu lut, ranile deschise se pot infecta cu agentul patogen al tetanosului. La bovine, chiar la vacile de lapte, primele intalniri pe pasune sunt foarte turbulente - vacile incep prin a se mirosi si ajung chiar sa se lupte sau sa se impinga. De-a lungul celor aproape 20 de ani de cariera, am intalnit foarte multe accidente, multe grave, la vacile iesite la pasune. Fracturi de coarne, contuzii, raniri ale globilor oculari, zgarieturi, sfasieri ale toracelor, ale abdomenului, ranile din zona abdomenului fiind complicate cu evisceratii sau eventratii. Am intalnit chiar un caz de eventratie, cand lovitura fiind in zona glandei mamare, aceasta a fost dislocata, rupandu-se ligamentele de sustinere. La vaci, din cauza violentelor, cele mai multe cazuri sunt de fracturi ale membrelor, mai ales ale celor anterioare. Din cauza faptului ca vacile se alearga, uneori sar si peste gropi sau santuri si executa miscari laterale bruste, am intalnit sase cazuri de fractura a coloanei vertebrale in portiunea anterioara a sacrumului. Fireste, fracturile de membre si coloana, in cazul bovinelor, au ca finalitate sacrificarea de necesitate. Ranile de orice fel, prin sfasiere, prin intepare, prin rupere (smulgere), cauzate in timpul luptelor pentru ierarhie, sunt extrem de periculoase in primele zile de constituire a termenelor, din cauza contaminarii masive cu resturi vegetale, cu pamant, cu par, cu crengi etc. Conduita terapeutica se va axa, in primul rand, pe toaletarea riguroasa a ranii, pe preventia actiunii anaerobilor, pe refacerea tesutului muscular si a pielii afectate.
Dr. Gavril Bile,
Doctor in medicina veterinara
Medic primar veterinar
PIATA agricola nr. 58 (27 aprilie - 10 mai)
ATAC LA BEREGATA BRUNEI DE MARAMURES
* Strategia prin care se urmareste sistarea programelor de cercetare zootehnica si scopul imobiliar al reorganizarii prin subordonare
ACTUALITATE. Locul de nastere al uneia dintre extrem de putinele rase romanesti de bovine care au primit recunoasterea pe plan international, Bruna de Maramures, este in pragul colapsului. Nu al falimentului, pentru ca falimentul e demult familiarizat cu fosta Statiune de Cercetare si Productie pentru Cresterea Bovinelor (SCPCB) Sighetu Marmatiei si sta picior peste picior in grajdul experimental unde a fost conceputa Bruna de Maramures. Asadar, colaps la fosta SCPCB Sighet, pentru ca anul acesta a fost taiata de la subventionarea singurului program de cercetare care-i fusese aprobat anul trecut. „In singurul proiect aprobat anul trecut, un lot experimental de 48 de capete de tineret mascul, pe care-l derulam in parteneriat cu statiunea de cercetare din Mures, anul acesta ni s-au taiat 60% din fonduri”, a confirmat directorul statiunii de cercetare sighetene, Vinicius Pop.
Un mort inca viu
Dupa notoria „reorganizare prin subordonare”, SCPCB a intrat sub tutela Academiei de Stiinte Agricole si Silvice „Gheorghe Ionescu-Sisesti” din Bucuresti. Mutarea parea sa aiba un singur rol, respectiv schimbarea denumirii prin eliminarea din titulatura a cuvantului „productie” si, implicit, renuntarea la aceasta activitate, considerata inutila. Asa ca astazi, statiunea sigheteana se numeste Statiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Cresterea Bovinelor (SCDCB). „Cu productia... Oricum nu mai prea exista, in conditiile in care inainte de 1990 aveam 1.600 de capete extrem de valoroase din rasa Bruna de Maramures, iar azi mai sunt vreo 100”, a declarat directorul fostei unitati de elita din cercetarea zootehnica romaneasca. Cat despre reorganizare, Pop crede ca „e mai buna decat desfiintarea, pentru ca de cativa ani incoace asta a dorit Ministerul Agriculturii”. Pentru ca in ultimii 20 de ani nu s-a alocat niciun ban cercetarii zootehnice, din cei 26 de cercetatori ai statiunii au mai ramas doar trei. Asemeni tizului sau din romanul „Quo Vadis” al lui Henryk Sienkiewicz, tanarul tribun Marcus Vinicius, directorul SCDCB este „crestinat si rational” si spune ca beneficiul reorganizarii consta in stabilirea exacta a patrimoniului. Numai ca exact acest patrimoniu, neintretinut, dar cu terenuri extrem de valoroase, poate sa aduca statiunii finalul suprem. Un articol al Hotararii de Guvern care consemneaza „reorganizarea” statiunii sighetene da gir vanzarii acestor terenuri, daca acolo sunt „investitiile functionale”, pretul urmand sa se achite in rate, in 10 ani, fapt care poate repeta situatia de anul trecut, cand statiunea a pierdut 223 de hectare, prin trecerea terenurilor la Agentia Domeniilor Statului, care le-a retrocedat.
La ce e buna reorganizarea
Prin trecerea sub tutela Academiei de Stiinte Agricole si Silvice (ASAS) Bucuresti, SCDCB Sighetu Marmatiei va putea accesa bani din Planul National de Cercetare-Dezvoltare si Inovare (PNCDI), fapt care pana acum ii era prohibit. Facilitatea este doar teoretica, pentru ca in acest an s-au alocat 38 de milioane de lei pentru cercetare, din care 15 milioane de lei sunt destinati planului sectorial de cercetare, iar restul pentru investitii in cercetare. In conditiile in care cercetarea ar avea nevoie de circa 400 de milioane de lei, conform economistilor ASAS, e greu de presupus ca sighetenii vor ajunge la cascavalul celor doar 10% din necesar.
Ce mai e de furat
In pofida datoriilor cumulate, de 600.000 de lei, atacata din toate partile politice pentru valoroasele terenuri din proprietate vanate de dezvoltatori imobiliari, Statiunea de Cercetare Dezvoltare pentru Cresterea Bovinelor Sighetu Marmatiei inca mai detine o banca genetica extrem de valoroasa. „Mai avem material genetic de la tauri din rasa Bruna din Austria, Elvetia, SUA si am mai pastrat chiar si material genetic de la Havian, un taur „akeratos”, unicat mondial, nascut fara coarne, chiar aici in statiunea noastra”, a declarat directorul SCDCB Sighetu Marmatiei, Vinicius Pop. Pe langa patrimoniul care magnetizeaza, format din peste 40 de cladiri (birouri, cantina, laptarie, silozuri, centru de laboratoare, adaposturi pentru animale etc.), statiunea de cercetare mai detine in acte 575 de hectare de teren arabil, pasuni, fanete, livezi si padure in municipiul Sighetu Maramatiei, in statiunea balneoclimaterica Ocna Sugatag si in alte cinci comune din apropiere (Sapanta, Sarasau, Remeti, Bocicoiu Mare, Desesti). Numai ca directorul statiunii sustine ca in calculul ministeriabililor a survenit o eroare, in realitate statiunea avand doar 549 de hectare de teren, adica cu 26 de hectare mai putin :).
Populatia „akeratos”
Presedintele ACT „Bruna-Schwyz” Maramures, Dorel Codrea, care a contribuit la cercetari in domeniu: “Lucrarile de cercetare din Sighetu Marmatiei au concluzionat: in cazul taurinelor de rasa Bruna de Maramures, caracterul fara coarne, mai economic pentru crescatorii de taurine, e controlat de o pereche de gene alele situate pe cromozomii somatici si se transmite dupa tipul dominatiei complete. Sub raport genetic, taurii fara coarne obtinuti la SCDCB Sighet sunt heterozigoti. Inmultirea efectivului fara coarne si fixarea genelor care determina acest caracter trebuie sa se bazeze pe imperecheri inrudite de tip tata x fiica sau semifrate x semisora”.
„Consecintele acestor actiuni, grave!”
In anul 2002, deputatul Anghel Stanciu semnala incalcarea legii patrimoniului funciar al unitatilor de cercetare din agricultura, prin cardasia ministerelor Agriculturii, Administratiei si Finantelor si a Guvernului. “Consecintele acestor actiuni sunt grave, mergand de la dezorganizarea bazei materiale de creatie a raselor din categorii biologice superioare, pana la lichidarea unitatilor de cercetare”, a spus Anghel, exemplificand cu cazurile Institutului de Crestere a Bovinelor Balotesti (“880 de taurine din clasele record si elita raman fara sustinere furajera”) si Statiunii de Cercetare pentru Cresterea Bovinelor Margineni (rezerva genetica pentru rasa Bruna).
Catalin VISCHI
PIATA agricola nr. 58 (27 aprilie - 10 mai)
MALTRATAREA LIPITANILOR, STOPATA PRIN TRANSFERUL LA O ALTA FERMA
* Cei 40 de cai din rasa Lipitan de la fosta herghelie Homorod, sechestrati pentru a putea fi pastrati in viata
BRASOV. Cei 40 de cai din rasa Lipitan aflati in administrarea SC Ducatul Equus SRL, firma privata care a preluat caii de la fosta herghelie Homorod (jud. Brasov), pe care Prefectura Brasov a pus sechestru deoarece animalele se aflau intr-o stare jalnica, au fost transferati la o ferma privata din localitate. Pentru ingrijirea cailor, Consiliul Local Homorod se va ocupa de asigurarea hranei si va plati o suma modica fermei detinute de SC Olimpia Impex SRL Homorod. Caii vor fi tinuti la ferma pana cand instanta va solutiona contestatia la decizia de sechestrare, depusa de patronul societatii Ducatul Equus SRL, iar apoi vor fi vanduti la licitatie. Potrivit specialistilor de la Directia Sanitar-Veterinara si pentru Siguranta Alimentelor (DSVSA) Brasov, starea de sanatate a celor 40 de cai, 10 armasari si 30 de femele, este precara. Majoritatea au anemie, sunt subnutriti, iar unii dintre ei au raie. Dupa ce dosarul va fi solutionat de instanta, caii vor fi vanduti la licitatie. Proprietarul celor 40 de cai era plecat in SUA, dar nu lasase niciun reprezentant legal care sa aiba grija de animale, iar starea acestora se agrava din cauza lipsei furajelor. Din statisticile oficiale reiesea faptul ca au fost preluati 53 de cai de la fosta herghelie, iar in prezent mai sunt doar 40. Se presupune ca unii cai au murit, iar altii au fost vanduti.
La sfarsitul anului trecut, Departamentul juridic al Prefecturii Brasov cauta un cadru legal care sa permita punerea sub sechestru a celor 40 de cai, din cauza starii jalnice in care erau tinuti de firma privata. Ancheta dispusa de Prefectura arata ca firma care avea in proprietate herghelia nu era si proprietara terenului. Verificarile reprezentantilor Oficiului de Cadastru Brasov au relevat ca terenul pe care se afla herghelia apartine Societatii Nationale Cai de Rasa, dar nu exista niciun document care sa ateste faptul ca terenul a trecut la firma SC Ducatul Equus SRL, desfiintata in anul 2007, potrivit Directiei Generale a Finantelor Publice Brasov.
PIATA agricola nr. 57 (13 - 26 aprilie)
SCADE SEPTELUL ROMANESC, ESTE VREUN OFICIAL INGRIJORAT?
STATISTICA. Comparativ cu 2007, efectivul national de bovine a scazut cu 4,8% anul trecut, iar efectivul de matca (vaci pentru lapte, bivolite pentru reproductie si juninci pentru reproductie) s-a redus cu 5,4%, in aceeasi perioada, potrivit datelor Institutului National de Statistica. De asemenea, numarul total de porcine a scazut cu 6%, iar efectivul matca (scroafe de prasila) a scazut cu 14,9%. Scaderea efectivelor de bovine si porcine in anul 2008 a fost cauzata in special de conditiile climatice nefavorabile din anul precedent, 2007 fiind un an deosebit de slab in sectorul vegetal, fapt care a dus la scaderea productiei de furaje si, implicit, la cresterea numarului animalelor sacrificate. Dupa cresteri consecutive ale efectivelor de bovine si porcine, la sfarsitul anului 2006 Romania ajungand la aproximativ 3 milioane capete bovine, respectiv la peste 6,8 milioane porcine, au urmat constant scaderi semnificative in anii 2007 si 2008, la ambele specii.
La efectivele de bovine, Romania se afla la coada topului primelor 10 tari din Uniunea Europena, dupa Franta, Germania, Regatul Unit, Spania, Italia, Irlanda, Polonia si Olanda. In ceea ce priveste numarul de animale care revin la 100 de hectare de teren, tara noastra se situeaza printre ultimele, doar Bulgaria si Ungaria avand o densitate mai mica de bovine. Si la efectivele de porcine, Romania se situeaza pe locul noua in Uniunea Europeana, dupa Germania, Spania, Franta, Polonia, Danemarca, Olanda, Italia si Belgia. Din punct de vedere al densitatii la 100 de hectare de teren, tara noastra este urmata de tari precum Finlanda, Slovacia, Lituania, Grecia si Bulgaria. Doar in sectoarele ovine si caprine (+4,8%) si pasari (+2,8%) situatia este in crestere.
PIATA agricola nr. 57 (13 - 26 aprilie)
CABALINELE SEMI-SALBATICE, DIAGNOSTICATE CU “SIDA CAILOR” PENTRU A FI ABATORIZATE
TULCEA. In cadrul unui program de identificare a celor 16.000 de cai crescuti in semi-salbaticie in zona Deltei Dunarii, o firma privata din Transilvania a fost autorizata sa stranga pentru abatorizare 45 de cai din jurul orasului Sulina, 15 dintre acestia fiind diagnosticati cu anemie infectioasa ecvina (“SIDA cailor”). Directorul Directiei Sanitar-Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor Tulcea, Marilena Tertis, a declarat ca s-a rezolvat punerea la dispozitia primariilor din Delta a materialului lemnos necesar amenajarii tarcurilor pentru animalele crescute in stare de libertate. “Masura este foarte importanta, pentru ca multe primarii s-au plans ca nu au fonduri pentru amenajarea tarcurilor in vederea solutionarii problemei animalelor crescute in stare de libertate”, a explicat Tertis.
PIATA agricola nr. 57 (13 - 26 aprilie)
SFATUL VETERINARULUI
* Sfaturi privind cresterea mieilor
Ne aflam in preajma Sarbatorilor Pascale, atat dupa calendarul gregorian, cat si dupa cel iulian. Desi sezonul fatarilor la oi este catre sfarsit, consider ca ar fi deosebit de important sa aflam cateva lucruri despre cresterea si ingrijirea mieilor.
Dupa cum stim, durata gestatiei la oaie si capra este in medie de 150 de zile (cinci luni), cu limite intre 144 si 155 de zile. In sistemul de crestere traditionala a oilor, monta se programeaza (toamna) astfel ca pe la Pasti mieii sa fie buni de vandut - pentru tarani, vanzarea mieilor la aceasta mare sarbatoare a crestinatatii constituind o importanta sursa de venit care nu trebuie ratata sub nicio forma.
Fatarea
Imediat dupa fatare, mielului i se curata nasul si gura de mucozitati prin stergerea cu o carpa, ori printr-o stoarcere usoara, dupa care, pentru a-i pune sangele in miscare si pentru a-i intensifica miscarile respiratorii se frictioneaza pe intreg corpul cu un somoiog de paie.
Daca fatarea a fost laborioasa, grea, si mielul nu respira, prezinta semne de asfixiere, se impune a i se face respiratie artificala prin apasari repetate pe piept si prin miscarea ritmica a membrelor (cele din fata se apropie de cele din spate dupa care se departeaza). Imediat dupa fatare, mielul trebuie pus la supt, pentru a consuma colostrul, consumul acestuia fiind foarte important pentru ca mielul sa-si intareasca sistemul imunitar. De asemenea, este important pentru relatia miel-oaie ca oaia sa-l miroasa in zona cozii. Daca imediat dupa fatare oaia nu linge sau macar miroase mielul, aceasta nu-l va recunoaste si nu-l va lasa sa suga.
Alaptarea
Imediat ce mielul va fi pus la supt, se va spala si apoi sterge ugerul oii, care poate fi murdar din timpul fatarii. Recomandam ca primele picaturi de lapte, cel aflat in mamele, sa se mulga intr-un vas, dar ulterior sa se distruga, deoarece de cele mai multe ori laptele este contaminat cu microbi care, daca sunt consumati cu laptele supt de miel, pot imbolnavi animalul.
Exista cazuri in care oaia refuza sa primeasca mielul („nu sta la miel”, spun ciobanii). Pentru ca mielul sa suga totusi, cat mai repede dupa fatare, pentru a-si asigura protectia antiinfectioasa prin anticorpii colostriali, oaia este tinuta pana ce mielul incepe sa suga. In general, in primele zile sau chiar din prima zi, oaia se obisnuieste cu mielul ei, acceptandu-l la supt. Pentru ca sa se obisnuiasca mai bine impreuna, vor fi inchisi intr-o boxa numai mama cu mielul ei.
Ingrijirea oii dupa fatare
Dupa fatare, oaia mama trebuie hranita foarte bine pentru a da lapte mult, lapte necesar ca mielul sa se dezvolte bine. Taranii dau oilor, imediat dupa ce acestea au fatat, un amestec de seminte de dovleac cu faina. Uneori, amestecul contine si graunte de porumb si seminte de floarea soarelui, existand credinta ca dupa acestea oaia va elimina mai repede, mai usor si uneori complet placenta. In unele zone se da chiar circa 50-100 ml tuica slaba (horinca de-al doilea) tot in acelasi scop.
Se poate intampla ca, dupa fatare, din cauza unor infectii mamare, neobservate in timpul gestatiei, oaia sa nu aiba lapte. Atunci mielul va fi dat sa suga la o alta oaie care a fatat recent si are lapte mult. Pana la 20 de zile, mieii trebuie hraniti numai cu lapte. Este indicat ca ei sa fie separati de mamele lor si sa fie lasati sa suga de trei ori pe zi. De la 20 de zile, deci de la aproximativ trei saptamani, mieii pot primi suplimente de hrana sub forma de concentrate, tarate, faina si fan de lucerna sau trifoi, precum si otava.
Contraindicatii
In Maramuresul istoric, exista obiceiul ca mieii sa fie lasati impreuna cu oile mame la pasune, obicei contraindicat, deoarece mieii sug dezordonat si nu se odihnesc, ca urmare nu se dezvolta bine. De asemenea, daca mieii incep sa pasca de la o varsta frageda, iarba fiind furaj de volum, masa gastrointestinala se dezvolta mult, iar mieii apar cu burta mare. Astfel de miei scosi la piata apar slabanogi, cu lana mare, cu abdomenul exagerat, fiind usori la cantar. In cazul acestor miei se inregistreaza un randament mic.
Dr. Gavril Bile,
Doctor in medicina veterinara
PIATA agricola on-line (aprilie 2009)
DUPA CE A FOST COCOS, MINISTRUL SARBU A APROBAT COTCODACIND TOATE CERERILE FERMIERILOR
* Conditia ministrului Agriculturii: cererile crescatorilor de taurine sa fie conforme cu reglementarile Uniunii Europene
ACTUALITATE. Dupa ce in 13 aprilie ministrul Agriculturii si-a inceput saptamana ironizand pichetul anuntat de crescatorii de taurine din fata ministerului, pe care l-a numit “un spectacol ieftin”, a acceptat inghitind in sec toate solicitarile fermierilor.
S-a sucit
In urma negocierilor dintre liderii fermierilor din 32 de judete si delegatia Ministerului Agriculturii, condusa de ministrul agriculturii, Ilie Sarbu, am hotarat suspendarea protestelor din fata ministerului Agriculturii, a declarat presedintele Sindicatului Crescatorilor de Taurine, Costel Caras. “Ministerul Agriculturii a acceptat rezolvarea tuturor revendicarilor cerute, urmand sa semnam doua protocoale de colaborare”, a precizat liderul sindical.
Ce au cerut fermierii
Primul document prevede infiintarea “Biroului fermierului”, unde toti fermierii vor avea posibilitatea consilierii si depunerii de petitii, urmand ca SCTR sa monitorizeze rezolvarea acestora, iar cel de-al doilea se refera la rezolvarea celorlalte revendicari. Ambele protocoale vor fi publice.
Crescatorii de animale au solicitat si majorarea cotei de lapte si subventionarea intregii cantitati de lapte produse, fata de numai 81% din cantitate, cat primesc in prezent. De asemenea, ei au cerut si subventionarea motorinei din zootehnie, gruparea subventiilor acordate pentru sectorul bovin, astfel incat de acestea sa poata beneficia un numar mai mare de crescatori.
Crescatorii de animale au mai aratat ca pretul oferit de procesatori pe litrul de lapte este sub costul de productie, fiind preferata achizitia de lapte din alte state membre. Alt subiect de discutie a fost creditarea activitatilor din agricultura, ministrul asigurand producatorii ca problemele ridicate de ei referitoare la nivelul dobanzilor si conditiile de creditare vor fi discutate in 16 aprilie cu reprezentantii bancilor.
De asemenea, Sarbu a spus ca subventiile nu vor fi afectate de rectificarea bugetara, fiindca cele doua miliarde de lei retrase din bugetul Ministerului Agriculturii vor fi in continuare acordate din fondul de privatizare, urmand sa discute cu Ministerul Finantelor Publice posibilitatea eliminarii impozitului pe subventie.
Sarbu a declarat ca toate aceste propuneri vor fi luate in calcul si se vor materializa in cel mai scurt timp, in limita prevederilor legale impuse de Uniunea Europeana.
Participantii la dialog
La masa dialogului de la Ministerului Agriculturii au participat reprezentanti ai Federatiei Nationale a Crescatorilor de Bovine din Romania - organizatie afiliata FNPAR, reprezentantii Sindicatului Crescatorilor de Bovine din Romania, ai Sindicatului Crescatorilor de Ovine din Romania, ai Federatiei Nationale a Crescatorilor de Ovine - organizatii afiliate AGROSTAR, si reprezentantii Sindicatului Crescatorilor de Taurine din Romania.
Recent, Sarbu a semnat Ordinul ce reglementeaza procedura de acordare a sprijinului pe exploatatie aferent anului 2009, pentru sectorul ovin. Ordinul prevede ca, pentru acordarea acestui sprijin, cererea depusa catre APIA trebuie vizata de o asociatie de crescatori de animale legal constituita si afiliata la federatiile nationale de profil.
PIATA agricola on-line (aprilie 2009)
275 DE ABATOARE SI PUNCTE DE SACRIFICARE TEMPORARE AU FOST AUTORIZATE PENTRU PASTI
* Norme, conditii de sacrificare, preturi, amenzi, consum, productie
ACTUALITATE. Autoritatea Nationala Sanitara Veterinara si pentru Siguranta Alimentelor (ANSVSA) a autorizat 275 de abatoare si puncte de taiere si sacrificare temporare, cele mai multe fiind situate in judetele Constanta (13), Alba (12), Brasov (11), Hunedoara (11) si Maramures (11). In Bucuresti este un singur punct de sacrificare autorizat, la Aparatorii Patriei.
Datele ANSVSA arata un numar de 125 de abatoare autorizate si 150 de spatii pentru taierea mieilor autorizate temporar.
Norme ANSVSA
In 2009, mieii vor putea fi sacrificati in 2009 doar in abatoare autorizate sanitar veterinar-care indeplinesc standardele europene, dar si in cele aflate in tranzitie, care vor indeplini standardele europene pana la 31 decembrie 2009. De asemenea, pentru sacrificarea mieilor vor fi avizate temporar de autoritatea veterinara si spatiile puse la dispozitie de primarii in piete si targuri. Potrivit ANSVSA, la solicitarea administratiei locale sau administratiei pietelor, fiecare directie veterinara judeteana va aviza functionarea acestor spatii pentru sacrificare, dar numai pentru o perioada de 10 zile, in perioada premergatoare Sarbatorilor Pascale.
Spatiile respective trebuie sa indeplineasca conditiile de igiena prevazute de lege si anume apa calda, posibilitatea de colectare a deseurilor, colectare si depozitare a pieilor. Toate punctele de sacrificare autorizate in piete si targuri vor dispune de echipamente de asomare puse la dispozitie de catre administratia pietelor, iar carnea provenita din sacrificarile efectuate in locurile special amenajate temporar pentru sacrificarea mieilor va fi comercializata direct consumatorului final, imediat dupa sacrificare, examinare si marcare.
Targurile de animale sau punctele de sacrificare a mieilor, organizate de catre administratia pietelor sau targurilor, cu aprobarea primariilor si avizul directiilor sanitare veterinare si pentru siguranta alimentelor, vor fi supravegheate de personal sanitar veterinar, pe toata durata functionarii acestora.
Conditii de sacrificare
Producatorii care vor sa vanda miei vii in piete, in perioada Sarbatorilor Pascale, trebuie sa detina certificatul de sanatate al animalului de la medicul veterinar, formularul de miscare si actele care dovedesc ca este proprietarul animalelor. De asemenea, producatorii trebuie sa respecte normele de bunastare a animalelor in timpul incarcarii, transportului, descarcarii si stationarii.
Carnea si organele de miel sunt admise pentru consumul public numai daca sunt insotite de un certificat de sanatate publica veterinara si poarta marca de sanatate. Acestea vor fi gestionate de catre medicul veterinar oficial care asigura supravegherea sanitara veterinara a unitatii unde se face sacrificarea.
Potrivit ANSVSA, proprietarii care vor sa sacrifice miei in gospodariile proprii trebuie sa anunte medicul veterinar si sa predea acestuia crotalia animalului sacrificat. Carnea provenita de la ovinele sacrificate in gospodariile populatiei va fi destinata strict consumului propriu.
Amenzi ANSVSA
In aceasta perioada inspectorii ANSVSA au demart o serie de controle in targurile de animale, piete agroalimentare si complexele alimentare, inclusiv in brutarii, patiserii, cofetarii si unitati de ambalare a vopselei pentru oua. Amenzile care pot fi aplicate de inspectorii veterinari pentru nerespectarea normelor si conditiilor de igiena in unitatle controlate sunt intre 500 si 50.000 lei.
Preturi si consum
Numarul mieilor estimati a fi sacrificati in perioada sarbatorilor pascale din 2009 este de 3,6 milioane capete, mai mare cu circa 300.000 de capete fata de 2008, cand au fost sacrificati 3,3 milioane miei.
Preturile la carnea de miel in viu si carcasa in anul 2009 vor fi sensibil asemanatoare celor din anul 2008, in jur de 8-9 lei/ kilogramul in viu, respectiv 16-18 lei/kg de carcasa. La ora actuala preturile la carnea de miel in Uniunea Europeana sunt de aproximativ 6,07 - 6,10 euro/kg carcasa, adica aproximativ 22,3 lei/kg.
Anul trecut piata interna a absorbit si carne de miel din import in perioada sarbatorilor pascale, cantitatea fiind de 11,2 tone, la un pret de 2,32 euro/kg, in timp ce exporturile de carne de miel au fost de 130 de tone, la pretul de 1,80 euro/ kg.
Potrvit datelor MAPDR, pentru 2009, cererea de pe piata va fi cea care va dicta cantitatile de carne de miel importate si exportate.
Efectivul total de ovine si caprine la finele anului 2008 a fost de 10,396 milioane capete, la un procent de natalitate realizat de 105%. Pe primele doua luni din anul 2009 s-au obtinut 3,862 milioane miei realizandu-se o natalitate de 49%.
Consumul de carne de oaie in Romania in anul 2008 a fost de 2 kg/locuitor, fata de 2,7 kg/locuitor inregistrat in Uniunea Europeana.
Agerpres
PIATA agricola nr. 57 (13 - 26 aprilie)
MIEII PASCALI NU ASTEAPTA REINVIEREA
* Totul despre miei: “Mieii taurilor”, preturi, autorizari temporare, facilitati, scandaluri, piete, acreditari, crotalii
ACTUALITATE. Nicio primarie din judetul Tulcea nu a achizitionat aparate de asomare a animalelor domestice, astfel ca sacrificarea mieilor pentru sarbatorile pascale se va face in mod traditional. Seful Directiei Sanitar-Veterinare si pentru Protectia Alimentelor (DSVSA), Marilena Tertis, a declarat ca activitatea de asomare a animalelor din gospodariile particulare, conform cerintelor europene, este in responsabilitatea consiliilor locale care trebuie sa achizitioneze asomatoare si sa desemneze o persoana care sa le foloseasca in gospodariile particulare. Numai ca in judet nu s-au achizitionat asomatoare si mieii din gospodariile mici, destinati consumului familial, vor fi sacrificati traditional, pentru consumul public sacrificarea animalelor urmand sa fie facuta doar in abatoare autorizate. In judetul Tulcea exista cinci abatoare autorizate si unul autorizat provizoriu, medicii veterinari demarand deja verificarile in ceea ce priveste respectarea normelor in domeniu in spatiile de comercializare si depozitare.
Buzau
Directorul DSVSA Buzau, Marijan Milea, a declarat ca in judet vor fi sacrificati aproximativ 100.000 de miei cu ocazia sarbatorilor pascale, in punctele de taiere si in cele sapte abatoare autorizate din judet: Carpatic Lamb (abator specializat pe sacrificarea ovinelor) si alte sase abatoare autorizate provizoriu in Ramnicu Sarat (doua), Frasinu-Buzau, Pogoanele, Caldarasti si Cochirleanca (cate unul).
Suceava
Seful DSVSA Suceava, Petrea Dulgheru, a mentionat ca va fi interzisa comercializarea in piete si targuri a mieilor sacrificati in gospodarii. “Cei care isi sacrifica mieii in batatura nu au voie sa vina la piata cu carnea pentru a o vinde. Este doar pentru consumul propriu. Cei care vor sa vina si sa vanda carne de miel in piata trebuie sa sacrifice animalele doar in locurile special amenajate”, a spus Dulgheru, recunoscand ca si in acest an se vor institui masuri “mai permisive” pentru comercializarea mieilor, dar cu respectarea legislatiei, astfel incat sa nu fie pusa in pericol sanatatea populatiei.
Mieii Asociatiei Crescatorilor de… Taurine
In Sibiu, inspectorii DSVSA au inceput inregistrarea in baza de date a mieilor din judet, pentru care au fost distribuite deja 63.000 de crotalii duble. Mieii vor fi sacrificati in cele trei abatoare din Sibiu, Medias si Bungard, precum si in alte sapte centre de taiere autorizate temporar.
Harghita
In Harghita, directorul DSVSA, Marosfoi Levente, a declarat ca au fost autorizate puncte de taiere in Plaiesii de Jos, Sandominic, Gheorgheni, Toplita, Odorheiu Secuiesc, Cristuru Secuiesc si Ocna de Sus si ca se estimeaza sacrificarea a 2.500 de miei. In schimb, in judetul Bihor, crescatorii de ovine isi vor valorifica mieii prin… Asociatia Crescatorilor de Taurine.
Bihor
Directorul Directiei pentru Agricultura Bihor, Florian Pavel, a explicat anomalia prin faptul ca in judet nu exista o asociatie profesionala a oierilor si ca Asociatia Crescatorilor de Taurine, printr-un act aditional la statut, da posibilitatea inscrierii in asociatie si a crescatorilor de oi.
Maramures
In judetul Maramures, chiar daca s-a facut comanda pentru 150.000 de crotalii pentru miei, pana acum nu a sosit nici un crotaliu. “Nu trimit crotalii, nu-i controlam (n.red., pe comercianti) la crotalii”, a mentionat o sursa din DSVSA Maramures.
Salaj
In judetul Salaj, inainte de Pasti mieii vor putea fi sacrificati in trei unitati. Este vorba de Abatorul de Ovine din Hereclean, care va fi deschis inainte cu cateva zile inaintea Sarbatorile Pascale, abatorul „Siciliana” din Simleu Silvaniei si abatorul din Jibou.
Seful Serviciului Igiena din cadrul Directiei Sanitar-Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor (DSVSA) Salaj, Vasile Chindris, a declarat ca, in afara de abatorul din Hereclean, celelalte doua unitati au primit doar autorizatie temporara de functionare, tocmai pentru a le permite comerciantilor sa sacrifice mieii in conditiile prevazute de lege, adica prin asomare. De asemenea, mieii vor putea fi cumparati tot de la aceste abatoare, in jurul carora vor fi amenajate tarcuri temporare.
Conducerea DSVSA Salaj estimeaza ca in judet vor fi sacrificati de Pasti aproximativ 170.000 de miei. Numai ca la nivel de judet nu exista decat sase astfel de asomatoare, care nu vor acoperi nici pe departe cererea. In aceste conditii, asomatoarele vor fi utilizate numai in locurile autorizate pentru sacrificari, adica la cele trei abatoare, iar restul sacrificarilor, cele din gospodarii, se vor face dupa metoda traditionala.
Cele trei abatoare sunt deja functionale, comertul cu miei urmand sa inceapa cu trei-patru zile inainte de Pasti, in functie de solicitari. Insa crescatorii de ovine din Salaj nu sunt ingrijorati de faptul ca nu vor avea unde sa sacrifice mieii, ci de faptul ca nu vor avea cumparatori. „Eu cred ca de data aceasta pretul carnii de miel va fi chiar cu 25% mai mic decat anul trecut, pentru ca nu are lumea bani sa cumpere. Ar fi bine daca am putea vinde si asa, dar ne e teama ca vom ramane cu mieii nevanduti”, a declarat Ioan Balas, unul din crescatorii de oi salajeni. Mai urmeaza sa fie stabilite tarifele percepute de proprietarii abatoarelor pentru ocuparea tarcurilor si pentru sacrificarea mieilor. Anul trecut, taxa perceputa pentru fiecare sacrificare era cuprinsa intre 10 si 12 lei. Directorul DSVSA Salaj, Mircea Martin, a declarat: „Am avut probleme referitoare la numarul de crotalii. Estimam ca vor fi sacrificati aproximativ 170.000 de miei pentru care se vor asigura crotaliile necesare.”.
Analiza unui avertisment
Deputatul buzoian Marian Ghiveciu a atras atentia ca, de Paste, am putea avea o criza a carnii de miel, determinata de anumite grupuri de interese. Parlamentarul, membru al Comisiei de agricultura, sustine ca lipsa crotaliilor ii va impiedica pe tarani sa-si vanda mieii la piata. “Guvernarea trecuta a incheiat un contract de achizitionare a crotaliilor cu o societate comerciala care nu-si face treaba; mai mult, se pare ca aceasta serveste anumite grupuri interesate sa aduca carne de miel din import”, a spus Ghiveciu. El a exemplificat activitatea acestor grupuri de interese prin introducerea, in 2008, pe piata romaneasca, a 70.000 de tone de carne de pasare, din care doar 30.000 de tone au fost fiscalizate. “Sunt date reale, care provin de la americani si din care reiese ca nici jumatate din carnea introdusa in tara nu a fost fiscalizata. Grupurile care comercializeaza carne ar putea provoca o criza a carnii de miel autohtone, pentru a o putea importa mai usor”, a concluzionat parlamentarul din Buzau. Controversat in presa locala, Ghiveciu are, probabil fara sa stie, un argument acoperit de fapte. In 23 martie, ANSVSA a comunicat ca sunt crotalii suficiente si ca totul va fi in regula. “In tara exista un stoc de 1.830.491 de crotalii pentru ovine, suficiente pentru a acoperi necesarul pentru urmatoarele doua luni. Conform situatiilor de gestiune a stocurilor, sunt asigurate inclusiv crotaliile necesare exportului sau comertului intracomunitar cu ovine pentru aceasta perioada”, sustinea la acea vreme conducerea ANSVSA la o sedinta cu directorii celor 42 de directii judetene. Apoi, presedintele ANSVSA, Marian Zlotea, a declarat ca a dispus redistribuirea intre judete a stocului actual de crotalii, “astfel incat sa fie asigurata carnea de miel pentru masa de Paste a romanilor”. Sibienii chiar au primit o parte din crotaliile necesare, numai ca in alte judete (pentru a oferi un singur exemplu, Maramures) acestea nu au ajuns nici astazi! De la inceputul anului 2009 au fost repartizate in teritoriu 766.000 de crotalii pentru ovine, numar suficient pentru a acoperi efectivul care urmeaza a fi exportat sau care face obiectul comertului intracomunitar. Suficient pentru export, insa nu si pentru vanzarea pe piata interna. De aceea, inspectorii DSVSA din judetele “ocolite” de crotalii au recunoscut, e drept, neoficial, ca daca statul nu poate asigura conditiile necesare respectarii legislatiei, este nedrept sa fie sanctionati crescatorii de ovine. In consecinta, daca nu sosesc crotaliile in timp util, oamenii isi vor vinde mieii “neinregistrati”, iar oficialii locali vor inchide ochii.
Corespondenti “PIATA agricola” si Agerpres
PIATA agricola nr. 57 (13 - 26 aprilie)
S-AU APROBAT NORMELE METODOLOGICE DIN PROGRAMUL STRATEGIC SANITAR-VETERINAR PENTRU 2009
NORME. Normele metodologice de aplicare a Programului Strategic pentru anul 2009 au fost dezbatute si aprobate in sedinta Consiliului Stiintific al Autoritatii Nationale Sanitar-Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor (ANSVSA). In cadrul dezbaterii, au fost discutate componentele Programului Strategic - sanatatea animala si siguranta alimentelor. Discutiile s-au axat pe actiunile privind sanatatea animalelor si, in principal, pe prioritizarea bolilor in functie de importanta, gravitatea si impactul socio-economic al acestora, dar si pe bugetul alocat pentru acest an. Proiectul, agreat de Colegiul Medicilor Veterinari din Romania, a fost supus dezbaterii si aprobat de catre toti specialistii din componenta Consiliului Stiintific - acest organism emite avize stiintifice si acorda asistenta tehnica si stiintifica privind legislatia nationala si comunitara in domeniile care au o influenta directa sau indirecta asupra sigurantei alimentelor si a hranei pentru animale. “Expertiza personalitatilor care fac parte din consiliu este absolut necesara pentru a realiza o prioritizare judicioasa a bolilor, pe baze fundamentate stiintific”, a declarat presedintele ANSVSA, Marian Zlotea.
Programul prevede actiunile de supraveghere, prevenire, control si eradicare a bolilor la animale, a celor transmisibile de la animale la om, protectia animalelor si protectia mediului, a altor actiuni prevazute in alte programe nationale, pe care ANSVSA trebuie sa le puna in aplicare, precum si a tarifelor maximale aferente acestora pentru anul 2009. Actiunile prevazute in Programul Strategic pentru anul 2009, in sectorul veterinar, au fost analizate si cu Federatia Crescatorilor de Bovine din Romania (FCBR), care a primit dreptul de a-si numi un reprezentant in Consiliul Stiintific (a fost nominalizat Victor Chivu). FCBR a obtinut eliminarea unor tarife, in special a celor care le afectau activitatea si care prin disparitia lor, le va inlesni munca si le va reduce cheltuielile.
PIATA agricola on-line (aprilie 2009)
ZLOTEA, PRIMENIT CU CEL DE-AL DOILEA LOCOTENENT
* Dupa argeseanul Teodorescu, echipa ANSVSA se mai completeaza cu inca un vicepresedinte: ialomiteanul Mihai Puia
ACTUALITATE. Dupa eliberarea din functie a ultimului mohican ramas in conducerea Autoritatea Nationala Sanitara-Veterinara si pentru Siguranta Alimentelor (ANSVSA), Laszlo Csutak-Nagy, a fost numit un nou vicepresedinte. Conform Deciziei nr. 474 din 09/04/2009 noul vicepresedinte al ANSVSA, cu rang de subsecretar de stat, este directorul Directiei Sanitar-Veterinare Ialomita, Mihai Puia (in fotografie). Astfel ialomiteanul s-a transferat din Lac la Negustori (strazi pe care se afla DSVSA Ialomita si ANSVSA). Puia este al doilea vicepresedinte al lui Mareian Zlotea, presedintele ANSVSA, dupa ce la sfarsitul lunii trecute pe un post similar a fost numit argeseanul Catalin Florin Teodorescu, fost presedinte al PC Arges, actualmente vicepresedinte PD-L Arges.
Cine este Puia?
Puia a fost consilier local in Slobozia (1997-2000) si a renuntat in favoarea postului de director al DSVSA Ialomita. A fost inregimentat in PNTCD si PSD, insa apoi a renuntat la a mai face parte din vreun partid. De altfel, in anul 2007, Puia recunostea faptul ca pana atunci i se ceruse demisia de sapte-opt ori, pe criterii politice.
In primavara anului 2006, Puia, impreuna cu seful Serviciului Identificarea si Inregistrarea Animalelor din cadrul ANSVSA, Iulia Cohen, si cu directorul DSVSA Constanta, Grigore Mertoiu, a facut parte din delegatia Romaniei la sesiunea generala a Organizatiei Mondiale de Sanatate a Animalelor (OIE) de la Paris.
Catalin VISCHI
PIATA agricola on-line (aprilie 2009)
SUBVENTIILE DIN ZOOTEHNIE AU FOST SUPLIMENTATE
ACTUALITATE. Fondurile destinate acordarii sprijinului financiar pentru producatorii din sectorul zootehnic au fost suplimentate, a anuntat Ministerul Agriculturii. Guvernul a modificat Hotararea nr. 3/2008 privind sprijinul financiar acordat producatorilor agricoli din sectorul zootehnic, aferent anului 2008, transferand unele sume de la acele activitati pentru care nu au fost depuse cereri. “Este vorba despre 798,421 milioane lei, suma care va fi acordata in acest an”, a declarat ministrul Agriculturii, Ilie Sarbu.
Astfel, au fost majorate fondurile pentru introducerera la nivelul fermelor a biotehnologiilor si practicilor moderne de reproductie, respectiv de la 500.000 lei la 900.000 lei, cele privind imbunatatirea calitatii productiei de carne de porcine - de la 200 milioane lei la 237 milioane lei precum si fondurile privind sustinerea productiei de carne si oua, de la 259 milioane lei la 326,4 milioane lei.
De asemenea, au mai fost suplimentate fondurile pentru imbunatatirea calitatii mierii, de la 11 milioane lei la 14,87 milioane lei si pentru imbunatatirea calitatii laptelui de vaca destinat procesarii pentru atingerea standardelor de calitate din Uniunea Europeana, de la 120 milioane lei, la 215 milioane lei.
PIATA agricola nr. 56 (30 martie - 12 aprilie)
SACRIFICARILE TRADITONALE VOR INTRA IN VIGOARE IN VARA ACESTUI AN
AMENDAMENT. Romanilor li se va admite modalitatea traditionala de taiere a mieilor si porcilor de Paste si de Craciun, a declarat eurodeputatul Maria Petre (in fotografie), care a obtinut o modificare in acest sens a Regulamentului privind sacrificarea animalelor. Amendamentul propus de Petre in Comisia de agricultura a Parlamentului European (PE) prevede exceptarea de la conditia de asomare, in cadrul sacrificarilor pentru consum propriu, ocazionate de Paste si Craciun, si numai pe o perioada de 10 zile inainte de data acestora. Amendamentul va fi acceptat de Comisia Europeana, probabil in iulie 2009. Petre a exclus o posibila respingere a amendamentului, avand in vedere si gradul mare de sustinere de care s-a bucurat.
PIATA agricola nr. 56 (30 martie - 12 aprilie)
SFATUL VETERINARULUI
* Umezeala si frigul, cei mai mari dusmani ai sanatatii animalelor
Perioadele de trecere de la anotimpul rece la cel cald si viceversa sunt caracterizate prin variatii mari de temperatura si printr-o abundenta a precipitatiilor (ploaie, zapada).
De ce e periculos frigul
Variatiile bruste de temperatura forteaza organismul animal sa se adapteze, astfel ca schimbul de caldura dintre organismul animalului si mediul inconjurator se caracterizeaza printr-o intensificare a circulatiei sangelui, care trebuie sa transporte caldura inspre extremitatile corpului, acestea fiind cele mai expuse actiunii frigului.
Intensificarea circulatiei frigului se face pe seama suprasolicitarii cordului, precum si a pulmonilor, nivel la care are loc schimbul de gaze (oxigen, respectiv bioxid de carbon) dintre organism si mediul inconjurator.
Ce boli poate cauza frigul
Intensificarea circulatiei sangelui la nivelul pulmonului il predispune pe animal la congestii. Netratate, acestea evolueaza inspre pneumonii si bronhopneumonii, unele avand forme deosebit de grave.
In cazul congestiei pulmonare slabeste si bariera de aparare antiinfectioasa a animalului si, in acest fel, este favorizata actiunea diferitilor virusi precum si a unor bacterii care complica afectiunile patologice ale animalului.
In perioadele de trecere de la iarna la primavara se observa, la toate speciile de animale, numeroase cazuri de pneumonii virale precum si bacteriene.
Animale sensibile
Cele mai sensibile animale sunt bovinele si ovinele, dar si cabalinele care nu sunt scoase zilnic din adaposturi.
Actiunea frigului asupra animalelor este intensificata de umezeala. La bovine, frigul si umezeala, precum si conditiile precare de intretinere, favorizeaza instalarea pasteurelozei (boala infecto-contagioasa produsa de germeni din genul Pasteurella), precum si a virozelor cunoscute sub denumirea generica de “Viroza a mucoaselor” (IBR).
Tot la bovinele afectate se observa infecunditate, slabire generala, scaderea productiei de lapte, precum si a grasimii din lapte. De asemenea, viteii fatati sunt neviabili, rahitici, au apetit capricios si, in general, mor inaintea varstei de patru saptamani.
Recomandari
Pentru a preveni imbolnavirile cauzate de frig si umezeala, este esential ca animalele sa fie bine hranite, ingrijite si adapostite corespunzator. De asemenea, trebuie evitata expunerea acestora la ploi reci, ninsori si curenti de aer. Mai ales inspre primavara este foarte important sa li se asigure un aport corespunzator de vitamine si minerale, intrucat dupa hranirea unilaterala din anotimpul rece, organismele animalelor sunt carentate (carentele vitamino-minerale slabesc si imunitatea organismului animalului, iar in conditii de variatii mari de temperatura si umiditate aceasta este una dintre cauzele principale ale imbolnavirilor pagubitoare).
Dr. Bile,
Doctor in medicina veterinara
Medic primar veterinar
PIATA agricola nr. 56 (30 martie - 12 aprilie)
MASURISUL OILOR LA PRIA FARA OI
SALAJ. Masurisul oilor de la Pria (jud. Salaj) va reuni si in acest an mii de invitati. Se va manca, se va bea si se va dansa. Atat. Nici vorba de oi, lapte, cas, stane sau ciobani, pentru ca in ultimii ani Masurisul de la Pria s-a transformat intr-un kitsch.
Sarbatoare din reflex
A 42-a editie a celui mai mare eveniment cultural-agricol din judetul Salaj, Masurisul oilor de la Pria, se va desfasura in a doua duminica din luna mai. Insa, si in acest an, masurisul nu va fi organizat in Pria, ci intr-o poiana din apropiere, localitate recunoscuta pentru numarul mare stane, dar si pentru productia de... palinca. Batranii satului povestesc ca ideea acestei sarbatori le-a venit unor ciobani care s-au strans la jumatatea lunii mai intr-o poiana si s-au intrecut in a face cel mai mare cas si in a-si prezenta cele mai frumoase oi si cei mai falnici berbeci. De atunci, in fiecare an, mii de oameni se strang la Pria unde sarbatoresc impreunatul oilor, impartitul laptelui si stabilirea locurilor pentru amplasarea stanelor si pasunat. Numai ca de zece ani incoace la Pria nu mai vezi picior de oaie, pentru ca localnicii din satul imbatranit le-au vandut. Cu toate acestea, sarbatoarea continua sa se desfasoare, iar in poiana vin acum ansambluri folclorice, cantareti, tarabagii care vand mici si bere etc. Nu de putine ori au fost cazurile in care turisti straini au venit la masuris auzind de obicei, iar cand au intrebat unde sunt ciobanii, oile sau casul localnicii au ridicat din umeri, nestiind ce sa le raspunda. Si asta nu e tot. E primul an in care la Masurisul oilor de la Pria nu se mai poate ajunge cu masina. Asta pentru ca drumul care face de altfel legatura intre judetele Salaj si Cluj si langa care se afla poiana unde se organizeaza „cheful” este distrus in totalitate din cauza alunecarilor de teren, asa ca e indicat sa apelati la caruta vreunui localnic.
Masurisul de arhiva
Masurisul oilor de la Pria va fi organizat si in acest an de Primaria comunei Cizer. Primarul Nicolae Cristea a anuntat ca vor fi invitati artisti, interpreti de muzica populara, ansambluri folclorice si mesteri populari. Cat despre traditii... nimeni nu aminteste nimic. Insa vom aminti noi ca, si in acest an, vor lipsi cu desavarsire oile, pentru ca aproape nimeni nu le mai creste in acel loc. Practic, din toata traditia masuratului de lapte, a casului si impartitului locurilor de pasunat nu au mai ramas decat amintirile batranilor ciobani, acum pensionari.
Adrian LUNGU
PIATA agricola nr. 56 (30 martie - 12 aprilie)
FARA PORCI SI PASARI IN TARGURI
SALAJ. Crescatorii de animale din judetul Salaj sunt din ce in ce mai suparati. Motivul supararii consta in faptul ca nici in acest an, in perioada de dinaintea Sarbatorilor Pascale, nu vor putea vinde in targuri porci, gaini sau alte oratanii de prin curte. Conducerea Directiei Sanitar-Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor (DSVSA) Salaj ridica din umeri: regula e regula si trebuie respectata. Directorul DSVSA Salaj, Mircea Martin, a declarat ca vanzarea de porci si pasari in targuri este strict interzisa pentru prevenirea aparitiei unor eventuale cazuri de gripa aviara, pseudopesta aviara sau pesta porcina clasica. Martin le-a explicat fermierilor salajeni ca este permisa doar vanzarea porcilor in interiorul localitatilor din care provin, regula valabila si in cazul gainilor, ratelor sau altor pasari de curte. De cealalta parte, crescatorii de animale sustin ca animalele sunt singura lor sursa de venit si ca se bazeaza pe banii obtinuti din vanzarea lor. „Am purcei tare mandri si vreu sa ma duc sa-i vand in targ la Crasna, da’ credeti ca ne lasa?”, se plange amarat Craciun Baican din satul Starciu. „Daca nu ma lasa, bag purceii in sac si ma duc si ii las in fata la consiliu, la Zalav (n.red., Zalau)”, mai spune batranul, cunoscut in sat dupa porecla „Ciune”, pentru ca s-a nascut in ziua de Craciun. Directorul DSVSA Salaj a declarat ca, desi crescatorii de animale sunt nemultumiti, regula e venita de la Centru. Asa ca, potrivit acestei reguli a Autoritatii Nationale Sanitar-Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor, in targuri se pot vinde oi, cai, iepuri si orice alt animal in afara de porc si pasare. „Pentru ca am supravegheat comertul cu animale si pentru ca s-a respectat restrictia, nu am mai avut cazuri de pesta porcina de mai bine de doi ani, iar de gripa aviara nici nu poate fi vorba. Oricum, noi suntem pregatiti pentru orice, mai ales ca gripa aviara a fost confirmata in Germania”, a mai spus Martin.
Asomarea mieilor
Supararea crescatorilor de animale din judetul Salaj este cu atat mai mare cu cat nici in privinta comercializarii mieilor lucrurile nu sunt clare. Intr-o zi li se spune crescatorilor de ovine ca mieii pot fi sacrificati dupa metoda traditionala, iar a doua zi ca bietele animale pot fi sacrificate numai prin asomare, iar in Salaj exista numai sase astfel de aparate, care nici pe departe nu vor face fata cererii din perioada Sarbatorilor de Paste. Si pentru ca situatia sa fie si mai incerta, inca nu se stie nici unde vor putea fi comercializati mieii in viu, autoritatile fiind preocupate in aceasta perioada cu desemnarea noilor directori de servicii deconcentrate.
Adrian LUNGU
PIATA agricola nr. 56 (30 martie - 12 aprilie)
TERGIVERSARE IN CAZUL ANCHETEI DE LA HERGHELIA DE LIPITANI DE LA HOMOROD
* 11 cai au “disparut” de la herghelia brasoveana, dar “scandalul are conotatii mai ample”, dezvaluie directorul DSVSA Brasov
BRASOV. La sfarsitul anului trecut, semnalarea starii de subnutritie in care se aflau caii hergheliei de lipitani de la Homorod a determinat Prefectura Brasov sa declanseze o ancheta. Desi s-a spus ca aceasta se va finaliza in ianuarie 2009, nu s-a prezentat nicio concluzie. Recent, subprefectul Emil Nita a aruncat pisica in curtea vecinilor, vinovate de tergiversare fiind, in opinia sa, Directia Sanitar-Veterinara si pentru Siguranta Alimentelor (DSVSA), Directia Finantelor Publice, Politia Economica si Garda Financiara. “Termenul este cu mult depasit, drept pentru care voi propune ca persoanele insarcinate sa verifice legalitatea activitatii de la herghelia Homorod sa fie sanctionate, iar sanctiunile sa mearga chiar pana la demitere. Putem vorbi de fapte penale, avand in vedere ca acolo se desfasoara o activitate privata care incalca toate normele de legalitate si bun simt”, a afirmat Nita.
Proprietarul fostului Depozit de armasari din rasa lipitan este in SUA si, desi din acte reiese ca din cei 53 de cai ai hergheliei au mai ramas 42 si nimeni nu stie ce s-a intamplat cu restul (Nita mai sustine ca doar 12 cai sunt intr-o stare care permite vanzarea), nu s-a pus sechestru pe herghelie. In schimb, seful DSVSA Brasov, Dorin Enache, spune ca… Prefectura nu si-a facut treaba si ca scandalul are conotatii mai ample. “Subiectul este interesant: unii doresc sa ia niste cladiri de acolo, altii niste cai, altii terenuri, mai mult nu spun. Se doreste schimbarea mea si vin cu tot felul de acuze”, a declarat seful DSVSA Brasov. Contradictii sunt si in privinta terenului pe care se afla herghelia. Conform Oficiului Judetean de Cadastru Brasov, terenul apartine Societatii Nationale Cai de Rasa, niciun document neconfirmand trecerea acestuia in proprietatea firmei Ducatul Equus SRL (desfiintata in anul 2007), asa cum s-a afirmat initial. Directia Finantelor Publice sustine ca s-au facut mai multe tranzactii ilegale cu terenuri, in care reprezentantul firmei este si vanzator, si cumparator.
PIATA agricola nr. 56 (30 martie - 12 aprilie)
FERMIERII ROMANI PLECATI IN STRAINATE VOR SA-SI MUTE FERMELE IN ROMANIA
CLUJ. Directorul adjunct al Directiei pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala Cluj, Lorinczi Zoltan, a declarat ca a fost contactat de fermieri romani din SUA, Italia si Spania care si-au exprimat dorinta de a-si muta fermele in Romania si a le moderniza prin proiecte finantate cu fonduri europene. “Chiar in aceasta luna mi-a telefonat un crescator de oi din Spania, care este decis sa revina in tara cu animalele si sa faca un proiect pe Masura 121, pentru un saivan ultramodern. Si un fermier din SUA, care are 100 de vaci de rasa, ne-a contactat pentru un proiect similar. Sunt romani care au plecat din tara in urma cu 10-20 de ani, iar acum doresc sa revina acasa. Ei au deja terenuri in tara, au cofinantarea si doresc sa depuna proiecte pentru a beneficia de fonduri comunitare”, a explicat Lorinczi.
PIATA agricola nr. 56 (30 martie - 12 aprilie)
CROTELIEREA MIELOR, O PROBLEMA… PASCALA
ACTUALITATE. In perioada Sarbatorilor Pascale, comertul cu miei ar putea fi afectat de lipsa cerceilor de identificare din teritoriu, a declarat Valeriu Tabara, presedintele Comisiei de Agricultura din Camera Deputatilor, fost ministru al Agriculturii. Crescatorii de ovine se plang de faptul ca mieii nu au voie sa paraseasca fermele daca nu au fost identificati prin intermediul crotaliilor si astfel nu vor putea sa isi vanda animalele in perioada Sarbatorilor Pascale. “Pentru prima identificare cred ca ar fi nevoie de un milion de cercei. In prezent, din discutiile pe care le-am avut cu presedintele ANSVSA, cred ca au ajuns la nivel central circa 2 milioane de crotalii de la firma franceza care fabrica acesti cercei, dar inca nu au fost trimise in teritoriu. Daca mieii fatati la inceputul acestui an nu vor fi individualizati, ciobanii nu isi vor putea vinde mieii”, a spus Tabara. Deputatii pregatesc un proiect de act normativ pentru reglementarea situatiei privind identificarea ovinelor, deoarece, daca animalul nu a fost identificat si inregistrat, crescatorii nu pot obtine nici subventiile de la stat. “Firma care produce crotalii a primit acest contract exclusiv prin atribuire directa, nu prin licitatie, in anul 2001, si acum a trimis cantitati mai mari de cercei pentru identificarea porcinelor in detrimentul celorlalte specii, desi din exporturile de ovine si de carne de ovine au fost obtinute cele mai mari venituri (circa 400 de milioane de euro in 2008)”, a spus parlamentarul roman. In perioada Pastelui se vand 3 milioane de miei (din care 2 milioane la export). Pentru anul acesta, fostul ministru al Agriculturii considera ca preturile la carnea de miel vor fi comparabile cu cele din 2008, pentru ca exista oferta destula pe piata, iar, din cauza crizei, preturile nu vor creste semnificativ. In 2008, carnea de miel in viu la crescatori a fost de 8-9 lei/kg, iar carnea de miel in carcasa intre 18 si 21 lei/kg.
Ultima ora: ANSVSA a anuntat ca a trimis deja crotaliile in teritoriu.
PIATA agricola nr. 56 (30 martie - 12 aprilie)
NOILE TAXE PENTRU TRATAMENTELE VETERINARE SI INREGISTRAREA ANIMALELOR
PROGRAM. Guvernul a aprobat “Programul de supraveghere, prevenire, control si eradicare a bolilor la animale, a bolilor transmisibile de la animale la om, protectia animalelor si protectia mediului pentru anul 2009”. Prin acest act normativ, s-au aprobat si actiunile cuprinse in programul privind identificarea si inregistrarea porcinelor, ovinelor, caprinelor, a actiunilor din “Programul privind identificarea si inregistrarea bovinelor”, precum si “Programul de supraveghere in domeniul sigurantei alimentelor”.
Cine si cat plateste?
Fondurile necesare realizarii actiunilor pentru eradicarea bolilor si pentru identificarea si inregistrarea porcinelor, ovinelor si caprinelor vor fi asigurate din subventii de la bugetul de stat, din veniturile proprii ale Autoritatii Nationale Sanitar-Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor (ANSVSA), precum si de catre proprietari. Modalitatile de suportare a acestor costuri vor fi stabilite prin ordin al presedintelui ANSVSA.
Fondurile necesare pentru inregistrarea bovinelor vor fi suportate din subventii de la bugetul de stat si din venituri proprii ale ANSVSA, iar cele destinate actiunilor cuprinse in Programul de supraveghere in domeniul sigurantei alimentare vor fi achitate din subventii de la bugetul de stat si bugetul ANSVSA, precum si de catre operatorii economici.
Tarifele maximale aferente acestor actiuni sunt urmatoarele: pentru inspectia animalelor dispusa de directiile sanitar-veterinare - 20 lei/gospodarie (plus TVA); pentru examinarea clinica a animalelor pentru suspiciuni de boli majore - intre 0,8 lei/cap de animal pentru pasari si 2,5 lei/cap de animal pentru porcine; pentru recoltari de probe de sange - intre 1,7 lei/cap de animal pentru pasari si 7 lei/cap de animal pentru animalele mari; pentru recoltarea probelor de organe, tesuturi, pentru analize de laborator - intre 7,4 lei/cap de animal pentru pasari si 10,6 lei/cap de animal pentru animale mari, pentru lucrari de decontaminare, dezinfectie, dezinsectie - intre 1,5 lei/metru patrat pentru camerele de incubatie, viermi de matase si 14,8 lei/metru patrat pentru unitatile zootehnice, pentru gospodariile populatiei etc.
PIATA agricola on-line (martie 2009)
SFATUL VETERINARULUI
Ingrijirea porcilor in perioada rece
Porcul este un animal extrem de sensibil la frig, indeosebi la curentii de aer, de aceea, in perioada rece, se va avea in vedere adapostirea lor in locatii etanse, uscate si luminoase.
Expunerea porcilor in perioada rece la frig sau la curenti de aer ii predispune la asa-numitele “boli afrigore”. Virusii ce provoaca influentele sunt deosebit de active, actiunea lor fiind potentata de frig si umezeala.
Afectiuni pulmonare
De asemenea, in sezonul rece sunt frecvente afectiunile pulmonare, unele evoluand la aceasta specie inspre un sfarsit funest. Tot frigul predispune porcii la diferite forme de rinite infectioase. In cazul rinitelor, animalul isi pastreaza apetitul, insa manifesta un sforait care ii ingreuneaza respiratia si tuseste. Afectiunea se poate complica ulterior cu o varietate mare de bronhopneumonii.
Paraplegiile
Expunerea indelungata la frig si curenti de aer poate provoca si paraplegii. In acest caz, porcii afectati acuza dureri ale membrelor posterioare, simptome care se pot recunoaste dupa pozitia pe care o adopta (a “cainelui sezand”). Cand aceasta afectiune este intr-un stadiu avansat, decubitul lateral devine permanent, incercarile de a ridica animalul fiind dureroase (de regula, animalul “protesteaza” prin guitat strident). In cazul decubitului permanent, durerile sunt cantonate la nivelul osului sacrum. Palpand zona, porcul va reactiona violent.
Afectiuni renale
Alte afectiuni cauzate de frig sunt cele de natura renala. In acest caz, porcul nu urineaza, manifesta dureri ale membrelor anterioare (paseste “ca pe ace”). In cazul in care porcul urineaza, urina are miros statut si o nuanta intensa de galben.
Observatii
Mai ales taranii obisnuiesc sa adaposteasca porcii in grajdul cu animale mari (vaci, cai), in spatii inguste si intunecoase. Din cauza lipsei luminii naturale, multi purcei se imbolnavesc de hipovitaminoza D.
Aceasta afectiune se manifesta prin deplasare greoaie, membrele deformandu-se uneori in mod pregnant, iar porcul refuza sa se mai ridice de pe podea. Simpla expunere la actiunea razelor solare rezolva problema. De asemenea, se mai recomanda administrarea de produse vitaminice care au in componenta vitamina D.
Recomandari
In privinta bolilor aparatului respirator si a afectiunilor renale, este eficace doar interventia la aparitia primelor semne de boala, orice intarziere ducand la compromiterea animalelor.
Recomand prevenirea acestor afectiuni prin adapostirea porcilor pe timpul iernii in spatii uscate, aerisite, fara curenti de aer si, mai ales, luminoase.
Dr. Gavril BILE,
Doctor in medicina veterinara
Medic primar veterinar
PIATA agricola nr. 55 (16-29 martie)
IN SALAJ, LAPTELE DE MAGARITA, SUBSTITUENT AL LAPTELUI DE VACA
SALAJ. Sinmihaiu Almasului (jud. Salaj) este locul unde satenii tin in grajd, in loc de vaci si cai, magari. Cel putin 1.000 de magari sunt inregistrati in comuna, iar localnicii se mandresc cu „animalele care-s bune la toate”, chiar si la productia de... lapte.
Povestea baciului Gherasim
Gherasim Pop are 77 de ani si creste magarusi de cand se stie. Bunicul sau crestea magarusi, tatal sau la fel, iar acum el este probabil cel la care se va opri traditia, cei trei copii ai sai locuind acum in Zalau. „Si tata batran si tata o avut magari. Is mai mici, da is tare buni pan’ga casa. Le-am facut caruta dupa ei si imi car prunele acasa din livada, fanul de pa rat si aduc laptele de la oi. N-am nevoie de cai”, spune badea Gherasim, mandru ca pe vremea lui Ceausescu a fost „bregadir de sama” intr-o comuna invecinata. La nivel national, Sinmihaiu Almasului este comuna cu cei mai multi magari inregistrati. Nimeni nu stie exact cum s-a ajuns la cresterea magarusilor in gospodarii, dar cert este ca aceste animale sunt preferate prin partile locului. Zilnic, localnicii pot fi zariti circuland cu carute miniaturale trase de magarusi pe Drumul National 1F, pe ruta Zalau-Cluj. De multe ori, curiosii incetinesc si ii fotografiaza pe localnici alaturi de magarusii care, uneori, se incapataneaza sa mai traga in ham. Si primarul comunei, Cornel Lung, se mandreste cu magarusii localnicilor si spune ca „Sinmihai e o comuna unica in Romania”. Magarusii sunt de altfel si singurul element de atractie pentru turisti in zona, pentru ca din punct de vedere economic comuna nu se poate lauda cu absolut nimic. Si nu neaparat magarusii sunt atractia zonei, ci... laptele de magarita, produs considerat de localnici o delicatesa si un remediu eficient impotriva unor afectiuni ca tusea magareasca, spre exemplu. Numai ca putini din cei care trec prin comuna se incumeta sa bea asa ceva.
Ultimii crescatori
Gherasim Pop (77 de ani), are „o singura mare suparare”: stie ca in doar cativa ani niciun localnic nu o sa mai creasca magarusi. „Is tat mai putani. Io cred ca in mai putin de zece ai nu o sa mai vedeti magari pa la noi. Noi ase am fost invatati cu bietele aste animale, da' pruncii tineri o mars care incotro, ba pa la Cluj, ba in Zalav (n.red., Zalau) si nu mai ii cine... Odata cu noi s-a duce si obiceiu’ ista cu cresterea magarilor...”, spune convins baciul Gherasim.
Adrian LUNGU
PIATA agricola nr. 55 (16-29 martie)
IN 24 MAI, CONCURSUL NATIONAL DE TUNS OI
EVENIMENT. Cea de-a patra editie a Concursului National de Tuns Oi se va desfasura in 24 mai, a anuntat, pentru “PIATA agricola”, directorul executiv al Directiei Agricole Salaj, Ioan Bujita. “Initial, am dori ca aceasta manifestare deosebita, un unicat in Romania, sa se desfasoare pe 17 mai, insa atunci partenerii nostri norvegieni celebreaza Norges Dag - Ziua Constitutiei Norvegiei, sarbatoarea lor nationala. De aceea, am amanat evenimentul cu o saptamana”, a declarat directorul executiv al Directiei Agricole Salaj. Organizat ca si in anterioarele trei editii de catre salajenii de la Asociatia Crescatorilor de Ovine, Directia pentru Agricultura, Oficiul pentru Ameliorare si Reproductie in Agricultura si Oficiul Judetean de Consultanta Agricola, evenimentul va beneficia si la aceasta editie de prezenta campionului Norvegiei la tuns oi, Rolf Gravdal. Datorita bunei relatii pe care crescatorii de ovine salajeni o au cu norvegienii, in octombrie 2008, trei dintre cei 16 romani instruiti de norvegieni in tehnica tunsului oilor, Mihai Simpetrean, Valentin Iepurar si Teofil Gavril Brie au participat la etapa de Cupa Mondiala de la Bjerkreim (Norvegia) - cea mai buna clasare a avut-o Simpetrean, locul 39 (din 50 de participanti) la proba de tuns mecanic.
Catalin VISCHI
PIATA agricola nr. 54 (23 februarie - 15 martie 2009)
CATI CAI DE RASA SUNT SUBVENTIONATI DE LA BUGETUL DE STAT
CABALINE. In urma interpretarilor starnite de proiectul referitor la subventia de stat pentru alocatia zilnica de intretinere a cabalinelor din cadrul Hergheliei Nationale, Autoritatea Hipica Nationala (ANH) a facut publice datele privitoare la efectivele la care se refera respectivul proiect. Conform ANH, la sfarsitul anului 2008 efectivele de cai de rasa din cadrul Hergheliei Nationale cuprindeau 562 de capete in sectorul privat si 1.652 de capete in sectorul de stat (herghelii si depozite de armasari). In total, acestea reprezinta 2.214 capete, cu 656 capete mai putin decat numarul permis de actul normativ care reglementeaza acest aspect (O.M. nr. 94/2006). AHN a comunicat ca acest aspect evidentiaza faptul ca specialistii din cadrul Comisiei Nationale de Clasare Evaluare a Cabalinelor au urmarit calitatea, si nu cantitatea. Cei 2.214 cai (1.012 - iepe mama, 1.079 - armasari monta publica si 98 - armasari pepinieri) din Herghelia Nationala reprezinta doar 21% din totalul cailor de rasa si doar aproximativ 0,3% din efectivul total de cabaline din Romania. De asemenea, pentru o mai buna informare privind rolul subventiei de stat prin alocatie zilnica de intretinere pentru cabalinele din cadrul Hergheliei Nationale, ANH a prezentat evolutia finantarii prin bugetul Ministerului Agriculturii a cabalinelor din patrimoniul genetic national (de exemplu, incepand din 2006, un armasar pepinier primea 516,9 lei/luna, o iapa mama - 350,4 lei, iar un armasar monta publica - 475,8 lei).
Andrei CALINA
PIATA agricola nr. 54 (23 februarie - 15 martie 2009)
SFATUL VETERINARULUI
* Bolile de grajd la bovine (II)
In perioada de stabulatie, una dintre principalele cauze ale tulburarilor la animale este lipsa miscarii. In ultima vreme am observat ca in perioada de iarna, fie din comoditate, fie din cauza lipsei de timp, a starii de sanatate sau a varstei inaintate, proprietarii de animale mari (vaci, cai) nu le scot din grajd. La vaci, mai ales la cele aflate in lactatie, acest fapt are numeroase repercusiuni, atat asupra starii de sanatate, cat si a productiei de lapte.
Cum dauneaza lipsa de miscare
La animale, imobilismul genereaza indigestii biochimice, unele grave. La vaci, productia de lapte scade, iar laptele poate avea un gust neplacut, amarui. Lipsa miscarii face sa se acumuleze o serie de acizi care, in cazul in care lipseste activitatea musculara, nu mai sunt consumati, ci se absorb in sange si de acolo ajung in laptele in care se imprima nu numai gustul neplacut, ci si un miros respingator.
De asemenea, lipsa miscarii genereaza o serie de disfunctii hormonale care se reflecta intr-un procent ridicat de infecunditate. Si pielea animalului va suferi in lipsa actiunii aerului curat, chiar a precipitatiilor. Aceste lipsuri se vor evidentia prin aparitia de zone pruriginoase, chiar eczeme, unele de natura parazitara.
Am intalnit multe cazuri in care lantul cu care era legata vaca a intrat adanc in zona cervicala din cauza faptului ca nu a fost verificat de proprietar. In astfel de cazuri apar rani adanci (uneori o bucata de lant se prinde in carne!).
Cum dauneaza lipsa de igiena
Pe buna dreptate, in tratatele de zootehnie se afirma ca 5% din productia de lapte a unei vaci este data de igiena corporala, respectiv tesalatul. Insa, mai nou, atat in gospodariile taranilor, cat si in unele ferme mai organizate, vacile nu sunt tesalate, asa ca se pot observa animale pline de murdarie, cu parul zbarlit. La animalele cu pielea murdara de resturi de furaje sau mizerie, starea biologica este afectata.
Un alt aspect care nu poate fi neglijat sunt afectiunile podale. Vacile stand pe pardoseala dura ajung sa sufere de numeroase afectiuni podale, incepand de la artrite si terminand cu infectii ale cutiei de corn (ulcere, fisuri, infectii).
Infectiile podale pot cauza, prin angrenarea in circulatie a germenilor patogeni, mamite greu tratabile, retentii placentare si infecunditati. Acestea sunt o parte dintre afectiunile intalnite la bovine in perioda de stabulatie.
Dr. Gavril BILE,
Doctor in medicina veterinara
Medic primar veterinar
PIATA agricola nr.53 (9-22 februarie 2009)
SFATUL VETERINARULUI
* Bolile de grajd la bovine (I)
Desi se duce o politica pur si simplu criminala impotriva micului proprietar de pamant si animale, in contextul crizei mondiale, aflata acum doar in faza incipienta, aceasta forma de agricultura va fi cel mai putin supusa cutremurelor de natura financiara. Iata deci de ce consider oportuna prezentarea unor afectiuni intalnite la animale (in speta vaci) in perioada de iarna, de stabulatie, cand acestea stau mai mult in grajd.
In primul rand, in perioada de stabulatie la bovine creste frecventa unor afectiuni puerperale cauzate in mare de lipsa miscarii, a cazarii pe pat necorespunzator, parte de carentele vitamino-minerale la care sunt supuse vacile. Din cauza hranirii din abundenta a bovinelor gestante cu furaje de volum, a cazarii pe pardosele cu o inclinatie prea mare, la posteriorul animalului este frecvent, in aceasta perioada, prolapsul sau inversiunea vaginala. Pe deschizatura vulvei apare o formatiune carnoasa, globulara, lucioasa, de culoare roz-pal, evidentiindu-se orificiul cervixului, inchis, in forma de boboc de trandafir. Marimea si forma observabila este de la un dos de palma (inversiunea vaginala) pana la aceea a unui cap de copil si poate fi murdarita cu fecale, cu asternut, poate prezenta echimoze, chiar rupturi sau sfasieri. Suprafata ei este uscata, prezentand iritatii de la contactul cu podeaua, asternutul, coada si perineul vacii. Pe orificiul cervixului se poate scurge un mucus murdar, filent. De obicei, acest aspect, inversiunea, prolapsul vaginal este observabil cand animalul sta culcat. In momentul in care animalul se ridica in picioare are loc o repunere spontana, o revenire a vaginului la pozitia normala. Este importanta toaletarea formatiunii, inainte de a fi repusa, curatandu-se de murdarie, spalandu-se cu apa calduta in care s-a pus un varf de cutit de bicarbonat de sodiu. Eventualele traumatisme, contuzii, sfasieri, rani se vor trata cu o solutie dezinfectanta si cu un unguent cu antibiotice. Pentru completarea tratamentului antiinfectios, dupa repunere se pot introduce in vagin una-doua bujiuri. Daca repunerea prolapsului vaginal nu are loc spontan, la ridicarea vacii in picioare, atunci, dupa toaleta, se incearca impingerea formatiunii inapoi. Aceasta manopera se face cu animalul in picioare, coada fiind imobilizata de un ajutor, miscarile de repunere trebuind sa se faca pentru a evita rupturile ori desirarile cu podul palmei ori cu pumnul.
Am intalnit prolaps vaginal total si la vaci care nu erau gestante, insa din cauza frigului, a umezelii din adapost si a lipsei de miscare facusera infectii ale cailor urinare, infectii ce se constituiau intr-o splina iritativa care a declansat miscarile de expulzare, similare ca manifestare si intensitate cu cele din cazul prolapsurilor uterine generate de fatarile grele. In acest caz se impune calmarea animalului, urmata de tratamentul infectiilor. Frigul, intemperiile, umezeala, curentii de aer reci, lipsa miscarii, hranirea abundenta cu furaje de volum, hranirea unilaterala cu furaje carentate in minerale si vitamine, podeaua inclinata antero-posterior, patul de cazare prea scurt sunt factorii, unii favorizanti, altii declansatori care concura la aparitia acestei afectiuni, tratabila in majoritatea cazurilor. Mai fac aici mentiunea ca, tot in perioada de iarna, am observat aparitia la purceii cazati in conditii improprii (frig, curenti de aer, umezeala, intuneric) a unor adevarate avalanse de prolapsuri rectale care, la aceasta specie, sunt tratabile prin interventie chirurgicala, insa sunt pagubitoare, pentru ca sunt semnalate tarziu. Purceii, fiind cazati in perioada de iarna in spatii stramte, intunecoase, de obicei in grajdul vacilor, intr-un cotlon, aflat fie la usa de la intrare, fie la oblonul prin care se evacueaza gunoiul, sunt expusi la frig din cauza aglomerarii. Pardoseala este in permanenta umeda si sunt hraniti abundent. Fiind intuneric, proprietarul observa la o zi, doua sau chiar mai multe aparitia afectiunii, vreme in care rectul prolobat se raneste de pereti sau este muscat de ceilalti purcei.
Dr. Gavril BILE,
Doctor in medicina veterinara
Medic primar veterinar
PIATA agricola nr.53 (9-22 februarie 2009)
CONDITII ECOLOGICE PENTRU SUINELE BRITANICILOR
MAREA BRITANIE. Britanicii isi doresc cat mai multe ferme ecologice de crestere a suinelor. Dezbaterea cu privire la sistemele ecologice de crestere a suinelor a inceput, in Marea Britanie, de la etichetarea produselor din supermarketuri. Reprezentantii asociatiei britanice “Solul” sunt de parere ca actuala metoda de etichetare induce in eroare consumatorul. In opinia eco-agricultorilor, problema este generata de un vid legislativ, intrucat legislatia britanica nu prevede o definitie clara a expresiilor ecologiste (crescut liber, mancare libera) pentru specia porcina, astfel incat expresiile pot fi trecute si pe etichetele care insotesc carnea provenita de la animale care si-au petrecut mai putin de 20% din viata lor in aer proaspat. Conform fermierilor britanici, doar standardele ecologice pot asigura consumatorii ca porcii au crescut liberi, situatie care presupune standarde foarte apropiate de viata porcilor salbatici. Conform standardelor agriculturii ecologice, in cazul porcilor crescuti in sistem eco este interzisa taierea cozii. De asemenea, reprezentantii asociatiei britanice sustin ca standardele ecologice spun ca animalelor trebuie sa li se asigure acces direct la vegetatie si sol, porcii ecologici trebuind sa traiasca cel putin 80% din viata in aer liber.
Maria GROZA
PIATA agricola nr.53 (9-22 februarie 2009)
AU APARUT PRIMELE CAZURI DE TRICHINELOZA DIN 2009
ACTUALITATE. Doua cazuri de trichineloza au fost inregistrate in luna ianuarie in judetul Salaj. Este vorba de un caz confirmat la un mistret vanat in padurea situata in apropiere de localitatea Starciu si la un porc sacrificat intr-o gospodarie din satul Plopis. Directorul executiv al Directiei Sanitar-Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor (DSVSA) Salaj, dr. Mircea Martin, a declarat ca boala nu s-a transmis la oameni, pentru ca nimeni nu a consumat din carnea celor doua animale inainte de efectuarea examenului trichineloscopic. Cadavrele animalelor au fost incinerate.
Directorul DSVSA Salaj a mentionat faptul ca prea putini salajeni care sacrifica porci in gospodarii apeleaza la medicii veterinari zonali pentru efectuarea examenului trichineloscopic, cu toate ca analizele nu costa decat 7 lei, iar rezultatele sunt obtinute in mai putin de o jumatate de ora. Acestea sunt primele cazuri de trichineloza inregistrate in Salaj in 2009 (comparativ, in ianuarie 2008, 22 de salajeni au fost internati la Spitalul Judetean de Urgenta din Zalau cu trichineloza, toate persoanele respective declarand ca au consumat carne de porc).
Una dintre primele masuri luate in Salaj pentru prevenirea imbolnavirilor cu trichineloza apartine Asociatiei Vanatorilor si Pescarilor Sportivi (AJVPS). Conducerea salajeana a AJVPS a emis un ordin prin care ii obliga pe cei care vaneaza mistreti sa apeleze inainte de a consuma carnea la medicul veterinar pentru efectuarea examenului trichineloscopic.
De asemenea, si in judetul Arad au fost confirmate patru focare de trichineloza (in comunele Santana, Rapsig, Covasant, Savarsin), mai multe persoane infectate cu trichinella spiralis aflandu-se internate in Sectia de Boli Infectioase a Spitalului Clinic Judetean de Urgenta Arad si Spitalul Judetean din Deva (jud. Hunedoara).
Adrian LUNGU
Piata agricola on-line februarie
“NU VREM MILA SI POMANA,
VREM SA VINDEM BRANZA-N TARA!”
* In 16 februarie incep negocierile dintre oficialii din agricultura si reprezentantii ciobanilor pentru modificarea Ordinului 111
ACTUALITATE. Doi magari si 100 de crescatori de oi si capre (din Timis, Hunedoara, Iasi, Botosani, Vaslui, Gorj, Ialomita Constanta si Tulcea) au fost suficienti pentru a-i convinge pe ministrul Agriculturii, Ilie Sarbu, si seful ANSVSA, Radu Roatis, de modificarea legislatiei care reglementeaza normele de igiena a alimentelor din lapte care se vand in pietele agroalimentare.
Dupa ce au amenintat ca vor protesta impotriva Ordinului 111, aducand oile si caprele in fata sediilor Ministerului Agriculturii si Autoritatii Nationale Sanitar Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor (ANSVSA), crescatorii de animale si-au amant intentia, cel putin pana dupa finalizarea negocierilor cu reprezentatii celor institutii. Prima runda a negocierilor va avea loc luni, 16 februarie, in prezenta ministrului Agriculturii, a presedintelui si specialistilor ANSVSA si a liderilor din asociatiile si sindicatele crescatorilor de animale.
Ordinul si contestatiile
Conform Ordinului 111, crescatorii de animale sunt obligate sa se inregistreze ca personae fizice autorizate (ceea ce presupune o taxa de aproximativ 600 de lei) si produsele lor sa indeplineasca norme sanitar-veterinare, de igiena si de trasabilitate (ambalaj vidat pentru branza si sticla pentru lapte, eticheta etc.), daca mai vor sa vanda direct lapte si produse lactate in pietele agroalimentare.
Crescatorii de animale considera restrictiile aberante si in dispret fata de produsele vandute in pietele similare din spatiul UE. Ei cer ca Ordinul 111 sa fie abrogate pentru ca “in toate tarile Uniunii Europene taranii vand in piete, nu sunt supusi unor ordine de dictat. Acest ordin este o adevarata lovitura pentru producatorii traditionali. Liderul Federatiei Agrostar, Nicolae Stefan, a declarat: “Ciobanii nu pot sa mearga de la stana la Registrul Comertului si sa plateasca o taxa pentru o cantitate minima de branza, pentru ca ei nu sunt comercianti, ci produc pentru cantitati mici!”. Nicolae a acuzat autoritatile ca au introdus acest ordin in scopul de a-i elimina de pe piata pe producatorii traditionali si de a-i determina sa vanda materia prima (laptele) marilor firme procesatoare.
Unul dintre sloganurile protestatarilor a fost: “Nu vrem mila si pomana, vrem sa vindem branza-n tara”.
In 2007 si 2008 s-a mai incercat introducerea unor ordine similare, insa, de fiecare data, crescatorii de animale au obtinut derogari de la ceea ce autoritatile sanitar-veterinare au numit “normele europene” (micii producatori sustin, pe buna dreptate, ca in multe din pietele din UE se vinde in aceleasi conditii ca si in pietele din Romania).
Cornel MORAR
PIATA agricola nr.53 (9-22 februarie 2009)
BRUNA DE MARAMURES - 50 DE ANI
MARAMURES. 2009 a fost decretat de catre crescatorii de bovine „Anul Brunei de Maramures”, argumentul constand in faptul ca in acest an rasa formata in judetul din nord-vestul tarii a implinit 50 de ani de la recunoasterea internationala oficiala. Arhivele mentioneaza ca rasa Bruna este descendenta unui soi de taurine mici, cu membre fine si coarne scurte, numite „Torfrind”, care populau pajistile formate in jurul lacurilor din Alpii elvetieni si care au fost domesticite de catre triburile germanice. In secolul al XIV-lea, Brunele erau mentionate in inventarele manastirilor, iar in seolul al XVIII-lea ajunsesera atat de apreciate incat, in 1743, in Praga, in cinstea incoronarii Mariei Tereza a avut loc o expozitie de vaci din aceasta rasa. Primele vaci din rasa Bruna au aparut in Romania in anul 1881, aduse in Maramures de pe actualul teritoriu al Slovaciei de catre tipteri (svabii din Zips, adusi de habsburgi sa munceasca in pepinierele de molid si in centrul de exploatare forestiera de pe Valea Viseului). Crescute alaturi de vacile localnicilor, Brunele tipterilor s-au adaptat si, prin incrucisari cu Mocanite si Sure de Stepa, au format rasa numita astazi Bruna de Maramures. Asa a simplificat zootehnistul Dorel Codrea, presedintele „Asociatiei Bruna-Schwyz” si membru in Comitetul director al Federatiei Europene pentru rasa Bruna, geneza unei rase care astazi poarta in lume numele judetului din nord-vestul tarii. In perioada interbelica, datorita performantelor rasei dezvoltate in Maramures, aproximativ 10.000 de exemplare de Bruna au fost exportate in Grecia, Turcia, Italia, Ungaria, Cehia si chiar Austria. Codrea considera ca apogeul rasei a fost atins in anii ’80, cand aproape o treime din vacile din Romania erau din rasa Bruna de Maramures. In urma deciziilor care au dus la regresul zootehniei autohtone, astazi, in Romania exista mai putin de 500.000 de capete matca de Bruna de Maramures.
Trecutul si prezentul Brunei
Descendenta a vacilor din manastirile cantonului Schwyz si recunoscuta pe plan international ca „populatie de sine statatoare” in anul 1959, Bruna de Maramures va fi celebrata pe tot parcursul anului 2009, in cinstea evenimentului membrii Asociatiei Crescatorilor de Taurine „Bruna-Schwyz” anuntand manifestari internationale cu participanti din Elvetia, Austria, Germania, Franta, Spania, Italia si Slovenia. Presedintele asociatiei, sigheteanul Dorel Codrea, a declarat ca evenimentele se vor desfasura in Maramuresul istoric, in zonele unde exista mari crescatori de Brune: Sighetu Marmatiei, Sapanta, Barsana, Berbesti, Budesti, Rona de Sus, Desesti si Viseu de Sus.
Cornel MORAR
PIATA agricola nr.53 (9-22 februarie 2009)
IN FEBRUARIE SE ACHITA ULTIMELE SUBVENTII RESTANTE IN ZOOTEHNIE
ZOOTEHNIE. Spre final de ianuarie, producatorii agricoli din sectorul zootehnic au mai primit 89 de milioane de lei din subventiile restante alocate de Ministerul Agriculturii in 2008. Suma reprezinta restanta pe ultima jumatate a lunii octombrie si pentru toata luna noiembrie, in contul subventiilor la lapte, carne, carcasa, inclusiv la mierea de albine. “Practic, mai avem de platit restantele pentru toata luna decembrie. Oricum subventiile din noiembrie si decembrie se plateau la inceputul lui 2009”, a declarat ministrul Agriculturii, Ilie Sarbu. Acesta a precizat ca restantele din decembrie vor fi lichidate in aceasta luna. “Vom demara platile si pentru restul subventiilor restante pe 2008, in jur de 600 de milioane de lei, pe care sper sa le lichidam in prima parte a lunii februarie”, a mai mentionat ministrul Agriculturii.
La inceputul anului 2009, Ministerul Agriculturii avea datorii restante de 1,2 miliarde de lei, in contul subventiilor pe 2008. Pana acum s-a achitat peste 60% din suma.
PIATA agricola nr.53 (9-22 februarie 2009)
PROIECT: PORCUL REDEVINE ORASEAN
ACTUALITATE. Porcul poate sa-si ia buletin de oras. In noua varianta a „Strategiei de eradicare a pestei porcine”, aflata in faza de proiect, specialistii de la Autoritatea Nationala Sanitar-Veterinara si pentru Siguranta Alimentelor (ANSVSA) au eliminat interdictia cresterii porcilor in orase! Asadar, suinele au liber sa redevina citadine, insa, avertizeaza ANSVSA, numai cu respectarea anumitor conditii. Respectiv, interdictia a fost eliminata doar pentru porcii crescuti in sistem non-profesional (reprezentat de exploatatii de porcine unde porcii sunt crescuti in mod traditional, pentru consumul propriu al crescatorului).
De asemenea, proiectul prevede ca in zonele urbane porcii pot fi crescuti doar cu acceptul consiliilor locale si in perimetrele stabilite de catre acestea (de exemplu in zonele lipsite de locuinte, insa s-a pastrat interdictia cresterii porcilor pe pasuni si in paduri). Decizia privind conditiile de biosecuritate care trebuie respectate va fi insa luata de ministerele Agriculturii si Mediului. Noua strategie reglementeaza si normele de comercializare a porcilor vii, mentionand ca porcul viu nu poate fi vandut decat in localitatea unde se afla gospodaria (mai exact, porcul viu nu poate parasi gospodaria decat atunci cand e vandut).
La inceputul anului trecut, in “Strategia privind eradicarea pestei porcine” a fost interzisa cresterea porcilor pe pasuni, in paduri, orase si municipii, indiferent de sistemul de crestere (non-profesional sau comercial-industrial).
Andrei CALINA
PIATA agricola (on-line ianuarie 2009)
LEGISLATIA ANSVA LOVESTE MICUL PRODUCATOR
NORME. La inceptul acestui an, legislatia sanitar veterinara starneste controverse in randul micilor producatori. Ordinul ANSVSA nr. 111 din 16 decembrie 2008, care a înlocuit controversatul Ordin 301, conţine toate condiţiile pentru comercializarea produselor de origine animală de către micii producători şi a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2009.
PIATA agricola va ofera o sinteza a actului legislativ (Norma sanitare veterinare si pentru siguranta alimentelor privind procedura de inregistrare sanitara veterinara si pentru siguranta alimentelor a activitatilor de obtinere si de vanzare directa si/sau cu amanuntul a produselor alimentare de origine animala sau nonanimala, precum si a activitatilor de productie, procesare, depozitare, transport si comercializare a produselor alimentare de origine animala-ORDIN nr. 111/decembrie 2008).
Norma sanitar veterinara si pentru siguranta alimentelor privind inregistrarea activitatilor de vanzare directa de produse primare sau vanzarea cu amanuntul, a fost elaborata in conformitate cu prevederile art. 31 din Regulamentul Parlamentului European si al Consiliului Uniunii Europene nr. 882/2004/CE, precum si a Regulamentului 853/2004/CE.
In sensul prezentului Ordin se definesc urmatorii termeni si expresii:
Productie primara - producerea, cresterea animalelor domestice sau obtinerea produselor primare, incluzand animalele crescute pana la momentul sacrificarii, productia de lapte, precum si vanatoarea sau pescuitul. Productia primara cuprinde urmatoarele activitati:
1.activitatile de la locul de crestere a animalelor domestice, inclusiv transportul acestora catre o anumita destinatie;
2.cresterea de animale pentru obtinerea de alimente, transportul animalelor la abator sau transportul animalelor intre ferme;
3.transportul, depozitarea si manipularea produselor primare la ferma sau la locul obtinerii acestora, cu conditia sa nu modifice natura lor;
4.productia, cresterea si recoltarea de melci la ferma, transportul la o unitate de procesare sau la un loc de comercializare;
5.in cazul produselor din peste si vanat, transportul pentru livrarea produselor primare de la locul de obtinere la o alta locatie, incluzand transportul de la locul de obtinere pana la o unitate de procesare;
6.mulsul si depozitarea laptelui crud la nivelul exploatatiei de productie a laptelui;
7.productia si colectarea de oua la ferma proprie, excluzand operatiunile de ambalare a oualor;
8.pescuitul, manipularea produselor din peste la bordul vaselor, cu exceptia vaselor-fabrica si a celor cu racitoare, si transportul acestora la prima unitate terestra, inclusiv hala de licitatie;
9.pescuitul, manipularea si transportul pestelui prins in ape dulci, rauri si lacuri;
11.productia, cresterea si recoltarea molustelor bivalve vii si transportul acestora la un centru de purificare;
12.vanatoarea, uciderea si eviscerarea vanatului la fata locului si transportul acestuia spre o unitate autorizata sanitar veterinar pentru manipularea vanatului salbatic;
13.recoltarea melcilor si transportul acestora catre o unitate de destinatie;
14.toate activitatile legate de extractia si pastrarea mierii de albine, recoltarea altor produse apicole, inclusiv pastrarea produselor melifere, chiar daca aceasta activitate permite ca stupii sa fie la distanta fata de locul de pastrare al micului producator, cu exceptia mierii de colectura, si/sau ambalarea la o unitate de procesare;
-produse primare de origine animala - produsele rezultate din productia primara, incluzand produsele obtinute din cresterea animalelor, din vanat sau pescuit.
Produselor primare de origine animala
Din categoria produselor primare de origine animala destinate vanzarii directe fac parte:
1.carnea de pasare sau lagomorfe care provine de la animale taiate in ferma;
2.vanatul in blana sau pene, obtinut de catre vanatori, eviscerat sau neeviscerat, cu exceptia carnii de vanat;
3.pestele si produsele provenite din pescuit, inclusiv molustele bivalve vii provenite din pescuit sau acvacultura, care pot fi prelucrate sumar, racite, desolzite, cu aripioarele indepartate;
4.laptele crud;
5.ouale obtinute in ferme proprii, fara activitatile de marcare sau ambalare a acestora;
6.mierea de albine extrasa si alte produse apicole recoltate, depozitarea acestora excluzand tratamentele de incalzire sau ambalare a mierii de albine;
Vanzarea directa de produse primare de origine animala furnizarea directa de la locul de producere a produselor primare catre consumatorul final sau furnizarea acestora in cantitati mici catre unitati de vanzare cu amanuntul din localitate sau/si dintr-o localitate invecinata, inclusiv depozitarea si manipularea acestora la locul de obtinere.
Vanzarea directa de produse primare de origine animala:
(i) include si furnizarea de catre micii producatori direct catre consumatorul final a produselor primare de origine animala in cantitati mici, cu ocazia pietelor, targurilor, expozitiilor, organizarii unor manifestari in perioada sarbatorilor religioase sau a altor asemenea evenimente publice, organizate periodic de catre autoritatile locale/judetene pe intreg teritoriul national;
(ii) nu include activitatile de livrare de la locul de producere a produselor primare in vederea procesarii ulterioare in unitatile autorizate sanitar veterinar, care se pot desfasura fara a fi limitate din punctul de vedere al cantitatilor si al ariei de distributie;
Cantitati mici - sunt urmatoarele cantitati de produse primare de origine animala:
1.lapte crud - conform cotei de lapte detinute;
2.peste proaspat - pana la 300 kg/transport pentru pestele capturat in mare si 50 kg/transport pentru pestele capturat in ape dulci;
3.vanat salbatic in blana sau pene - pana la o unitate vanat mare si 10 unitati vanat mic din cota de vanatoare alocata;
4.carne de pasare sau lagomorfe obtinuta in ferma - pana la 2.000 de capete de pasari si 1.000 de iepuri pe an;
5.melci si moluste bivalve vii - pana la 50 kg/saptamana;
6.oua - provenind din ferme, de la cel mult 50 de gaini;
Obligatiile micilor producatori
Mic producator - persoana fizica sau juridica care desfasoara activitati de producere si vanzare directa a produselor primare.
Micii producatori care desfasoara activitatea de vanzare directa, trebuie sa fie inregistrati la Directia Sanitara Veterinara si pentru Siguranta Alimentelor in fata solicitarii scrise din partea micilor producatori si a urmatoarelor documente :
a)denumirea si adresa micului producator, atestate prin anexarea copiei buletinului/cartii de identitate;
b)activitatea desfasurata;
c)tipurile si cantitatile de produse supuse vanzarii directe;
d)locurile de vanzare directa a produselor primare.
Micii producatori inregistrati la D.S.V.S.A., pot sa livreze produse primare de origine animala direct de la locul de producere, catre unitati de procesare, autorizate sanitar veterinar, indiferent de cantitatea de produse primare livrate si de distanta la care se afla unitatea.
Micii producatori sunt obligati sa respecte toate conditiile privind igiena produselor primare prevazute in Regulamentul 852/2004/C.E.
Micii producatori care expun la vanzare produse primare de origine animala obtinute de la animalele din gospodaria proprie trebuie sa detina asupra lor o fisa de sanatate pentru animalele de la care se valorifica produsele, conform modelului din anexa nr. 15, eliberata de medicul veterinar oficial din cadrul circumscriptiei sanitare veterinare si pentru siguranta alimentelor zonale si vizata trimestrial de catre medicul veterinar de libera practica imputernicit, in raza caruia isi are domiciliul micul producator si sunt crescute animalele.
Vanzarea produselor primare de origine animala obtinute de micii producatori este permisa in piete, targuri, expozitii, cu ocazia manifestarilor organizate in perioada sarbatorilor religioase sau a altor asemenea evenimente publice, organizate periodic de catre autoritatile locale/judetene pe intreg teritoriul national.
Micii producatori trebuie sa aplice toate masurile necesare pentru evitarea oricarui risc de contaminare a produselor primare de origine animala in timpul obtinerii si expunerii la vanzare si trebuie sa informeze directia sanitara veterinara si pentru siguranta alimentelor judeteana, respectiv a municipiului Bucuresti, atunci cand constata ca produsele obtinute si destinate vanzarii constituie un risc pentru sanatatea publica.
Cerintele pentru produsele primare de origine animala
Produsele primare de origine animala obtinute si expuse la vanzare de catre micii producatori trebuie sa indeplineasca urmatoarele cerinte:
a)sa provina de la animale, pasari sau familii de albine sanatoase si sa fie manipulate numai de catre persoane sanatoase;
b)sa nu fie falsificate sau sa prezinte modificari anormale ale aspectului/culorii, mirosului, gustului ori consistentei;
c)sa nu fie contaminate cu diferite impuritati, sa nu fie transportate sau prezentate in ambalaje murdare, ruginite ori improprii pentru produsele respective;
d)sa fie identificate prin etichete pe care sunt inscrise mentiuni referitoare la producator, denumirea produsului, originea acestuia, data obtinerii, conditii de pastrare si, dupa caz, orice alte date necesare informarii consumatorului;
e)pentru laptele crud, sa respecte cerintele de sanatate animala si igiena stabilite in anexa III, sectiunea IX, cap. I, pct. I, pct. II, lit. A, lit. B, pct. 1, lit. C si pct. III din Regulamentul Parlamentului European si al Consiliului nr. 853/2004/CE de stabilire a unor norme specifice de igiena care se aplica alimentelor de origine animala, cu amendamentele ulterioare, respectiv laptele sa provina de la animale libere de boli transmisibile la om prin lapte, din exploatatii care respecta conditiile de igiena a mulsului, a spatiilor de depozitare a laptelui, sa indeplineasca criteriile care se aplica laptelui crud in ceea ce priveste numarul total de germeni/ml la temperatura de 30°C si numarul de celule somatice/ml, si cu asigurarea trasabilitatii produsului.
In locurile publice amenajate de autoritatile locale/judetene, unde sunt expuse la vanzare produsele primare de origine animala, micii producatori trebuie sa aiba o stare de igiena corespunzatoare, sa poarte echipamente de protectie alimentara (halate, sorturi, bonete si manusi curate) si sa detina asupra lor un document din care sa rezulte ca nu sufera de boli care pot fi transmise prin intermediul alimentelor.
Documentele micului producator
Vanzarea directa a produselor primare de origine animala catre consumatorul final cu ocazia pietelor, targurilor, expozitiilor, manifestarilor organizate in perioada sarbatorilor religioase sau altor asemenea evenimente publice, organizate periodic de autoritatile locale/judetene, pe intreg teritoriul national, se realizeaza numai de micul producator sau de membrii familiei, rude de gradul I si II ale acestuia, in baza:
a)documentului de inregistrare sanitara veterinara eliberat de directia sanitara veterinara si pentru siguranta alimentelor judeteana, respectiv a municipiului Bucuresti, in care se inscriu aceste activitati, conform modelului din anexa nr. 2;
b)actului de identitate al producatorului sau a actelor de identitate ale membrilor familiei acestuia;
c)documentului din care sa rezulte starea de sanatate a producatorului sau a membrilor familiei acestuia;
d)fisei de sanatate a animalelor de la care au fost obtinute produsele primare de origine animala, din care sa rezulte starea de sanatate a animalelor, eliberata de medicul veterinar oficial din cadrul circumscriptiei sanitare veterinare si pentru siguranta alimentelor zonale si vizata trimestrial de catre medicul veterinar de libera practica imputernicit in raza caruia isi are domiciliul micul producator si sunt crescute animalele, conform modelului din anexa nr. 15;
e)certificatului de producator, eliberat de primarii, conform prevederilor Hotararii Guvernului nr. 661/2001 privind procedura de eliberare a certificatului de producator, cu modificarile si completarile ulterioare.
Vanzarea cu amanuntul
In sensul prezentului capitol, termenii si expresiile urmatoare se definesc astfel:
a) vanzare cu amanuntul*) - furnizarea de produse alimentare de origine animala si nonanimala obtinute in unitati inregistrate sanitar veterinar si pentru siguranta alimentelor/autorizate sanitar veterinar sau/si furnizarea restransa, localizata si limitata de produse alimentare de origine animala si nonanimala obtinute in cantitati mici in unitati de vanzare cu amanuntul si care sunt comercializate catre:
*)Vanzarea cu amanuntul include manipularea si/sau procesarea alimentelor si depozitarea acestora in punctele de vanzare ori de livrare catre consumatorul final, inclusiv terminalele de distributie, operatiunile de catering, cantinele, restaurantele si alte operatiuni similare in domeniul serviciilor alimentare, magazine, centre de distributie tip supermarket, piete de vanzare angro, unitati cash & carry.
1.consumatorul final la locul producerii;
2.alte unitati de vanzare cu amanuntul inregistrate sanitar veterinar, pe intreg teritoriul national;
3.unitati de alimentatie publica inregistrate sanitar veterinar si pentru siguranta alimentelor;
4.consumatorul final, cu ocazia pietelor, targurilor, expozitiilor, manifestarilor organizate in perioada sarbatorilor religioase sau altor asemenea evenimente publice, organizate periodic de catre autoritatile locale/judetene pe intreg teritoriul national, cu exceptia carnii proaspete de porc;
Cantitati mici - urmatoarele cantitati de produse de origine animala si nonanimala obtinute in unitatea de vanzare cu amanuntul si care sunt destinate vanzarii catre alte unitati cu vanzare cu amanuntul, in scopul vanzarii catre consumatorul final, si anume:
1.carne transata, carne tocata, carne preparata si/sau produse din carne, intr-o gama sortimentala restransa, cumulate, in cantitate de pana la 3.000 kg/saptamana medie anuala;
2.branzeturi - pana la 1.000 kg/saptamana;
3.produse din pescuit - pana la 1.000 kg/saptamana;
4.vanat salbatic - pana la 300 kg/luna;
5.carne de pasare, lagomorfe si produse provenite de la acestea - pana la 500 kg/luna;
6.oua de consum - pana la 1.000 oua/luna;
7.produse de panificatie - pana la 500 kg/luna;
8.legume si fructe - pana la 1.000 kg/luna;
Activitatile din unitatile cu vanzare cu amanuntul se desfasoara in baza certificatului constatator sau, dupa caz, a certificatului de inregistrare eliberat de oficiul registrului comertului de pe langa tribunalul in a carui raza teritoriala isi desfasoara activitatea si in baza documentului de inregistrare sanitara veterinara si pentru siguranta alimentelor emis de directia sanitara veterinara si pentru siguranta alimentelor judeteana.
In vederea obtinerii documentului de inregistrare sanitara veterinara si pentru siguranta alimentelor pentru activitatile din unitatile de vanzare cu amanuntul prevazute in anexa nr. 1, operatorii din sectorul alimentar sau reprezentantii legali ai acestora trebuie sa depuna la directia sanitara veterinara si pentru siguranta alimentelor judeteana, un dosar cuprinzand urmatoarele documente:
a)o cerere scrisa in care sunt precizate:
(i)denumirea si adresa unitatii;
(ii)activitatea desfasurata;
(iii)tipurile si cantitatile de produse supuse vanzarii cu amanuntul;
(iv)locurile de vanzare cu amanuntul a produselor obtinute in unitatea proprie;
(v)numarul de personal lucrator, precum si detalii cu privire la pregatirea acestuia;
b)schita obiectivului unde se desfasoara activitatile de productie;
c)copii ale documentelor din care sa rezulte ca unitatea detine un program de autocontrol;
d)copia certificatului constatator sau, dupa caz, a certificatului de inregistrare eliberat de oficiul registrului comertului de pe langa tribunalul in a carui raza teritoriala isi desfasoara activitatea.
Produsele de origine animala obtinute in unitati cu vanzare cu amanuntul, destinate comercializarii, trebuie sa poarte inscriptionat pe eticheta un dreptunghi care contine inscriptia "PRODUS IN UNITATEA DE TIP ...................", unde se inscrie tipul unitatii conform prevederilor anexei nr. 1, urmat de literele "VA", care semnifica "vanzarea cu amanuntul", indicativul judetului si numarul de inregistrare sanitara veterinara si pentru siguranta alimentelor al unitatii.
Operatorii din sectorul alimentar din unitatiile de vanzare cu amanuntul de produse de origine animala si nonanimala trebuie sa se asigure ca produsele obtinute si comercializate catre consumatorul final nu prezinta risc pentru sanatatea publica si ca sunt indeplinite toate conditiile stabilite de legislatia in vigoare referitoare la:
a)etichetare;
b)asigurarea trasabilitatii;
c)parametrii de calitate si siguranta ai materiilor prime si ai produselor finite;
d)controlul potabilitatii apei;
e)instruirea personalului;
f)controlul starii de sanatate;
g)controlul daunatorilor;
h)monitorizarea deseurilor;
i)intretinerea si igiena spatiilor si a echipamentelor;
j)implementarea principiilor sistemului Analizei hazardului si punctelor critice de control (HACCP).
PIATA agricola (on-line ianuarie 2009)
EXCLUSIV: PANA IN 23 IANUARIE CRESCATORII DE BOVINE SI OVINE VOR PRIMI SUBVENTIILE RESTANTE
* In caz contrar, din 26 ianuarie crescatorii de animale vor declansa actiunile de protest
Ministrul Agriculturii, Ilie Sarbu, s-a confruntat deja cu primele tensiuni de la preluarea mandatului. Asociatiile crescatorilor de animale au amenintat cu declansarea formelor de protest daca promisiunea inaintata de Sarbu in urma cu o saptamana, aceea de a stinge datoriile de peste 412 milioane de lei pe care ministerul le are fata de ei pana in 15 ianuarie, nu se va materializa pana in 23 ianuarie. Conform datelor Ministerului Agriculturii, la aceasta ora exista sume restante din 2008 pentru subventiile la bovine (202,8 milioane de lei) si ovine (209,7 milioane de lei).
Liderii crescatorilor de animale, increzatori
Presedintele Federatiei Nationale a Crescatorilor de Bovine, Dorel Secara, a declarat pentru “PIATA agricola” ca este increzator ca platile se vor face curand, atat pentru crescatorii de bovine, cat si pentru cei de ovine. “Chiar acum (n.red., joi, 15 ianuarie) ma intorc de la Bucuresti. De acesta data avem promisiuni ferme, facute de directorul economic al Ministerului Agriculturii (n.red., Miron Moldovan, director general al Directiei Buget-Finante din Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale), ca in cel mult doua zile incepe plata restantelor subventiilor. Am fost informat ca deja s-au facut ordinele de plata si urmeaza ca de la Ministerul de Finante sa se trimita banii spre APIA, urmand apoi ca acestia sa fie impartiti spre filialele judetene”, a declarat Secara. Acesta a mai precizat ca promisiunile facute de sefii din minister se refera la plata integrala a restantelor, respectiv 412 milioane de lei. “Daca se va intampla acest lucru, si, repet, sunt increzator ca asa va fi pentru ca nu ne mai pot duce cu zaharelul, nu vom mai declansa formele de protest anuntate. In caz contrar, vom stabili, de comun acord cu sindicatele, ce forme de protest vom adopta”, a conchis presedintele Federatiei Nationale a Crescatorilor de Bovine.
Presedintele Sindicatului Crescatorilor de Taurine din Romania, Costel Caras, prezent si el la intalnirea de la minister din 14 ianuarie, crede ca banii vor intra in conturile crescatorilor de bovine si ovine pana vineri, 23 ianuarie. “Am discutat cu secretarul de stat Liviu Harbuz si cu responsabilii pe zootehnie din cadrul ministerului si toti ne-au asigurat ca platile se vor face in totalitate incepand de saptamana viitoare. Sunt sume importante, de exemplu, un crescator care detine 100 de bovine trebuie sa primeasca 145 de milioane de lei vechi (14.500 de lei). E drept, promisiuni ni s-au tot facut si nu s-au respectat, insa acum cred ca vor plati. Banii trebuie sa fie aprobati de catre Ministerul de Finante, iar aceasta procedura dureaza cam doua zile, apoi merg spre Ministerul Agriculturii, APIA, filialele judetene ale APIA si, in fine, ajung in conturile crescatorilor de animale. Eu estimez ca pana la sfarsitul saptamanii viitoare banii vor fi in conturi. In caz contrar, fara avertisment, declansam actiunile de protest”, a declarat pentru “PIATA agricola” presedintele Sindicatului Crescatorilor de Taurine din Romania.
Conform unui comunicat transmis de catre Sindicatul Crescatorilor de Taurine din Romania, in cazul in care ministerul nu isi va respecta nici de data aceasta promisiunea, incepand din 26 ianuarie va fi pichetat sediul Ministerului Agriculturi, dintr-un foisor de observatie inalt de 10 metri, iar fermieri vor intra in greva foamei. Daca problema platii restantelor la subventiile din 2008 nu se va rezolva dupa prima saptamana, din 2 februarie fermierii vor organiza un mars de protest prin Bucuresti, cu animale si utilaje, pe traseul Guvern - Presedintie - Parlament.
Catalin VISCHI
PIATA agricola nr 52 (15 decembrie 2008 -8 februarie 2009)
CAMPANIE SANITAR-VETERINARA
DE PREVENIRE A TRICHINELOZEI
SALAJ. Directia Sanitar-Veterinara si pentru Siguranta Alimentelor Salaj a demarat o ampla campanie de prevenire a imbolnavirilor cu trichineloza in randul populatiei. Campania are ca principal scop informarea salajenilor cu privire la importanta efectuarii examenului trichineloscopic la carnea provenita din sacrificarile traditionale de porci, in gospodarii.
Directorul Directiei Sanitar-Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor Salaj, dr. Mircea Martin, a declarat ca examenul trichineloscpic nu este obligatoriu, dar este indicat a fi efectuat pentru prevenirea unor eventuale imbolnaviri, asa cum s-a intamplat anul trecut, cand aproape 30 de salajeni au fost internati in spital cu trichineloza. Examenul trichineloscopic poate fi efectuat in toate comunele si orasele din Salaj contra sumei de 7 lei si nu dureaza mai mult de o jumatate de ora, in functie de numarul solicitarilor primite de medicii veterinari din teritoriu.
Aceasta campanie a demarat in conditiile in care autoritatile sanitar-veterinare din judetul Salaj se asteapta ca in aceste zile in judet sa fie sacrificati aproximativ 50.000 de porci, din care majoritatea in gospodariile populatiei, iar riscul aparitiei unor cazuri de trichineloza este extrem de ridicat. Pentru prevenirea aparitiei si raspandirii acestei boli au inceput deja controalele si in unitatile de alimentatie publica, magazine sau in alte locuri unde se comercializeaza carne sau preparate pe baza de carne de porc, fara sa fie descoperite deocamdata nereguli. In ceea ce priveste sacrificarea porcilor dupa normele europene, adica prin utilizarea asomatorului (n.red., aparat electric utilizat la sacrificarea animalelor), in Salaj nu exista decat noua astfel de aparate, care nu vor fi suficiente.
In aceste conditii, si in acest an salajenii vor sacrifica porci dupa metoda traditionala, adica prin taiere, asa cum s-a intamplat in fiecare an de dupa aderarea Romaniei la Uniunea Europeana.
Adrian LUNGU
PIATA agricola nr 52 (15 decembrie 2008 -8 februarie 2009)
O NOUA DEROGARE LA NORMELE
DE BUNASTARE PENTRU ANIMALE
Termenul pe care trebuia sa-l respecte fermierii romani in ceea ce priveste asigurarea bunastarii animalelor in ferma a fost prelungit cu doi ani, fiind stabilit pentru data de 1 ianuarie 2016, in loc de 1 ianuarie 2014, a anuntat ministrul Agriculturii, Dacian Ciolos. Romania a sustinut la Consiliul Ministrilor Agriculturii de la Bruxelles simplificarea masurilor de eco-conditionalitate, respectiv a normelor pe care fermierii trebuie sa le respecte pentru a avea dreptul la subventia la hectar sau subventia pe cap de animal. “Aveam pachetul de norme care privesc bunastarea animalelor in ferma pe care ar fi trebuit sa le respecte fermierii romani incepand cu 1 ianuarie 2014. Am considerat ca acest termen este prea apropiat, dat fiind faptul ca multi fermieri trebuie sa faca investitii in ferme pentru a se alinia la aceste norme si am solicitat ca acest termen sa fie intarziat si alinierea sa se faca de la 1 ianuarie 2016. Am reusit sa obtinem aceasta prelungire pentru fermieri”, a spus Ciolos. El a subliniat, totodata, ca un alt lucru important obtinut la Bruxelles a fost acela ca penalitatile la hectar, ce nu depasesc 100 de euro, nu vor mai fi retinute. “Sunt vizate mai ales fermele si gospodariile mai mici, de cateva hectare, care oricum nu au subventie totala pe ferma prea ridicata si, daca ar fi sa li se aplice penalitati procentuale pentru nerespectarea anumitor norme, daca acestea sunt sub 100 de euro, fermierii respectivi nu mai sunt obligati sa plateasca sau nu li se mai retin aceste sume”, a precizat ministrul.
Regula de minimis privind eco-conditionalitatea din Pilonul I si Pilonul II arata ca, in caz de nerespectare de catre fermieri a regulilor comunitare, este permis statelor membre sa nu aplice o sanctiune (reducere sau excludere) pentru ajutorul financiar comunitar de pana la 100 de euro. Aceeasi suma este prevazuta separat pentru dezvoltare rurala si eco-conditionalitate (pentru plati directe). Pentru Romania, acest punct reprezinta un avantaj datorita numarului mare de fermieri care lucreaza un numar mic de hectare, intre 4 si 5.
PIATA agricola nr 52 (15 decembrie 2008 -8 februarie 2009)
SAPTAMANA VETERINARA EUROPEANA
BUCURESTI. Autoritatea Nationala Sanitar-Veterinara si pentru Siguranta Alimentelor a lansat, la sediul Facultatii de Medicina Veterinara din Bucuresti, “Saptamana Veterinara Europeana 2008”. La eveniment au participat si reprezentanti ai Ministerului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale, precum si ai altor ministere. “Saptamana Veterinara Europeana” 2008, initiata in perioada 10-16 noiembrie, la Bruxelles, reprezinta un concept bazat pe o initiativa a Parlamentului European cu scopul de a constientiza publicul asupra importantei problemelor Uniunii Europene (UE), privind sanatatea animala si siguranta alimentelor. Manifestarea face parte din seria de evenimente organizate de catre DG - Sanco, desfasurate sub deviza “Animale + Oameni = Aceeasi sanatate”, in scopul promovarii noii Strategii pentru Sanatate Animala a UE. Strategia furnizeaza cadrul pentru masurile privind bunastarea si sanatatea animala si stabileste obiectivele strategice pentru perioada 2007-2013, privind sanatatea animalelor si siguranta alimentelor. Din cauza impactului major pe care unele boli il pot avea asupra sanatatii publice, a sanatatii animalelor, a societatii si a economiei, noua strategie se bazeaza pe principiul conform caruia “prevenirea este mai buna decat vindecarea”. In concordanta cu acest principiu, principalul subiect abordat cu aceasta ocazie este reprezentat de biosecuritate si de componentele privind asigurarea biosecuritatii in fermele de animale si reducerea incidentei aparitiei bolilor, controlul la frontiere si cresterea constientizarii cetatenilor privind riscul prezentat de introducerea ilegala de animale sau produse de origine animala in UE de catre persoanele care calatoresc in si din tarile terte.
PIATA agricola nr 52 (15 decembrie 2008 -8 februarie 2009)
SFATUL VETERINARULUI
* Prevenirea si tratamentul diareilor la bovine
Diareile, prin manifestarile lor clinice, produc o serie de tulburari fiziologice care se reflecta la diferite niveluri. Astfel se produce o crestere cantitativa a secretiilor intestinale, care insa sunt modificate calitativ, precum si o accelerare a peristaltismului intestinal (a miscarilor intestinale). In acest fel se reduce capacitatea de digestie, fapt care trage dupa sine o dezvoltare exagerata a bacteriilor care duce in timp la fenomenul de intoxicatie. Prin descarcarile diareice abundente, animalul se deshidrateaza continuu, organismul afectat pierzand cantitati mari de nutrienti, minerale, enzime etc. Animalul devine astfel mai sensibil la actiunile diversilor agenti patogeni, bacterieni, virali, micotici care-si accentueaza efectele. Iata de ce este extrem de important sa se intervina inca de la inceputul bolii, actiunea pornita si sustinuta diminuand mult consecintele nefaste ale afectiunii. Ideala ar fi preventia, care consta in primul rand intr-o igiena severa si o alimentatie optima, mai ales in cazul tineretului si al nou-nascutilor. Pentru viteii nou-nascuti este foarte important ca acestia sa consume colostrul care le asigura o buna imunitate. De asemenea, este interzisa schimbarea ratiilor la vacile mame in cursul alaptarii tineretului si se vor exclude categoric din ratia lor silozurile, fanurile mucegaite, putregaioase, a borhoturilor de la fabricile de alcool. In cazul in care in efective apar cazuri de indivizi cu diaree, individul afectat se va izola, pentru a preintampina raspandirea fecalelor cu potential patologic de ordin infectios si se va trece la dezinfectia energica a adaposturilor, dupa o prealabila curatire mecanica (se elimina fecalele, asternutul murdar, furajele contaminate cu resturi diareice etc.). Conduita terapeutica va trebui sa tinteasca mai multe obiective. In primul rand va trebui inlocuit continutul digestiv care contine toxine, prin administrarea progresiva de lichide. Aceste lichide au rolul de a combate si deshidratarea, ele trebuie insa ajutate si cu administrarea de lichide rehidratante injectabile, preferabil pe cale subcutanata, sub forma de depozite, printr-un singur punct sub forma de pensa. In cazuri extrem de grave, administrarea lichidelor rehidratante se va face peritonal. Combaterea diareei se va face prin administrarea unor compusi cu rol antitoxic, absorbant, ca de exemplu carbonatul de lignit si astrigentelor ca si carbunele medicinal (cu rol absorbant si antitoxic). Un alt obiectiv este realizarea unei antirepsii intestinale prin administrarea chimioterapicelor, recomandabile fiind sulfunidele. De asemenea, cu bune rezultate se poate initia si o antibioterapie, daca este posibil, pe baza unei antibiograme. Mentionam ca administrarea medicatiei antinfectioase se va asocia cu suplimente vitaminice, deoarece utilizarea mijloacelor antiinfectioase determina la tineret devitaminizarea masiva, mai ales in ceea ce priveste vitaminele A, D, E, B2, fenomen a carui consecinta e aparitia hipotensiunii. In cazul aparitiei de materii fecale hemoragice, se va combate hemoragia prin administrarea de vitamina K. Daca diareea este asociata cu colici, se va avea in vedere si combaterea acestora. Mai ales la tineret se poate observa o iritatie cutanata a tractului posterior, mai ales a regiunii perirectale si a cozii, afectiuni care se vor combate prin tratamente protectoare. Nu incheiem fara sa atragem atentia ca, desi initial diareile par afectiuni usoare, orice intarziere a luarii unor decizii terapeutice ingreuneaza vindecarea, complicatiile putand fi de multe ori fatale, deci pagubitoare.
Dr. Gavril BILE,
Doctor in medicina veterinara
Medic primar veterinar
PIATA agricola nr 51 (24 noiembrie-14 decembrie 2008)
LIBER LA SACRIFICAREA TRADITIONALA A PORCILOR
Si in 2008, in gospodariile din Salaj porcii vor putea fi sacrificati dupa metoda traditionala, din cauza insuficientei numarului de asomatoare (doar sase!) – oficialii sanitar-veterinari avertizeaza insa ca sacrificarea porcilor in fata blocului e interzisa.
Salajenii isi vor putea sacrifica porcii si in acest an in preajma sarbatorilor de iarna dupa metoda traditionala, dar cu respectarea regulilor de bunastare a animalelor. Insa aceasta regula este valabila numai pentru cei care sacrifica porcii in gospodarii, pentru consum propriu, a declarat directorul executiv al Directiei Sanitar-Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor (DSVSA) Salaj, dr. Mircea Martin. Acesta a adaugat ca in judet exista numai sase asomatoare (aparate electrice pentru sacrificarea animalelor). Asomatoarele pot fi utilizate la cerere atat de catre posesorii fermelor, cat si de catre persoane fizice. Pentru ca nu sunt decat sase astfel de aparate, evident acestea nu vor fi suficiente, astfel ca singura optiune ramane sacrificarea traditionala. Iata si cateva reguli pentru asigurarea bunastarii animalelor, stabilite de catre Autoritatea Nationala Sanitar-Veterinara si pentru Siguranta Alimentelor (ANSVSA) conform normelor europene: „Animalele trebuie miscate cu atentie. Pasajele de trecere trebuie construite astfel incat sa reduca riscul de ranire a animalelor si trebuie dispuse astfel incat sa utilizeze tendintele lor gregare. Instrumentele destinate conducerii animalelor trebuie folosite numai pentru acest scop si numai pentru perioade scurte. Animalele nu trebuie lovite si nu se vor aplica presiuni in nici o parte sensibila a corpului. Coada animalelor nu se va strivi, rasuci sau rupe, iar ochii nu vor fi traumatizati. Animalele nu vor fi impinse si nici lovite cu picioarele. Animalele nu trebuie duse la locul de sacrificare decat daca pot fi sacrificate imediat”.
Interdictii si obligatii
In Salaj ramane interzisa sacrificarea porcilor in spatii publice, respectiv in fata blocului, in apropierea acestora sau pe alte terenuri decat cele proprietate privata. Cei care incalca regula vor fi sanctionati de DSVSA. Directorul institutiei, Mircea Martin, a mai atras atentia asupra necesitatii efectuarii examenului trichineloscopic pentru toti porcii sacrificati in vederea prevenirii aparitiei unor cazuri de trichineloza, boala din cauza careia zeci de salajeni au ajuns in ultimii doi ani in spital. Examenul este gratuit si dureaza doar cateva minute.
Adrian LUNGU
PIATA agricola nr 51 (24 noiembrie-14 decembrie 2008)
INCERCARE DE STIMULARE A ZOOTEHNIEI DIN SALAJ
SALAJ. Cea de-a VI-a editie a expozitiei de bovine care a avut loc la mijlocul lunii noiembrie in localitatea Buciumi, judetul Salaj, a iesit din sfera interesului local, prin numarul mare de participanti din mai multe zone ale judetului, dar si din judete invecinate. Expozitia a fost organizata de Primaria comunei Buciumi cu scopul de a-i stimula pe crescatorii de bovine din zona. La evenimentul desfasurat in centrul localitatii au participat directorul executiv al Directiei pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala (DADR) Salaj, Ioan Bujita, directorul DSVSA Salaj, Mircea Martin, directorul Oficiului pentru Ameliorare si Reproductie in Zootehnie, Ioan Chereches, si specialisti in zootehnie. Au mai participat 50 de studenti de la Universitatea de Stiinte Agricole din Cluj-Napoca, precum si reprezentanti ai asociatiilor crescatorilor de animale din Salaj si judetele invecinate. Au fost expuse 52 de capete de bovine, respectiv bubaline, taurine si cabaline. Juriul a acordat proprietarilor de animale expuse premii constand in diplome, cupe si bani. La categoria taurine au fost premiate exemplarele apartinand fermierilor Liviu Lazar, Constantin Holhos, Ioan Mocan si Claudiu Bujor pentru un frumos exemplar de bubalina. La cabaline a fost premiat calul lui Emanoil Tap din localitatea Bodia. Marele premiu a revenit unei bivolite crescute in gospodaria lui Iuliu Bejan din localitatea Buciumi. In opinia autoritatilor, expozitia a devenit deja traditionala si se vrea a fi un impuls pentru toti salajenii care cresc animale si in special vaci pentru lapte. Un alt obiectiv al expozitiei este stimularea crescatorilor de bubaline, stiindu-se ca numarul acestor animale a scazut drastic in ultimul an in judetul Salaj. Asta cu toate ca laptele de bivolita este apreciat pentru calitatile sale. In opinia directorului OARZ Salaj, numarul bivolilor continua sa scada in primul rand pentru ca oamenii nu au unde sa predea laptele, iar acolo unde il predau pretul oferit de procesator este mult prea mic.
„Prin astfel de expozitii sunt prezentate cele mai frumoase exemplare de animale din judet si sunt o buna modalitate de a-i stimula pe crescatori.” – directorul executiv al DADR Salaj, Ioan Bujita
Adrian LUNGU
PIATA agricola nr 51 (24 noiembrie-14 decembrie 2008)
SMITHFIELD NU RENUNTA LA DESPAGUBIRI
TIMIS. Compania americana de crestere a suinelor Smithfield nu renunta la ideea de a primi despagubiri de la statul roman pentru daunele provocate anul trecut de pesta porcina. Bogdan Mihail, director general Smithfield Ferme, a declarat pentru Agerpres ca valoarea totala a despagubirilor a fost separata de companie in valoarea animalelor care au trebuit sacrificate ca urmare a bolii si valoarea necesara curatirii, ecarisarii, dezinfectiei si deratizarii. “O cifra oficiala este de peste 28 de milioane de lei, care acopera toate aceste cheltuieli. Prima parte reprezinta compensatiile pe care statul roman ar trebui sa le dea companiei, potrivit legislatiei din Romania. Cea de-a doua parte, a ecarisarii si dezinfectiei si deratizarii, este de 45% din aceasta valoare si, desi ar fi trebuit platita de autoritatile statului, nici pana azi nu am primit vreun leu”, a precizat Mihail. Acesta a mai spus ca, pana acum, compania nu a dat in judecata statul, incercand sa rezolve problema pe cale amiabila, dar daca nu se va ajunge la o solutionare favorabila americanilor, acestia vor actiona autoritatile in judecata.
Si fostul director al Directiei Sanitar-Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor (DSVSA) Timis, Ciceronis Cumpanasoiu, a declarat ca Smithfield are toate sansele sa primeasca de la statul roman cele 14 milioane de dolari, ca despagubire pentru pierderile inregistrate anul trecut, cand in fermele sale din judetul Timis au fost sacrificati peste 60.000 de porci din cauza pestei porcine.
La vremea respectiva, in urma unei anchete sanitar-veterinare, specialistii romani au conchis ca vinovata pentru situatia creata si pentru redeclansarea pestei porcine in tara noastra este chiar compania americana, care a incalcat legea – din cele 33 de ferme doar 11 functionau legal. Compania a fost amendata cu 167.000 de lei (echivalentul a mai putin de 50.000 de euro).
PIATA agricola nr 51 (24 noiembrie-14 decembrie 2008)
SFATUL VETERINARULUI
Diareele de toamna la bovine
Diareea reprezinta exprimarea clinica a enteritelor, respectiv este cel mai frecvent simptom functional al acestor afectiuni inflamatorii ale intestinelor, avand cauze extrem de variate.
Din cauza tranzitului alimentar mucoasa intestinala este supusa unui adevarat bombardament. In lumenul intestinal exista un ecosistem extrem de fragil, format dintr-o flora microbiana „de buna natura” rezidenta permanent la acest nivel si o alta flora formata din elemente de natura patogena compusa din virusi, bacterii sau paraziti. Actiunea acestor elemente patogene la nivelul mucoasei este temperata de sistemul defensiv local.
Cand mecanismele locale defensive se dezechilibreaza, fie din cauza exacerbarii actiunii elementelor patogene de natura bacteriana, virala ori parazitara, fie din cauza actiunii unor factori exogeni, ca de exemplu alimente alterate, se instaleaza o inflamatie la nivelul intestinului care se exprima clinic prin diaree. Diareea afecteaza toate speciile si toate categoriile de varsta, dar chiar daca este posibila in toate anotimpurile, in cele ce urmeaza ne vom ocupa de formele de diaree care afecteaza toamna bovinele.
Toamna fiind un anotimp cu anumite particularitati, predispune specia bovina la contractarea unor forme de diaree, unele chiar foarte grave. Se fac simtite fluctuatii mari de temperatura, zilele incep a fi tot mai reci, iar frigul, mai ales frigul umed, sunt un factor predispozant pentru instalarea diareilor prin faptul ca obliga organismul sa se adapteze, acest efort de adaptare influentand sistemul circulator, nervos, endocrin, favorizand patrunderea si instalarea unor germeni infectiosi la nivelul mucoasei intestinale. Alti factori predispozanti sunt furajele lignificate, iar toamna este bogata in astfel de furaje (otava, fanuri invechite, coceni de porumb). Toamnele ploioase predispun furajele la mucegaire, mucegaiurile fiind, de asemenea, factori predispozanti pentru instalarea enteritelor grave.
O alta grupa de agenti bacterieni care pot sa se dezvolte in tubul digestiv sunt anaerobii (botulinic, parabotulinic si clostridiile) care determina asa-numitele enterotoxiemii. De mentionat aici agresivitatea clostridiilor, a caror dezvoltare in tubul digestiv, favorizata de excesul de proteina usor digestibila, poate produce, prin toxinele emise, chiar moartea brusca a animalului, aspect cunoscut sub numele de „sindromul mortii bruste”.
Remarcam ca in ultimii ani, in sectorul particular, vacile sunt hranite exclusiv cu fan de lucerna de cea mai buna calitate, lucerna fiind cunoscuta ca foarte bogata in proteine cu digestibilitatea usoara. Aceasta duce insa la dezechilibre metabolice, proteinele in exces favorizand dezvoltarea clostridiilor responsabile de instalarea unui sindrom diareic grav, in unele cazuri provocand chiar si moartea animalului.
Sunt multi factori predispozanti pentru enteritele manifestate prin diaree, insa ne oprim aici in prezentarea lor. Primele simptome ale diareei sunt observate chiar de catre proprietar. Animalul nu consuma furaje, este anorexic, din cauza deselor descarcari diareice se prezinta deshidratat. In cazul diareilor bacteriene este crescuta si temperatura. Frecvent, la vaci, se constata si diaree abdominala, manifestata prin colici, uneori in forma grava. Intermitent, se remarca si descarcari diareice voluminoase, fecalele avand consistenta diferita, de la moale la lichida.
In numarul viitor despre tratamentul si preventia diareelor de toamna.
Dr. Gavril Bale,
Doctor in medicina veterinara
Medic primar veterinar
PIATA agricola nr 51 (24 noiembrie-14 decembrie 2008)
SUBVENTII MARAMURESENE IN ZOOTEHNIE
Maramuresenii au primit subventiile pentru sectorul zootehnic. La mijlocul lunii noiembrie, Centrul Judetean Maramures al Agentiei de Plati si Interventie pentru Agricultura (APIA) a virat 19.158.100 de lei in conturile fermierilor din judet, suma reprezentand prima transa pentru subventia pe cap de bovina. „Am avut 14.133 de cereri de depuse, din care au fost aprobate pentru plata 13.512. Astfel au fost declarate eligibile pentru plata 95,60% dintre cererile depuse”, a declarat Florin Urs, directorul APIA Centrul Judetean Maramures. Cele peste 19 milioane de lei au fost acordate pentru un numar de 55.766 de capete de bovine. In cazul ovinelor, suma acordata fermierilor maramureseni a fost de 1.948.625 de lei pentru un numar de 77.945 de capete. In ce priveste eligibilitatea cererilor, dintre cele 906 cereri depuse au fost eligibile 710. In aceeasi perioada, APIA a acordat subventiile pentru lapte pentru trimestrul III. Au fost depuse 5.623 de cereri pentru o cantitate de 5.859.667 kg de lapte si o valoare de 1.757.899, 98 de lei. In acest an, s-au acordat ca subventie pentru lapte, in primele trei trimestre, aproximativ 43 de miliarde de lei vechi. Pentru ultimul trimestru, al IV-lea (octombrie, noiembrie, decembrie), cererile se depun in luna decembrie si sunt autorizate la plata in ianuarie.
PIATA agricola nr 51 (24 noiembrie-14 decembrie 2008)
VETERINARII S-AU INSTRUIT PRIN PHARE
Autoritatea Nationala Sanitar-Veterinara si pentru Siguranta Alimentelor a incheiat Proiectul UE de Twinning PHARE “Continuarea consolidarii si dezvoltarii serviciilor veterinare, in conformitate cu cerintele UE”. UE a alocat un buget de 899.982 de euro, proiectul desfasurandu-se pe o durata de 18 luni. Obiectivele importante atinse in cadrul componentelor proiectului au fost imbunatatirea legislatiei nationale, elaborarea de manuale de proceduri, de planuri de monitorizare, sprijin in implementarea programului de combatere a pestei porcine clasice si a rabiei, imbunatatirea sistemului de ecarisare si, nu in ultimul rand, instruirea de inspectori, instruirea de formatori, care sa asigure instruirea persoanelor implicate in administratia veterinara.
Exportul carnii de porc in UE poate fi reluat in 2009
Comertul intracomunitar cu carne de porc ar putea fi reluat din 2009, daca planul de incetare a vaccinarii impotriva pestei porcine va fi aprobat de Comisia Europeana (CE), a declarat ministrul Agriculturii si Dezvoltarii Durabile, Dacian Ciolos. “Am cerut ANSVSA sa prezinte, pana la sfarsitul acestui an, un plan de incetare a vaccinarii impotriva pestei porcine, pentru ca este un element principal in vederea reluarii exportului cu carne de porc in UE, alaturi de masuri stricte de control si igiena. Daca acest plan va fi aprobat de CE, vom putea solicita reluarea exporturilor din regiunile unde nu mai sunt focare si exista siguranta controlului”, a precizat Ciolos. Obiectivul Ministerului Agriculturii este de a opta pentru un plan de regionalizare in vederea reluarii exportului cu carne de porc, in cazul in care in anumite zone nu s-au mai inregistrat focare de pesta timp de noua luni pana la un an si a fost intrerupta vaccinarea impotriva acestei boli. “Daca vom fi in masura sa demonstram ca boala respectiva nu se mai manifesta si ca exista masuri stricte de igiena si control al circulatiei animalelor intre ferme si intre regiuni, CE va trebui sa accepte reluarea comertului intracomunitar. Planul intocmit de ANSVSA va fi prezentat CE, care va face o analiza si va lua o decizie in cursul anului viitor”, a adaugat Ciolos.
Romania a solicitat CE inca din luna mai reluarea comertului intracomunitar cu produse din carne de porc din unitatile care produc in lohn, aceasta urmand sa evalueze un numar de opt unitati de procesare a carnii, din sase judete, unitati care lucreaza deja cu materie prima din import. In primavara, CE a acceptat solicitarea Romaniei de a stopa vaccinarea impotriva pestei in fermele de crestere a porcilor, din cauza eficientei scazute a vaccinurilor marker utilizate, urmand ca fondurile comunitare alocate pentru vaccinare sa fie utilizate pentru intarirea masurilor de biosecuritate in aceste ferme. Conform normelor UE, “in termen de sase luni de la oprirea vaccinarii impotriva pestei, si daca in acest interval de timp nu se vor mai inregistra focare de pesta, Romania ar putea fi declarata tara indemna de aceasta boala si ar putea relua exporturile de carne de porc si produse din carne de porc pe piata UE”. In acest an, vaccinarea impotriva pestei a continuat doar in gospodariile individuale si la mistreti. In 2008, in Romania nu s-a inregistrat niciun focar de pesta porcina, desi anul trecut au existat trei focare, la fermele companiei americane Smithfield din judetul Timis, unde au fost sacrificati peste 50.000 de porci. Un nou focar de pesta a fost confirmat la inceputul lunii octombrie 2007 in rezervatia Insulei Mici a Brailei, dar la un porc mistret. In Romania sunt crescuti 5,1 milioane de porci in ferme si gospodarii ale populatiei, din care aproape 1,4 milioane de porci in exploatatii profesionale si 3,8 milioane de porci in gospodariile populatiei. Consumul anual in Romania se ridica la circa 11 milioane de porci. Inainte de 1989, in Romania erau crescuti aproape 15 milioane de porci.
* Romania va opta pentru un plan de regionalizare in vederea reluarii exportului cu carne de porc, in cazul in care in unele zone nu s-au mai inregistrat focare de pesta si a fost intrerupta vaccinarea impotriva acestei boli.
PIATA agricola nr. 50 (10 noiembrie – 24 noiembrie 2008)
CODUL RUSINII
* Ce contesta crescatorii de taurine
Sindicatul Crescatorilor de Taurine (SCT) nu doreste formarea unei legi care reglementeaza comertul cu produse agricole daca in elaborarea acesteia nu sunt implicati si producatorii, a declarat presedintele SCT, Costel Caras. “Codul de bune practici care se discuta la minister este o rusine, din punctul nostru de vedere, pentru ca nu au fost implicati si producatorii de materie prima pentru produse agricole, iar acum se doreste legiferarea sa. Nu vom recunoaste acest cod si vom cere sa nu se puna in aplicare, pentru ca este o chestiune buna doar pentru procesatori si retaileri, nu si pentru agricultori sau consumatori”, a precizat Caras. Sindicatul Agrostar a fost initiatorul unui astfel de cod, dar cu conditia ca intreg “lantul” sa fie reprezentat. “Ministerul Agriculturii a tradat producatorii din agricultura romaneasca, pentru ca ei nu sunt reprezentati. Nu poti discuta despre un produs alimentar vorbind doar cu cei care proceseaza si cu cei care vand, iar cei care produc materia prima sa nu fie reprezentati”, a mai spus Caras. La finalul lunii trecute, la Ministerul Agriculturii au avut loc discutii intre procesatori si retaileri pentru o noua armonizare intre reprezentantii producatorilor si supermarketurilor a proiectului de Ordonanta de Urgenta privind Codul de bune practici pentru comertul cu produse agroalimentare.
PIATA agricola nr. 50 (10 noiembrie – 24 noiembrie 2008)
EXPOZITIA DE OVINELOR BISTRITENE
BISTRITA-NASAUD. In oborul de la Viisoara, crescatori de ovine din Mures, Alba, Arad, Suceava au participat la Expozitia-targ de ovine, editia a V-a. Marioara Murar, de la Oficiul Judetean de Consultanta Agricola (OJCA) Bistrita-Nasaud, a informat ca manifestarea, organizata de catre Asociatia Crescatorilor de Ovine si Caprine (ACOC) din judet si OJCA Bistrita-Nasaud, cu sprijinul Directiei Agricole si pentru Dezvoltare Rurala si al Oficiului pentru Ameliorare si Reproductie in Zootehnie Bistrita-Nasaud, isi propune prezentarea an de an a rezultatelor procesului de ameliorare a rasei Turcana, varietatea alba, subvarietatea Bala, tipul „de Bistrita”. Munca oierilor bistriteni, a mai precizat ing. Murar, si ameliorarea performantelor productive ale efectivelor de ovine si caprine detinute de membrii asociatiei a fost apreciata de catre comisia de bonitare, condusa de catre dr. Stelian Daraban, profesor la catedra de Ovine din cadrul Universitatii de Stiinte Agricole si Medicina Veterinara Cluj, cel care a fost alaturi de oierii bistriteni inca de la prima editie a targului. Presedintele ACOC Bistrita-Nasaud, Ioan Campean, s-a declarat multumit de participarea numeroasa, in pofida faptului ca evenimentul nu ofera premii in bani, crescatorii de ovine participand exclusiv datorita pasiunii lor si dorintei de a se intalni si a schimba opinii.
Reprezentanta OJCA Bistrita-Nasaud a mai informat ca pentru fiecare categorie de oi prezentate (oi mame, berbeci adulti, mioare si tineret an curent) au fost acordate cate trei premii constand in diplome, cupe pentru cei clasati pe primul loc si mape cu reviste si carti de specialitate acordate de catre OJCA. Un moment special a fost acordarea a doua premii lui Ioan Lucesc si Toader Pestean, ambii din localitatea Budus, pentru “intreaga activitate depusa in slujba oieritului”.
PIATA agricola nr. 50 (10 noiembrie – 24 noiembrie 2008)
DUPA ANI DE SECETA, IN SALAJ REAPAR ABATOARELE
SALAJ. Dupa mai bine de patru ani in care judetul Salaj nu a avut functional nici macar un abator, iar fermierii erau nevoiti sa apeleze la unitati de profil din Cluj sau Bihor, lucrurile vor sta cu totul altfel in urmatoarele sase luni.
Directorul executiv al Directiei Sanitar-Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor (DSVSA) Salaj, dr. Mircea Martin, a declarat ca sunt in curs de executie doua abatoare, unul de ovine in Hereclean si apartinand Cooperativei Agricole „Transilvania” si unul de bovine apartinand societatii Prialco. De asemenea, DSVSA a eliberat autorizatii pentru mai multe ferme construite cu finantare SAPARD. Este vorba de trei ferme de bovine, trei de ovine, patru ferme de suine, cinci ferme de melci si una de stupine. Se mai afla in constructie o ferma de bovine, una de ovine, o ferma de suine si alte patru de melci. Prin PNADR au fost solicitate avize in vederea solicitarii de fonduri pentru constructia a doua ferme piscicole in localitatea Iaz, a patru ferme de pasari in localitatile Hereclean, Ileanda si Zauan, a zece ferme de bovine, cinci ferme de ovine si trei ferme de porci in Chendrea, Hida si Ip.
Tot in aceasta toamna, in Salaj au fost inaugurate o fabrica de conserve apartinand societatii Universal si o fabrica de lapte din comuna Crasna, investitia fiind realizata de Agromec Crasna. Cele mai asteptate sunt insa abatoarele, pentru ca fermierii nu au unde sa abatorizeze animalele la nivel de judet. Nemultumirea este cu atat mai mare cu cat crescatorii de animale sunt obligati sa apeleze la abatoare din judete invecinate, iar acest lucru nu inseamna altceva decat timp si bani in plus.
Ultimele abatoare din Salaj au fost inchise intre anii 2003 si 2004, pe motiv ca nu corespundeau cu normele europene in domeniu, norme referitoare la tehnologia folosita, dar si la conditiile igienico-sanitare in vigoare. Deocamdata, Salajul are un singur abator, care functioneaza numai de Craciun si Pasti, pentru sacrificarea porcilor sau a mieilor.
Adrian LUNGU
PIATA agricola nr. 50 (10 noiembrie – 24 noiembrie 2008)
CRUZIME IN TARGURI
SEMNAL. Inspectorii Directiei Sanitar-Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor (DSVSA) Salaj s-au confruntat in ultimele saptamani cu tot mai multe cazuri in care in diferite targuri din judetul Salaj, animalele scoase la vanzare erau batute si chinuite chiar de catre proprietari. Potrivit DSVSA Salaj, este vorba de cazuri in care caii au fost batuti in targ pentru a trage mai bine sau pentru a alerga mai repede cu scopul de a-i impresiona pe eventualii cumparatori. Pentru evitarea pe viitor a unor astfel de cazuri, targurile vor fi supravegheate.
Adrian LUNGU
PIATA agricola nr. 50 (10 noiembrie – 24 noiembrie 2008)
INVESTITIE DE 5,5 MILIOANE DE LEI INTR-UN LABORATOR SANITAR-VETERINAR MODERN
SATU-MARE. Noul laborator al Directiei Sanitar-Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor (DSVSA) Satu Mare a fost inaugurat in prezenta presedintelui Autoritatii Nationale Sanitar-Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor (ANSVSA), dr. Radu Roatis Chetan. Laboratorul a fost realizat in totalitate din fonduri europene, are o suprafata de 2.200 mp, valoarea investitiei fiind de 5,5 milioane de lei. Cuprinde un laborator de imunodiagnostic, se pot efectua analize paraclinice, de morfopatologie, virusologie, bacteriologie, parazitologie, toxicologie, igiena si bunastarea animalelor, biologie moleculara si analiza genetica, microbiologia alimentelor si hrana pentru animale, analize fizico-chimice etc.
Laboratorul este prevazut cu statie de epurare si neutralizare proprie, iar aici va functiona si un incinerator ecologic. In laborator lucreaza 28 de persoane angajate temporar si sapte angajate cu diferite specializari: medic veterinar, asistent veterinar, biolog si chimist.
Presedintele ANSVSA a declarat ca aceasta investitie este foarte importanta la nivel regional, aici urmand sa fie instruiti specialisti din alte judete. El a precizat ca in perioada urmatoare va propune specialistilor din judetele apropiate din Ungaria si regiunile din Ucraina sa efectueze probe biologice in noul laborator, acesta fiind unul dintre cele mai moderne din zona. Chetan a subliniat buna colaborare dintre autoritatile locale, fara de care nu ar fi fost posibila o asemenea investitie. “Dorim sa fim perceputi ca o institutie de profesionisti de cea mai inalta clasa. Ne propunem sa fim performanti si cat mai aproape de cetateni”, a conchis directorul DSVSA Satu Mare, Corneliu Ceica.
PIATA agricola nr. 50 (10 noiembrie – 24 noiembrie 2008)
CINE PLATESTE IDENTIFICAREA ANIMALELOR
Gata, s-a terminat cu gratuitatile! De acum inainte, fermierii vor fi nevoiti sa plateasca pentru identificarea si inregistrarea animalelor. Directorul executiv al Directiei Sanitar-Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor (DSVSA) Salaj, dr. Mircea Martin, a declarat ca Ordinul nr. 127 din anul 2003 privind identificarea suinelor, ovinelor si caprinelor a fost modificat prin Ordinul nr. 121 din acest an.
Potrivit noului ordin, incepand din 1 octombrie, identificarea si inregistrarea suinelor, caprinelor si ovinelor este suportata de catre fermieri, si nu de catre stat cum era pana acum. Masura este valabila numai pentru animalele din exploatatiile comerciale, nu si pentru cele din gospodariile populatiei.
Astfel, medicii veterinari vor identifica si inregistra animalele in baza nationala de date, iar fermierul va plati contravaloarea serviciilor de care a beneficiat. Cu toate ca masura risca sa aduca nemultumiri in randul fermierilor, ea este deja aplicata.
Potrivit directorului executiv al DSVSA Salaj, decizia apartine Autoritatii Nationale Sanitar-Vetrinare si pentru Siguranta Alimentelor (ANSVSA) si este in concordanta cu procedura din celelalte state membre ale Uniunii Europene. Prin aceasta masura, autoritatile sanitar-veterinare incearca sa „scape” de problemele privind achizitionarea de crotalii, acestea urmand sa fie platite de proprietarii de ferme comerciale. Ciudat este faptul ca masura nu este valabila decat in cazul fermelor de suine, porcine si caprine, nu si la cele de cabaline sau bovine.
Adrian LUNGU
PIATA agricola nr. 50 (10 noiembrie – 24 noiembrie 2008)
CIFRA SAPTAMANII: 6,31
La 1 august, conform Institutului National de Statistica, efectivele de suine au scazut cu 757.986 de capete fata de aceeasi perioada a anului trecut (de la 6,31 de milioane la 5,55 de milioane). Efectivele de suine au inregistrat scaderi la purceii sub 20 kg si la purceii intre 20 si 50 kg, cu 20,4%, respectiv cu 28,2%. La fel, efectivele de porcine pentru reproductie in greutate de 50 kg si peste au scazut cu 18,7%.
PIATA agricola nr. 49 (27 octombrie - 10 noiembrie 2008)
COMISIA EUROPEANA TESTEAZA UN EVENTUAL CONSUM DE CLONE
* 81% dintre intervievati sunt impotriva clonarii
CLONE. Comisia Europeana a testat reactia europenilor la utilizarea animalelor clonate pentru fabricarea de alimente. Un studiu prezentat de Comisia Europeana in prima decada a lunii octombrie, realizat de Eurobarometrul Flash, cel mai important instrument al factorilor de decizie politica privind colectarea si analiza rapida a opiniilor relevante pentru politicile comunitare ale cetatenilor Uniunii Europene (UE), a dezvaluit ca europenii privesc cu scepticism utilizarea animalelor clonate pentru productia de hrana. Conform rezultatelor sondajului, o mare parte dintre cei intervievati s-au declarat impotriva clonarii animalelor. Studiul a urmarit identificarea atitudinii cetatenilor UE cu privire la consumul de alimente obtinute din animale clonate. Din sondajele efectuate reiese ca o mare parte dintre cetatenii intervievati cunosc ce inseamna un animal clonat (opt din zece au declarat ca o clonare este procedeul prin care se obtine o copie identica dintr-un animal existent). De asemenea, studiul releva ca un procent important dintre cei intervievati, 81%, sunt impotriva clonarii, intrucat sunt de parere ca inca sunt necunoscute efectele generate de acest procedeu pe termen lung asupra naturii. In acelasi timp, 84% dintre cei intervievati sunt de parere ca inca nu sunt cunoscute efectele pe termen lung generate asupra sigurantei alimentare. Intrebati cand considera ca ar fi oportuna clonarea animalelor, 58% dintre cei intervievati au fost de parere ca niciodata, 41% au considerat ca ar fi justificata doar in masura in care aceasta imbunatateste sistemul imunitar al animalelor in lupta cu bolile, in timp ce 44% dintre intervievati au considerat clonarea ca fiind justificata atunci cand este folosita pentru a apara speciile pe cale de disparitie. “Studiul ne ofera atitudinea europenilor cu privire la un potential consum al alimentelor obtinute din clone. Comisia va analiza aceste atitudini si va decide cand va trebui sa ia atitudine” - comisarul european responsabil de Sanatate, Androulla Vassiliou
Patru din zece persoane intervievate au declarat ca niciunul dintre motivele prezentate nu i-ar putea determina sa cumpere alimente obtinute din animale clonate, desi au fost de acord ca sistemul economic ar beneficia de pe urma clonelor.
Maria GROZA
PIATA agricola nr. 49 (27 octombrie - 10 noiembrie 2008)
SANCTIUNI PENTRU SUPRAPRODUCTIA DE LAPTE
PRODUCTIE. Taxele pentru depasirea cotelor de lapte de catre sapte state membre ale Uniunii Europene (UE) totalizeaza 340 de milioane de euro, in anul de comercializare 2007-2008. Taxele sunt mai mari cu aproape 54% (119 milioane de euro), fata de anul anterior de comercializare 2006-2007, conform unui calcul provizoriu efectuat de Comisia Europeana, pe baza declaratiilor anuale ale statelor membre. Totalul acestor taxe in anul anterior a fost de 221 de milioane de euro. Potrivit unui comunicat al CE, sapte state membre (Austria, Cipru, Irlanda, Italia, Germania, Luxemburg si Olanda) si-au depasit cotele de livrare in anul 2007-2008 cu 1,217 milioane de tone, ceea ce inseamna o taxa in valoare de 338,7 milioane de euro. Livrarile excedentare din Italia reprezinta aproximativ 47% din total, iar 30% din valoarea taxelor ii revin Germaniei. Cipru si-a depasit cota de livrare cu 3,9%, iar Austria cu 3,2%. In ceea ce priveste vanzarile directe catre consumatori, Cipru, Luxemburg si Tarile de Jos au inregistrat depasiri care insumeaza 4.673 de tone, ceea ce inseamna o taxa pentru vanzarile directe in valoare de 1,3 milioane de euro, din care 92% revine Tarilor de Jos. Pentru anul de cota 2007-2008 (aprilie 2007 - martie 2008), cota totala de livrari catre fabricile de lapte a fost de 139,6 milioane de tone. Potrivit CE, aceasta cota se imparte in 1,05 milioane de cote individuale la nivelul intregii UE-27. Totodata, exista o cota separata de 3,4 milioane de tone pentru vanzarile directe catre consumatori. “Cu exceptia Romaniei si a Bulgariei, unde sistemul de cote a fost implementat pentru prima data in 2007-2008, livrarile ajustate in UE-25 au fost cu 767.000 de tone mai mari decat in 2006-2007, in timp ce cota a crescut cu 491.000 de tone. In 20 din cele 27 de state membre, producatorii nu vor plati nicio taxa in ceea ce priveste livrarile, deoarece nu au fost depasite cotele nationale”, se arata in comunicatul CE. Valoarea totala a taxelor datorate este semnificativ mai mare in 2007-2008 fata de 2006-2007, deoarece, in anumite tari, livrarile ajustate au crescut mai mult decat cotele nationale aferente.
PIATA agricola nr. 49 (27 octombrie - 10 noiembrie 2008)
PORCUL POLONEZ
POLONIA. In Polonia, una dintre tarile UE cele mai competitive pe piata comunitara in producerea carnii de porc, numarul porcilor a scazut la 15,7 milioane, nivel nemaiintalnit din anul 1984. Cauzele principale: reducerea pretului porcilor si scumpirea furajelor, fapt care a generat sacrificarea scroafelor. In Polonia exista peste 1.000 de abatoare, insa se estimeaza ca doar cateva sute se vor salva de la faliment.
PIATA agricola nr. 49 (27 octombrie - 10 noiembrie 2008)
PROBLEMELE SINGURULUI LABORATOR DIN VESTUL TARII ATESTAT UE
ARAD. Judetul Arad va ramane, in scurt timp, fara laboratorul de analize sanitar-veterinare atestat de Uniunea Europeana, din cauza ca traseul viitoarei autostrazi Arad-Timisoara va trece chiar prin locul unde se afla sediul Directiei Sanitar-Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor (DSVSA) Arad, cladire in care se afla si acest laborator. Potrivit senatorului Vasile Dan Ungureanu, in ciuda iminentei demolari a cladirii sediului DSVSA, pana in prezent, nici Guvernul si nici autoritatile locale nu s-au preocupat de problema construirii unei cladiri corespunzatoare pentru laboratorul sanitar-veterinar, in conditiile in care acesta este singurul laborator autorizat de Uniunea Europeana din vestul tarii, cu performante deosebite in diagnosticarea maladiei “vacii nebune” si a “gripei aviare”. “Desigur, e necesara o cladire corespunzatoare in care sa functioneze in conditii optime un laborator sanitar-veterinar atestat de Uniunea Europeana. In caz contrar, aceasta situatie va determina, dupa toate probabilitatile, transferarea catre laboratorul din Timisoara a tuturor competentelor sanitar-veterinare in realizarea de analize necesare atat cetatenilor, cat si personalului sanitar-veterinar teritorial”, a precizat senatorul aradean. “Drept urmare, Aradul va fi in mod inevitabil arondat laboratorului sanitar-veterinar din Timisoara, chiar daca acest laborator nu detine atestatul UE, aradenii urmand sa fie nevoiti sa se deplaseze la Timisoara pentru indeplinirea formalitatilor sanitar-veterinare de care au nevoie, cheltuind astfel mai mult si, de asemenea, pierzand timp pretios”, a mai adaugat senatorul Ungureanu.
PIATA agricola nr. 49 (27 octombrie - 10 noiembrie 2008)
TOAMNA SI PATOLOGIA - METEORISMUL VACILOR
Toamna se caracterizeaza printr-o avalansa de fenomene patologice care afecteaza aparatul, organele digestive, in speta la bovine. Una dintre cele mai grave afectiuni la vaci, cu o frecventa mare toamna, este meteorismul (timpanismul), mentionat in numarul trecut. Fiind o entitate patologica extrem de pagubitoare, revenim cu amanunte, atat in ceea ce priveste tabloul clinic, cat si conduita preventiva si terapeutica. Meteorismul poate avea drept cauze indigestiile gazoase ori spumoase. Mult mai grav, atat sub aspectul manifestarilor, cat mai ales al consecintelor si dificultatii interventiei, este meteorismul spumos. Se face distinctia dintre indigestia gazoasa si cea spumoasa prin palpare, punctie si sondaj, care se face pe un plan neinclinat.
In meteorismul gazos, flancul stang este foarte distins, iar la izbirea usoara cu pumnul se aude un sunet clar, asemanator izbirii unei mingi de fotbal bine umflate.
In cazul timpanismului spumos, sunetul este usor mat, nu are claritatea celui din timpanismul gazos. Sondajul se face cu sonde speciale. In caz de urgenta, cand nu se dispune de o astfel de sonda, se poate recurge si la un furtul de cauciuc, care insa trebuie sa nu aiba in textura sa sarma, capetele acesteia putand rani traseul dintre faringe si rumen. Furtunul mai trebuie sa aiba peretii grosi, sa nu fie prea flexibil, fapt care ar ingreuna antrenarea lui pe esofag. Capatul ce urmeaza sa fie introdus in rumen trebuie rotunjit, ca sa nu aiba muchii care ar putea traumatiza faringele sau esofagul. Acesta trebuie uns (cu ulei comestibil, de exemplu). De asemenea, recomand inaintea manoperei de sondaj ruminal administrarea unei jumatati de litru de ulei comestibil, fapt care ajuta la alunecarea sondei. Sonda se aplica deschizand gura animalului. In caz in care nu dispunem de instrumentul sanitar-veterinar, tragem limba intr-o parte tinand-o bine - impiedicam astfel animalul sa inchida gura (pentru a putea prinde mai bine, folositi o carpa, altfel, fiind umeda de saliva, limba animalului va va aluneca din mana). Se angajeaza sonda pe deasupra bazei limbii, prin miscari usoare se impinge pe faringe, fara a brusca. Se poate sa avem surpriza ca meteorismul sa fie consecutiv unei obstructii esofagiene, iar atunci rezolvand obstructia se rezolva si meteorismul. Cand sonda ajunge in rumen, in cazul meteorismului gazos pe sonda va iesi, cu zgomot, un gaz cu miros acrisor. Daca meteorismul este spumos, pe sonda nu va iesi decat putin gaz, insa se va scurge un lichid spumos, galben-verzui.
Meteorismul evolueaza de obicei acut, chiar supraacut, vindecarea spontana fiind extrem de rara - daca nu se introduce sonda rapid si in mod profesionist, sfarsitul poate fi funest pentru pacient. Interventiile prompte, calificate, duc la recuperari in proportie ridicata. Daca nu se intervine ori interventia este tardiva, meteorismul evolueaza inspre soc sau sincopa, urmate de moarte. In cazuri grave, cand sondajul ar implica o intarziere a degajarii rumenului, se recurge la punctie rumeniala la mijlocul flancului stang. Punctia se face cu trocare adecvate, cu mentiunea ca dupa infigerea in sacul ruminal dorsal (in prealabil se poate face o incizie a pielii, usurandu-se astfel patrunderea trocarului) se scoate stiletul, teaca metalica va trebui sa ramana 24, 48, chiar 72 de ore (in cazul meteorismului spumos), pentru eliminarea spumei timpanogene care se produce continuu in acest interval. Concomitent, se incearca oprirea fermentatiei ruminale si topirea spumei prin administrarea de medicatie si preparate antifermentescibile si spumolitice, dintre care amintim: apa de var, laptele, untura topita, uleiul, uleiul ars de masina, borsul, zeama de varza. Recomand administrarea preparatului culinar „conservant”. Daca se dispune de sonda dubla, rezultatele sunt spectaculoase. Spuma din rumen se poate sparge la nevoie, adaptand la un furtun (cu diametrul de 2-4 cm) o pompa de vacuum (de la agregatul de muls).
In caz de extrema urgenta, cand nu dispunem de trocar, iar animalul se afla in iminenta sufocarii, punctia se poate face cu un ac de semisectie, ori cu un cutit, in cazul din urma dupa patrunderea lamei in rumen se rasuceste pentru a mentine deschisa incizia, ceea ce usureaza eliminarea spumei ori a gazelor. Empiricii intervin cu cuie ascutite ori cu ace, manopera ce nu da rezultate intrucat din cauza miscarilor rumeniale gaura din sacul rumenial nu se mai suprapune cu cea din peretele muscular.
In cazul trocarizarii, ori a strapungerii cu cutitul ulterior este necesara interventia medicului veterinar, care trebuie sa curete peritoneul si cavitatea peritoneala de resturile rumeniale antrenate de spuma. Se impune, de asemenea, inchiderea plagii rumeniale, continutul rumenial fiind extrem de septic, iar revarsarea lui in cavitatea peritoneala duce la instalarea peritonitelor care in doua-trei luni duc la compromiterea pacientului. Meteorismul poate avea si unele efecte secundare, ca de exemplu, la vaca gestanta - avortul, din cauza presiunii pe uterul gestant a rumenului timpanizat. Daca animalul timpanizat cade, datorita presiunii pe rumen se poate produce ruperea acestuia, ceea ce, implicit, duce la exitus (deces).
Dr. Gavril Bale,
Doctor in medicina veterinara,
Medic primar veterinar
PIATA agricola nr 48 (13 - 26 octombrie 2008)
12% DIN MAMELE DE TAUR, IN COMUNA SAPANTA
MARAMURES. In judetul Maramures mai exista doar aproximativ 97.000 de bovine, 78% dintre acestea fiind din rasa Bruna de Maramures. Statistic, efectivele sunt in scadere fata de anul trecut cu aproximativ 7% (in 2007 fiind inregistrate 104.331 de bovine), trend care se mentine si la nivel national. Practic, in privinta efectivelor de bovine, in acest an s-a revenit la nivelul anului 2006 (atunci, in Maramures erau inregistrate 98.475 de capete). Directorul executiv al Oficiului pentru Ameliorare si Reproductie in Zootehnie (OARZ) Maramures, Ioan Mihalca, a explicat motivul regresului: “In principal e vorba despre comertul salbatic practicat de cei interesati de castiguri rapide. Acest fapt a dus la scaderea numarului de bovine. Elementul economic dicteaza si in acest domeniu, deoarece crescatorii castiga mai mult din vanzarea junincilor pentru carne, astfel ca bovinele nu mai apuca sa ajunga la maturitate si, implicit, la stadiul de reproductie, fiind sacrificate pentru carne. Acum se observa ca proprietarul prefera sa vanda vitelul la cateva saptamani dupa ce l-a fatat vaca, pentru ca primeste in schimbul acestuia vreo 800 de lei si castigul e unul rapid”, a precizat Mihalca. Acesta a aratat ca judetul Maramures se situeaza, totusi, pe locul doi in tara la efectivele de taurine, dupa judetul Suceava. De asemenea, directorul OARZ a precizat faptul ca Maramuresul se situeaza pe locul 1 in tara in clasamentul exemplarelor de mame de taur. Conform lui Mihalca, in Maramures exista 101 de mame de taur dintre cele 239 inregistrate la nivelul intregii tari. “Avem, de departe, cele mai multe mame de taur din tara, 101. Dintre acestea, aproape o treime, mai exact 29, se afla in comuna Sapanta, ceea ce inseamna 12% din totalul existent la nivel national”, a spus directorul executiv al OARZ Maramures. In Regiunea Nord-Vest, din care face parte si Maramuresul, efectivele de bovine au inregistrat o scadere de 0,3%.
In Romania, efectivele de bovine au fost cu 6% mai reduse in 1 iunie 2008 fata de aceeasi data a anului trecut (2.868.680 – in 2008, fata de 3.052.431 – in 2007). De asemenea, pe grupe de varsta, efectivele de bovine au avut tendinte descendente la taurine sub un an (11,9%), la taurine intre 1 an si 2 ani (2,1%) si la taurine de peste 2 ani (3,8%). Dupa destinatia economica au fost inregistrate scaderi la viteii pentru sacrificare (12,8%), la junincile pentru reproductie (18,9%), la vacile pentru lapte (2,5%) si la bivolitele pentru reproductie (17,8%). Efectivele de bovine au inregistrat cresteri doar in regiunile Nord-Est (cu 1,4%), Vest (0,3%) si Sud-Vest (0,2 %).
PIATA agricola nr 48 (13 - 26 octombrie 2008)
AGRICULTURA PE GLOB
* UCRAINA. O scroafa de la o ferma din Ucraina a devenit mama adoptiva pentru trei pui de tigru abandonati de mama lor biologica. Puii au fost nascuti la gradina zoologica din orasul Dnipropetrovsk, insa au fost ignorati de mama lor naturala, care a a refuzat sa-i alapteze. Ingrijitorii au luat puii si i-au dus la o ferma din apropiere, unde o scroafa tocmai nascuse 12 purcei.
* GERMANIA. Un fermier german a cauzat haos in trafic dupa ce a parcurs peste 280 de kilometri la volanul unei combine agricole, pentru a vizita un prieten. Arnold Gerber, in varsta de 28 de ani, din localitatea Altenkirchen, a pornit in calatorie in timpul noptii, pentru a evita traficul intens, dar n-a durat mult pana sa creeze o coada imensa de masini in spatele sau. El a fost oprit de politie cu 50 de kilometri inainte de a ajunge la destinatie, fiind amendat pentru conducerea pe autostrada a unui autovehicul cu o viteza mult prea redusa. Combina germanului poate atinge o viteza maxima de doar 25 km/h.
PIATA agricola nr 48 (13 - 26 octombrie 2008)
MAI MULTE COMUNE DIN SALAJ, MONITORIZATE PENTRU DEPISTAREA CAZURILOR DE FEBRA CATARALA MALIGNA
* In sase comune se efectueaza saptamanal examene serologice
Autoritatile sanitar-veterinare din judetul Salaj sunt in alerta dupa ce s-a stabilit ca in sase comune din judet exista riscul aparitiei febrei catarale maligne, boala numita si „blue tongue” si care afecteaza in special efectivele de ovine.
Directorul executiv al Directiei Sanitar-Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor (DSVSA) Salaj, dr. Mircea Martin, a declarat ca cele sase comune sunt Bobota, Camar, Carastelec, Halmasd, Ip si Marca. Aceste comune sunt monitorizate deja de medicii veterinari care efectueaza saptamanal examene serologice pentru a depista eventuale cazuri de „blue tongue”. Oficialul salajean a atras atentia crescatorilor si comerciantilor de ovine asupra faptului ca trebuie sa anunte in regim de urgenta medicii veterinari in cazul in care observa schimbari in comportamentul ovinelor si daca au cumparat oi sau au importat efective de ovine din statele invecinate. Martin a mai spus ca populatia nu trebuie sa se panicheze. In judet, masurile de supraveghere au fost luate dupa ce boala a fost confirmata deja in Ungaria, unde autoritatile au anuntat ca exista risc marit ca boala sa se extinda si in judetele din nord-vestul Romaniei.
Febra catarala maligna (blue tongue) este o boala infectioasa care afecteaza ovinele si rar bovinele si caprinele, cu caracter enzootic si sezonier, supusa declararii oficiale si carantinei de gradul I. Sursa de infectie este reprezentata de animalele bolnave sau trecute prin boala si vindecate, infectia transmitandu-se direct sau indirect prin intermediul insectelor hematofage. Boala se manifesta prin febra, inflamarea mucoasei bucale si nazale cu aparitia de plagi si cianoza mucoasei bucale. Animalele bolnave mor in cele din urma, iar cadavrele acestora trebuie incinerate. „Populatia nu trebuie sa intre in panica. Vrem sa vedem daca exista animale potential contaminate cu virusul bolii si sa controlam situatia prin masuri concrete.” - directorul DSVSA Salaj, Mircea Martin
In Salaj, cele mai multe importuri de ovine au provenit din Norvegia. Conform specialistilor din judet, nu au fost inregistrate importuri din Ungaria, tara unde febra catarala maligna a afectat serios efectivele de ovine.
Adrian LUNGU
PIATA agricola nr 48 (13 - 26 octombrie 2008)
NOI METODE DE SACRIFICARE A ANIMALELOR
Comisia Europeana isi propune modificarea metodelor de sacrificare a animalelor. In baza noilor norme, abatoarele vor fi obligate sa monitorizeze animalele dupa asomare, pentru a se asigura ca acestea nu isi revin inainte de a fi sacrificate. In fiecare an, pe teritoriul UE, sunt sacrificate pentru productia de carne aproximativ 360 de milioane de porci, oi, capre si vite si cateva miliarde de pasari. Alte 25 de milioane de animale sunt sacrificate pentru blana, iar in incubatoare se sacrifica aproximativ 330 de milioane de pui de o zi. De asemenea, epidemiile de gripa aviara si febra aftoasa din ultimii ani au condus la sacrificarea de necesitate a milioane de alte animale. Conform normelor europene este necesar ca abatoarele sa asomeze animalele inainte de sacrificare. Insa, in legislatia europeana normele privind tehnicile de asomare nu au fost modificate din 1993. Printre metodele de asomare utilizate se numara socul electric, folosirea gazului anesteziant sau a unor mijloace mecanice (de exemplu, pistolul cu aer comprimat). Oficialii europeni au subliniat faptul ca nicio metoda nu este 100% eficienta, iar unele animale isi revin in ultimele clipe de viata. Propunerea Comisiei nu interzice niciuna dintre metodele de asomare, ci limiteaza utilizarea anumitor tehnici. De asemenea, admite faptul ca oamenii de stiinta au rezerve fata de lipsa de cruzime a doua metode (gazarea cu dioxid de carbon si electrificarea in baie de apa), dar, in acelasi timp, recunoaste ca nu exista alternative comerciale.
Propunerea Comisiei impune o serie de noi aspecte: abatoarele va trebui sa desemneze o persoana responsabila cu bunastarea animalelor, angajatii va trebui sa fie bine instruiti si sa detina un certificat de competente in materie de bunastare a animalelor, fabricantii dispozitivelor utilizate pentru asomarea animalelor va trebui sa furnizeze instructiuni privind utilizarea eficienta a acestor aparate, iar abatoarele va trebui sa fie construite astfel incat sa tina cont de bunastarea animalelor. Propunerea Comisiei trebuie sa fie aprobata de guvernele celor 27 de state membre ale UE.
PIATA agricola nr 48 (13 - 26 octombrie 2008)
PRODUCTIA DE PORCINE IN CRESTERE
Conform analistilor publicatiei de specialitate „Pig International”, in acest an productia globala de carne de porc va creste cu aproape 2%, la 101 milioane de tone, dupa declinul de aproximativ 3% inregistrat anul trecut. In pofida acestui fapt, specialistii europeni atrag atentia asupra reducerii cu 9% a efectivului de scroafe in tarile membre ale Uniunii Europene, comparativ cu anul trecut.
PIATA agricola nr 48 (13 - 26 octombrie 2008)
SPRIJIN FINANCIAR PENTRU ACHIZITIONAREA DE BERBECI
La finalul lunii septembrie, guvernantii au lansat sustineri financiare pentru sectorul zootehnic. Conform Hotararii de Guvern nr. 1099, in anul 2008 se sustine din fonduri bugetare achizitionarea de berbeci sau tapi pentru reproductie. Sprijinul financiar se acorda sub forma de prima la cumparare pentru achizitia de berbeci sau tapi pentru reproductie din rase de lapte, carne sau pielicele, atestati prin certificat de origine. Valoarea sprijinului este de 60% din pretul de achizitie cu TVA inclus, dar nu mai mult de 1.000 de lei pentru un berbec sau tap. De acesti bani pot beneficia atat crescatorii de animale, membri ai unei asociatii de crescatori de ovine sau caprine legal constituite, ale caror efective sunt inscrise in controlul oficial, cat si asociatiile de crescatori. “Cererea pentru solicitarea sprijinului financiar, insotita de o serie de documente, se depune la sediul Directiei Agricole pana in 25 noiembrie”, a declarat directorul general al Directiei Agricole Maramures, Virgil Tantas. Plafonul fondurilor pentru sustinerea achizitiei de animale este de 25 de milioane de lei noi si se asigura prin bugetul aprobat al Ministerului Agriculturii pentru anul 2008. In cazul depasirii fondurilor alocate pentru acest sprijin financiar, cuantumul sprijinului se diminueaza proportional pentru toti beneficiarii.
Conditii pentru obtinerea sprijinului
Pentru a putea beneficia de acest sprijin financiar, crescatorii trebuie sa indeplineasca trei conditii: sa fi parcurs sau sa parcurga o forma de pregatire profesionala in domeniul cresterii animalelor (studii superioare sau medii de profil, un curs de specializare), in cazul persoanelor juridice se solicita ca un angajat sa respecte aceste conditii, sa aiba in proprietate un numar de femele care sa asigure utilizarea eficienta la reproductie a berbecilor sau tapilor (30 de capete de femele pentru fiecare berbec sau tap achizitionat) si sa achizitioneze intre doua si 25 de capete.
PIATA agricola nr 48 (13 - 26 octombrie 2008)
SI MEDICII VETERINARI VOR PUTEA IDENTIFICA SI INREGISTRA OVINELE SI PORCINELE
Identificarea si inregistrarea ovinelor, caprinelor si suinelor (porci), precum si miscarea acestora in Sistemul National de Inregistrare a Animalelor se va realiza si de catre medicii veterinari cu drept de libera practica.
Potrivit Ordonantei de Urgenta pentru modificarea si completarea OUG 127/2003, privind identificarea si inregistrarea suinelor, ovinelor si caprinelor, medicii veterinari liber profesionisti vor putea presta aceasta activitate in temeiul unui contract de servicii, incheiat intre acestia si directiile judetene sanitar-veterinare pentru siguranta alimentelor, respectiv a municipiului Bucuresti. Pana acum, aceasta activitate era prestata numai de Autoritatea Nationala Sanitar-Veterinara si pentru Siguranta Alimentelor (ANSVSA).
Identificarea si inregistrarea ovinelor, caprinelor si suinelor sunt efectuate gratuit, cu exceptia exploatatiilor comerciale industriale de suine, fondurile fiind suportate din bugetul ANSVSA.
Conform noii reglementari, in cazul exploatatiilor comerciale industriale de suine, autorizate sau inregistrate veterinar, sumele necesare procesului de identificare si inregistrare a suinelor, vor fi suportate de catre proprietar.
PIATA agricola nr 48 (13 - 26 octombrie 2008)
SFATUL MEDICULUI VETERINAR
Toamna si bovinele
Toamna are un mare impact asupra sanatatii bovinelor, un impact indirect care se poate explica prin doua cauze. In primul rand, acest sezon ofera o bogatie de furaje de buna calitate si foarte variate si, in al doilea rand, vacile sunt extrem de lacome. Furajele oferite de melancolicul anotimp, otavi, radacinoase, fructe, pasuni, spice ramase dupa recoltare, pe cat sunt de apetisante, pe atat sunt de periculoase, atat prin volum, cat si prin continutul lor. Unele sunt lignificate (otava din faneata), altele contin principii spumogeni (otavurile de lucerna, trifoi, frunzele de papadie) iar altele contin principii cu potential toxic (spicele de grau, porumbul insuficient maturat). Ingestia in exces de astfel de furaje duce la diverse afectiuni cantonate in sfera digestiva, cu repercusiuni asupra starii generale de sanatate a animalului.
Consumul fara masura de furaje grosiere, alterate, reci sau inghetate, al plevei si spicelor ramase dupa recoltare, duce la instalarea indigestiei prin supraincarcarea rumenului, exprimata clinic prin abatere, lipsa poftei de mancare si a rumegarii, uneori aceasta poate fi capricioasa, constipatie, rar colica abdominala. Uneori aceasta indigestie poate fi insotita si de meteorism, cand se constata o deformare evidenta a abdomenului care atrage dupa sine si o intensificare a respiratiei, a frecventei respiratorii. Daca nu se intervine la timp, continutul ruminal, in esenta fermentescibil, se altereaza, producand toxemii cu cetoze secundare.
Toamna este propice unor schimbari bruste ale ratiei, ceea ce poate duce la indigestii grave, fireste pagubitoare, atat sub aspectul sanatatii animalului, cat si economic. Oferirea posibilitatii ca vacile sa consume cantitati mari de sfecla, mere sau alte fructe, de cartofi sau de porumb, de stiuleti aflati in faza de lapte, duce la dismicrobismul continutului ruminal care atrage dupa sine modificarea biochimismului si a starii fizice a continutului prestomacal, datorata scaderii pH-ului. Acesta este contextul in care la animalele expuse se instaleaza acidoza metabolica, stare care se trateaza foarte greu.
Acidoza apare, in general, la 8-12 ore dupa consumul furajelor sau dupa schimbarea ratiei si se reflecta clinic prin colici, gemete, lipsa poftei de mancare si/sau a consumului de apa. In cazuri mai grave, animalul scrasneste din dinti, prezinta semne de deshidratare, are botul uscat, mersul nesigur de parca nu ar vedea, este depresiv, putand ajunge si la decubit permanent si diaree. Fireste, scade sau chiar se anuleaza productia de lapte, simptom prezent, de altfel, in toate tipurile de indigestie.
O alta afectiune grava a bovinelor, atat prin rapiditatea cu care se instaleaza, cat si prin simptomatologia impresionanta pe care o prezinta, este meteorismul ruminal, ca rezultat al consumului furajelor cu un continut fermentescibil, eventual de otava uda. Nutreturile, asa numite “timpanogene” (deoarece produc timpanizarea animalului, adica umflarea) sunt nutreturile verzi, fragede, crescute luxuriant, umede ca urmare a ploilor sau a caderii de roua abundenta. In principal leguminoasele (lucerna, trifoi) se incadreaza in aceasta categorie, dar si frunzele de papadie, cucuta, sfecla, fructele.
Debutul meteorismului este marcat de nelinistea animalului, uneori de colica evidenta, incetarea pascutului, animalul nu prezinta siguranta in mers, are tentative de culcare, insa din cauza durerii produse de presiunea asupra rumenului se va ridica rapid. In scurt timp simptomatologia devine spectaculara, abdomenul se destinde, mai evident in flancul stang. Animalul incepe sa respire mai rapid, cu capul intins in prelungirea gatului, uneori cu gura cascata si, daca nu se intervine, poate muri, fie din cauza sufocarii, fie din cauza socului instalat ca urmare a ruperii rumenului. Palpand, lovind usor cu pumnul flancul stang care este foarte deformat vom auzi un sunet similar celui pe care l-am auzi lovind o minge de fotbal bine umflata. Ascultand rumenul vom percepe faptul ca miscarile acestuia sunt absente, insa vom auzi zgomote suieratoare de gaze. Evolutia meteorismului este extrem de rapida, cateva minute si se poate finaliza uneori cu moartea. De mentionat ca meteorismul este de doua feluri, unul mai putin grav, cu dop de gaze, cand gazul rezultat in urma indigestiei se localizeaza la nivelul sacului ruminal din flancul stang, delimitat de restul continutului. O alta forma de exprimare a meteorismului este cea spumoasa, cand gazele rezultate in urma fermentatiilor se amesteca cu restul continutului ruminal, producand o spuma deosebit de agresiva pentru rumen si pentru plamani, intrucat rumenul destins preseaza asupra diafragmului si implicit asupra pulmonilor, producand crize de asfixiere. Am intalnit cazuri in care la vacile gestante, rumenul timpanizat presa uterul, ceea ce a dus la moartea fatului, aspect prezent mai ales la vacile aflate intr-o faza avansata de gestatie. Cum se intervine si ce nu se face in cazul timpanismului, in numarul viitor.
Dr. Gavril Bile,
Doctor in medica veterinara
Medic primar veterinar
PIATA agricola nr 48 (13 - 26 octombrie 2008)
TURMA DE OI DIN GALPAIA, IN PRAPASTIE
SALAJ. O turma formata din aproximativ 70 de oi a cazut intr-o prapastie in apropiere de localitatea Galpaia, comuna Balan (jud. Salaj). Directorul Oficiului pentru Ameliorare si Reproductie in Zootehnie Salaj, Ioan Chereches, a declarat ca oile au murit, cadavrele acestora fiind descoperite de proprietari abia dupa o saptamana de la producerea incidentului. Potrivit lui Chereches, totul s-a intamplat din cauza indiferentei ciobanilor care au lasat turma sa ajunga in apropierea prapastiei. „Cadavrele oilor au fost descoperite de localnici dupa ce acestia au vazut ciorile adunate zilnic in acel loc”, a spus Chereches. In schimb, directorul executiv adjunct al Directiei Sanitar-Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor, Ionel Ciunt, a declarat ca autoritatile n-au fost anuntate despre un astfel de incident.
Adrian LUNGU
PIATA agricola nr. 47 (22 septembrie – 12 octombrie 2008)
NUMARUL OVINELOR DIN SALAJ S-A DUBLAT IN ULTIMII TREI ANI
* In judetul Salaj sunt inregistrate aproximativ 172.000 de oi
Din datele Directiei Judetene pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala (DADR) Salaj reiese ca numarul oilor din judet s-a dublat in ultimii trei ani. Conducerea DADR Salaj a anuntat ca printre motivele care au determinat cresterea numarului de oi din fermele si gospodariile salajenilor se numara costurile scazute de intretinere, asigurarea pietei de desfacere a lanei, inclusiv in Norvegia, si subventiile. In perioada 2004-2008 au fost acordate fonduri europene nerambursabile prin Programul SAPARD pentru infiintarea, popularea sau modernizarea fermelor de oi, dar si pentru constructia unui abator de ovine, unitate care mai are insa de asteptat pana va fi data in functiune. Conform datelor Oficiului de Reproductie si Selectie a Animalelor Salaj, in judet sunt inregistrate 172.000 de oi in aproximativ 700 de exploatatii, ceea ce inseamna ca Salajul a fost populat in ultimii trei ani cu 86.000 de ovine. Interesant este ca peste 60% din detinatorii de oi sunt tineri, multi dintre ei fiind de parere ca „oieritul” este profitabil si va deveni si mai profitabil. Un exemplu concret este cel al tanarului Marinel Saute, de 25 de ani, din comuna Nusfalau, care a accesat Programul SAPARD si a obtinut peste 34.000 de euro, fonduri nerambursabile pentru constructia unui adapost si achizitionarea de oi. Un alt exemplu este cel al inginerului Nicolae Tap din comuna Romanasi care a obtinut prin Programul SAPARD 2,5 miliarde de lei vechi, bani pe care i-a investit in cresterea ovinelor. Totodata, cu fonduri europene au fost populate cu oi ferme din localitatile Nusfalau, Recea si Lompirt. In opinia autoritatilor, numarul oilor din Salaj va creste si mai mult. Directorul executiv adjunct al Oficiului de Plati pentru Dezvoltare Rurala si Pescuit Salaj, Domitian Bente, a declarat ca in cele cinci sesiuni de depunere a proiectelor din acest an numai din Salaj au fost depuse proiecte de accesare a fondurilor europene pentru infiintarea a inca patru ferme de profil.
Adrian LUNGU
PIATA agricola nr. 47 (22 septembrie – 12 octombrie 2008)
FONDURI EUROPENE PENTRU CRESCATORII DE CAPRE
La conferinta “Problemele si viitorul sectorului ovin european”, organizata, la Limoges,de presedintia franceza a Consiliului Uniunii Europene, europarlamentarul Constantin Dumitriu (PPE-DE) a sustinut ca una dintre prioritatile “Celor 27” trebuie sa fie promovarea consumului de produse provenite de la oi si capre, estimand ca, la ora actuala, acesta se afla, asemenea exporturilor, la cote scazute. In cadrul dezbaterilor, eurodeputatul roman a vorbit despre problemele cu care se confrunta sectorul ovin din Romania si care afecteaza cele 500.000 de gospodarii a caror principala sursa de venit o reprezinta cresterea ovinelor sau a caprinelor. “Spre deosebire de alte state europene, in Romania numarul de capete (de oi - n.red.) a crescut in ultimii patru ani, ca urmare si a sprijinului financiar comunitar acordat acestui sector. In acelasi timp, insa, consumul ramane la cote scazute, la fel si exporturile de produse traditionale. De aceea, o prioritate pentru Uniunea Europeana trebuie sa fie promovarea consumului de produse provenite de la ovine sau caprine, fie ca vorbim de carne, lapte sau branzeturi”, a spus Dumitriu. El a aratat ca “o alta problema foarte grava pe care o au crescatorii romani este vanzarea animalelor vii, intrucat capacitatea de procesare este inca redusa, efectul fiind acela ca fermierii obtin un profit considerabil mai mic decat daca ar vinde produsele separat, iar Romania ajunge sa importe produse finite la preturi mai mari decat daca ar fi produse in tara”, sugerand ca fondurile europene trebuie directionate prioritar catre cresterea capacitatii de procesare, iar Guvernul trebuie sa adopte anumite masuri fiscale prin care sa favorizeze produsele autentice romanesti. La conferinta au participat ministrul francez al Agriculturii si presedinte in exercitiu al Consiliului ministrilor Agriculturii din UE, Michel Barnier, ministrul Agriculturii din Romania, Dacian Ciolos, si alti ministri si secretari de stat din domeniul agriculturii din Spania, Marea Britanie, Irlanda.
PIATA agricola nr. 47 (22 septembrie – 12 octombrie 2008)
STATISTICA SACRIFICARILOR
In luna iulie, sacrificarile de porcine in unitatile industriale specializate reprezentau 64,5% din totalul porcinelor sacrificate. In unitatile industriale specializate, numarul de porcine sacrificate a crescut cu 3,8%, iar greutatea lor in carcasa a crescut cu 1,7%. La nivel national, numarul total de porcine sacrificate a scazut cu 5,2%, iar greutatea in carcasa a crescut cu 0,8%.
PIATA agricola nr. 47 (22 septembrie – 12 octombrie 2008)
CEL MAI MARE DEPOZIT DE MEDICAMENTE DE UZ VETERINAR
TIMIS. Cel mai mare depozit de medicamente de uz veterinar din Romania, cu o suprafata de 1.000 de metri patrati, care va aproviziona cu produse de profil tarile din sud-vestul Europei, a fost inaugurat la Timisoara. Medicul Ciceronis Cumpanasoiu, managerul firmei, a declarat pentru Agerpres ca aceasta este prima investitie pe care compania olandeza Dopharma o face in afara tarii de origine. Compania produce medicamente de uz veterinar pentru animalele de ferma, valoarea investitiei depasind un milion de euro. Dopharma este lider de piata in Olanda pentru antibioticele veterinare, produsele sale fiind exportate in peste 50 de tari. “Proiectul este mai amplu, concernul propunandu-si sa creeze aici, in prima faza, o linie de etichetare si de depozitare, iar, ulterior, doua linii de productie”, a spus Cumpanasoiu.
Odata cu inceperea activitatii acestei firme, la Timisoara, specialistii pot achizitiona, in premiera absoluta, produsul Fenovigben, destinat clortridiozei aviare, o boala digestiva a pasarilor.
Potrivit lui Cumpanasoiu, compania olandeza a ales Timisoara pentru a-si extinde afacerea tinand cont de relatiile internationale pe care reteaua veterinara locala o are deja dezvoltata in zona, Serbia, Ungaria, Bulgaria si Ucraina aprovizionandu-se cu medicamente de uz veterinar de aici, de mai multi ani. “Cu partenerii din Ucraina avem probleme de transport al marfurilor, deoarece, in prezent, nicio firma de transport din Romania nu merge in aceasta tara si, de aceea, ducem tratative cu o firma de transport din Ungaria, care sa faca acest traseu”, a mai precizat Cumpanasoiu.
Pe de alta parte, olandezii au ales Timisoara deoarece dezvoltarea fermelor este preponderenta in partea de vest a Romaniei, aici fiintand si compania americana Smithfield, cel mai mare combinat de crestere a suinelor si prelucrare a carnii de porc din tara.
PIATA agricola nr. 47 (22 septembrie – 12 octombrie 2008)
SFATUL MEDICULUI VETERINAR
Toamna, intre nostalgie si patologie
Toamna nu aduce doar nostalgie sau bogatie, e drept, tot mai palida in ultimii ani, ci si o seama de implicatii patologice pentru animale. In cele ce urmeaza vom prezenta succint si pe intelesul tuturor, cele mai frecvente afectiuni patologice, multe accidentale, care se intalnesc la animale.
La vaci, mai ales in toamnele in care sunt abundente fructele, mere, pere, este des intalnita obstructia esofagului, inecarea. Aceasta se mai poate produce cu cartofi, bucati de dovleac, stiuleti de porumb ori sfecla. Vacile sunt recunoscute pentru lacomia lor. Cand ajung la fructele cazute pe jos ori la cele de la poalele copacilor, chiar daca nu sunt flamande, vacile apuca fructele ori legumele, cat mai multe. Daca sunt si speriate, de obicei sunt alungate cu brutalitate pentru a nu produce pagube, vacile se ineaca. Cand corpul (fruct ori leguma) este voluminos, acesta blocheaza, dupa caz, faringele ori esofagul. Corpul obstruant blocheaza tranzitul esofagian, iar la bovine nu se mai produc eructatiile, care sunt foarte importante in procesul de digestie, pentru eliminarea gazelor. Neeliminarea gazelor de fermentatie duce la meteorism secundar. Daca obstructia este completa, meteorismul este foarte grav, dar cand obstructia este incompleta, se produce o partiala eliminare a gazelor, asigurandu-se supravietuirea animalelor catva timp.
Pe langa meteorism (cunoscut popular prin termenul “umflare” sau “balonare”), un alt semn al obstructiei esofagiene este imposibilitatea animalului de a inghiti furajele (disfagia), consumul incetand brusc, animalul avand o fata speriata, ingrijorata chiar. Unele animale sunt agitate, tusesc, mai ales daca obstruatia se localizeaza in faringe, de asemenea se elimina mari cantitati de saliva. Daca obstructia este in treimea mijlocie a esofagului, la nivelul jgheabului jugular se poate observa o deformare usoara, in partea stanga. Obstructia esofagiana se rezolva relativ usor de catre personalul calificat (medic veterinar, asistent), interventiile necalificate soldandu-se adesea cu complicatii din cele mai grave.
Daca vaca prezinta spasm esofagian se vor administra spasmolitice, dupa care, mai ales daca obstructia este localizata in treimile anterioare, prin presiuni cu ambele palme, bilaterale se incearca impingerea corpului obstruant retrograd, catre faringe. Manopera se face cu delicatete, iar pentru a usura parcursul corpului pe esofag se poate turna, in prealabil, circa 100 ml de ulei de floarea soarelui, avand mare grija ca nu cumva acesta sa se angajeze pe trahee, caz in care animalul va tusi puternic. Cand corpul strain ajunge la locul de origine al esofagului, va fi fixat prin presiuni cu pumnul, pe lateralele gatului. Un alt operator va incerca extragerea lui cu mana introdusa pe gura sub protectia unui “calus” (am utilizat termenul popular). In unele cazuri nici nu mai este necesara introducerea mainii in gura animalului, acesta tuseste si elimina corpul obstruant.
Sunt cazuri cand obstructia se localizeaza la nivelul cardiei (intrarea in rumen), situatie in care respingerea retrograda, inapoi catre faringe si gura, nu mai este posibila. Se intervine atunci cu o sonda, usor, tot dupa administrarea unei mici cantitati de ulei, impingand corpul obstruant catre rumen. Sonda trebuie sa aiba o oarecare rigiditate, sa nu prezinte denivelari ce ar putea rani esofagul, iar la capat este indicat sa aiba o bucla metalica. In caz ca nu se dispune de o astfel de sonda, se va apela la un furtun de cauciuc, cum am spus, care nu trebuie sa fie nici prea flexibil, nici prea rigid si mai ales sa nu aiba-n textura sarma. Se va impinge cu moderatie evitandu-se presiunea prea intensa, ori brusca. In cazul in care interventia dureaza, iar meteorismul se accentueaza, amenintand sa sufoce animalul, se va recurge la frectionarea rumenului pentru a se degaja gazele acumulate.
Grave sunt interventiile empirice, manoperele necalificate, in necunostinta de cauza, ale unor necunoscatori, care, nu numai ca nu rezolva obstructia, dar si agraveaza starea animalului prin diverse complicatii cum ar fi rupturi ale faringelui, rupturi ale esofagului, desirari ale esofagului si cardiei. Atuncicand corpul obstruant este in faringe se mai poate intampla ca acesta sa se antreneze in laringe si chiar trahee, situatie dezastruoasa pentru prognostic.
De obicei, cu cat un empiric este mai necunoscator, cu atat este mai bagaret, mai activ - folosind pe post de sonda diverse bete, tije metalice, cozi de matura, carlige improvizate. In practica mea, de aproape 20 de ani, am intalnit in jur de 25 de complicatii in urma interventiilor empirice, toate irecuperabile. Sunt cazuri cand interventia empirica rezolva obstructia, insa produce desirarea usoara a esofagului, fapt care in prima zi trece neobservat. In urmatoarele zile se observa o deglutitie greoaie, fata animalului exprimand durere cand consuma furaje. La cateva zile se observa un edem in partea anterioara a sternului (inspre membrele din fata), edem care progreseaza pe salba, inspre locul desirarii. Edemul este cald si dureros, de obicei interventia calificata este tardiva pentru a avea vreun rezultat pozitiv.
Unii empirici strivesc pur si simplu corpul obstruant (mar) prin lovirea cu doua pietre a regiunii unde este localizat acesta. Cu marul se zdrobesc insa si peretii esofagului, dar si straturile musculare adiacente.
Dupa ce s-a degajat corpul strain, recomand administrarea a circa 250 ml ulei alimentar in care s-au pus antibiotice (penicilina si streptomicina), precum si o terapie generala cu antibiotice si antiinflamatoare. Rezolvarea obstructiei esofagiene rezolva in majoritatea cazurilor si meteorismul, are loc o destindere a abdomenului iar animalul se linisteste.
Toamna, am mai intalnit cazuri de disfagie la vaci ca urmare a consumului de stiuleti de porumb, cand o bucata din cotorul stiuletelui s-a blocat intre masele, deranjand consumul, masticatia si rumegarea. Bucata de cotor fiind mica, nu a fost observata de proprietar.
Obstructii esofagiene (cu mere, cartofi, sfecla si coaja de dovleac) am intalnit si la porci, unde nu se poate interveni decat cu o sonda adecvata sau cu administrarea de vomitive (rezultate incerte).
La porc, localizarea corpului obstruant se face cu predilectie in faringe. Cand corpul este mic si rotund (cartof) sonda poate trece pe deasupra lui, fixandu-l mai bine in nisa inferioara a esofagului unde ramane, provocand necroza (mortificarea) tesuturilor adiacente, porcul continuand a avea simptomatologia caracteristica obstructiei (tuse, salivatie, reflux alimentar).
La vaca, interventia empiricilor cu o sonda improvizata dintr-un furtun intr-un caz de inecare cu un mar mic, rotund, s-a soldat cu antrenarea marului la intrarea in laringe in vreme ce sonda a progresat pana in rumen. Vaca a continuat sa tuseasca, salivarea abundenta a dus la inundarea traheii si a pulmonilor ceea ce a dus la sacrificarea de necesitate , empiricul fiind convins insa ca a “deznecat” animalul, convingere pe care a incercat sa mi-o impartaseasca si mie. Ora adevarului, cum i se spune in medicina la necropsie, a demonstrat ca domnia lui a rezolvat un rau producand un rau mai mare, din pacate si fatal pentru animal.
Dr. Gavril BILE,
Doctor in medicina veterinara
Medic primar veterinar
PIATA agricola nr. 47 (22 septembrie – 12 octombrie 2008)
464 DE MARTORI IN DOSARUL „SIDA CAILOR”
Unul dintre maramuresenii pagubiti dupa actiunea de ridicare a cabalinelor depistate cu anemie infectioasa („SIDA cailor”) si primul care a dat in judecata autoritatile statului a anuntat ca va aduce in instanta 464 de martori pentru a dovedi inselatoria.
Actiunile desfasurate in urma cu doi ani au lasat 464 de gospodari maramureseni in paguba. Oamenii au ramas fara cai, iar contravaloarea acestora nu a mai fost decontata. Acum, oamenii se lupta cu „morile de vant” pentru a-si recupera banii. Victor Pop (68 de ani), un gospodar din Seini, a actionat in instanta Ministerul Agriculturii si organele locale implicate in actiunea de ridicare a cailor. „Tot ce am realizat in viata a fost prin munca cinstita si nu este normal sa ajungem bataia de joc a celor care au ajuns in Parlament sau a directorilor de la diferite institutii. Nu vrem decat ceea ce este al nostru, nu suntem milogi. Am fost calcati in picioare!”, a declarat batranul Pop. „Nu muream fara banii aia, dar de ce sa las onoarea taranului sa fie calcata in picioare? Am adunat bani pentru instanta de unde am putut, din credite si ajutor de la fiica mea si nu renunt. Asa am invatat care este culmea rabdarii: Sa fii roman”, a mai spus Pop. Cauza este in instanta la Tribunalul Maramures, iar Pop solicita daune morale in valoare de 50.000 de lei, iar alte 20.000 de lei daune materiale, precum si cheltuieli de judecata. „Numai la avocat am platit pana acum 12.000 de euro si 11.600 de lei taxa de timbru. Nu-s nebun, dar nu ma las pana nu-mi recuperez paguba!”, a declarat Pop. Urmatorul termen de judecata a fost stabilit pentru inceputul lunii octombrie. „Protestul pagubitilor se va muta la Tribunal, pentru ca vor veni cu mine mai multi martori decat au cerut”, a punctat Pop. Exemplul sau a fost luat si de alti pagubiti care au mers in instanta pentru a-si cauta dreptatea.
La tribunal, pentru despagubiri
Directorul Directiei Sanitar-Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor Maramures, Carol Balko, a declarat ca in judet mai exista inca 1.900 de cai bolnavi de anemie infectioasa ecvina. In urma actiunilor din urma cu doi ani au fost sacrificati 464 de cai, sumele cuvenite pentru despagubiri fiind sistate de catre Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale pe motivul nerespectarii legislatiei. Oamenii au depus pe rolul instantelor de judecata patru actiuni pentru despagubire, procesele fiind castigate de cetateni, dar autoritatile au depus recurs.
Rely Miko-Indre
PIATA agricola nr. 46 ( 8 - 21 septembrie 2008)
SINGURUL PROPRIETAR DE MAGAR BOLNAV DE “SIDA CAILOR”
In scandalul „Despagubiri pentru SIDA cailor” a aparut primul pagubit caruia i-a fost luat... magarul (ecvina si acesta, da’ chiar unicat?). Un maramuresean din satul Cicarlau reclama reaua-vointa a celor care i-au „rechizitionat” singurul magar din ograda.
Baciu’ Andrei din Cicarlau are 74 de ani si un magar lipsa. „Geambasii” statului, pe-o mana c-un italian naufragiat la vecinii din Satu Mare, i-au luat magaru’ din curte, pentru ca acesta ar fi bolnav de... „SIDA cailor” (anemia infectioasa ecvina). „Ne-o inselat, is mincinosi! Mi-o luat magaru’ si o zis ca-mi platesc cinci milioane (n.red., de lei) pa iel, da’ nu mi-o dat nimica. De mi-l lasau ase beteag cum era, batar balegar sa car cu el”, a suspinat batranul Andrei Sabau. Omul a venit in Baia Mare pentru a participa la protestul organizat la Palatul Administrativ de catre proprietarii cailor depistati cu anemie infectioasa si predati in urma cu mai bine de doi ani, dar care nu au fost platiti niciodata. Incepand din 2006, pagubitii au batut pe la zeci de usi in speranta ca-si vor recupera banii. In afara de promisiuni n-au primit nimic. Printre cei veniti sa ceara sprijin autoritatilor s-a aflat si baciu’ Andrei, un batran in carje care cerea despagubiri pentru magarul preluat odata cu caii depistati cu anemie infectioasa. „Amu nici in Rejistru’ Agricol nu mai figureaza magaru’. Nici nu pot dovedi ca l-am avut!”, a spus batranul. In lipsa sefilor de institutii agricole, acuzati de pagubiti ca poarta vina situatiei („Vinovatii nu ies sa dea sama”), in fata protestatarilor s-a prezentat subprefectul Pamfil Bercean. Koncsar Iosif, un pagubit din satul Coltau, a cerut lamuriri si privind caii aflati in proprietatea rromilor: „Calu’ meu o fost bun si l-o luat, iar al tiganului din vecini o ramas legat de gard, ca era martoaga. Cu ce-i mai presus tiganu’ decat unguru’?”.
SIDA cailor, in Maramures
464 de maramureseni au fost pagubiti dupa preluarea cabalinelor depistate cu anemie infectioasa. Animalele au fost evaluate la 18-25 de milioane de lei vechi, dar despagubirile nu s-au acordat. Preluarea cailor s-a facut de catre comisii locale formate din medici veterinari, reprezentanti ai primariilor etc., iar cei care s-au opus procesului au fost amenintati. Cabalinele au fost preluate de firme din sudul tarii si, ulterior, s-a dovedit ca - prin actele intocmite - gospodarii si-au vandut caii pentru abatorizare. Astfel, plata despagubirilor a fost stopata.
Rely MIKO-INDRE
PIATA agricola nr. 46 ( 8 - 21 septembrie 2008)
FERMA DE IEPURI PRIN SAPARD
COVASNA. Un harghitean a infiintat o ferma de iepuri in localitatea Malnas din judetul Covasna, printr-un proiect finantat de Uniunea Europeana prin programul SAPARD, si isi propune sa devina unul dintre cei mai mari “jucatori” de pe piata interna de profil. Szafta Andras din Tusnad a obtinut aproximativ 1,8 milioane de lei prin programul SAPARD, din care a construit o ferma de animale pe care a populat-o cu 528 de iepuroaice gestante. Potrivit calculelor acestuia, in maximum doua luni si jumatate, fiecare iepuroaica va aduce pe lume in jur de 8-9 pui, prin urmare efectivul de animale va creste la circa 5.000. Dupa alte trei luni, iepurii vor ajunge la greutatea optima de taiere, adica de 2,5 kilograme si acesta va putea scoate pe piata prima productie de carne. Daca afacerea va merge bine atunci va produce anual peste 90.000 de kilograme de carne de iepure pe care intentioneaza le vanda atat in tara, cat si in strainatate. Teoretic, cresterea iepurilor de carne este o afacere deosebit de profitabila, deoarece aceste animale se inmultesc repede, nu sunt pretentioase si pot fi valorificate in cicluri de trei luni. In plus, concurenta in acest domeniu este redusa in Romania. Carnea de iepure, asemanatoare din punct de vedere organoleptic cu cea de pasare, prezinta avantajul ca este saraca in grasimi si aproape lipsita de colesterol. De la demararea programului SAPARD, in urma cu aproape cinci ani, judetul Covasna a atras 100 de milioane de lei, situandu-se pe locul 9 in tara in ce priveste valoarea proiectelor finantate. Conform conducerii Oficiului Judetean de Plati si Dezvoltare Rurala Covasna, aproximativ 60 de intreprinzatori privati din judet au obtinut fonduri din partea UE prin programul SAPARD, din care 12 in domeniul prelucrarii produselor agricole si zootehnice, iar restul pentru extinderea exploatatiilor agricole ori construirea de pensiuni agroturistice.
PIATA agricola nr. 46 ( 8 - 21 septembrie 2008)
ABATORUL DE OVINE DIN SALAJ VA FUNCTIONA DIN NOIEMBRIE
Abatorul de ovine aflat in constructie in localitatea salajeana Hereclean si apartinand Cooperativei „Transilvania Ovicarn” va fi dat in functiune spre sfarsitul lunii noiembrie a acestui an. Pentru ca presedintele Cooperativei „Transilvania”, Dumitru Ardelean, este in Japonia, pentru un schimb de experienta cu fermierii din Tara Soarelui Rasare, anuntul a fost facut de responsabilul de proiect, Ionut Vaida. Acesta a explicat ca sunt puse la punct ultimele detalii despre proiect pentru aprobarea celei de-a doua transe de finantare prin programul SAPARD. Potrivit proiectului, lucrarile trebuie finalizate pana la sfarsitul lunii noiembrie cand unitatea va trebui data in functiune. Valoarea totala a investitiei va depasi in cele din urma 2 milioane de euro. In prezent, la Zalau se afla o comisie formata din reprezentanti ai celei mai mari asociatii a crescatorilor de ovine din Norvegia care analizeaza stadiul lucrarilor. Asta pentru ca asociatia respectiva a donat o parte din instalatia necesara realizarii fluxului tehnologic. Capacitatea de sacrificare a abatorului va fi de circa 1.600 de capete pe zi, acesta urmand sa deserveasca toate judetele din Transilvania.
Lucrarile de constructie a abatorului din comuna salajeana au demarat in anul 2007, circa 80% dintre acestea fiind deja finalizate. S-au cheltuit pana acum peste 4,5 milioane de lei din fonduri proprii si din credite, iar acum se spera obtinerea celorlalte fonduri de la SAPARD. Initial, investitia ar fi trebuit finalizata in vara acestui an, dar lucrarile au fost intarziate din cauza unor nereguli depistate de reprezentanti ai Directiei Sanitar-Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor Salaj si contestate de responsabilii implementarii proiectului. Abatorul este situat la aproximativ 2 kilometri distanta fata de centrul comunei Hereclean si va avea cel putin 40 de angajati. Proiectul a fost intarziat si de unele “disfunctionalitati” intre membrii din conducerea cooperativei salajene.
Adrian LUNGU
PIATA agricola nr. 46 ( 8 - 21 septembrie 2008)
ABATOR DE BOVINE, SPUNE ADIO FONDURILOR EUROPENE
In cel mult un an, judetul Salaj va avea in sfarsit un abator de bovine, iar crescatorii de animale nu vor mai fi nevoiti sa apeleze la unitatile din judetele invecinate, pentru ca acest lucru inseamna timp si bani in plus.
Abatorul apartine societatii salajene Prialco SA, care nu a primit pana acum niciun ban din fonduri europene, toate lucrarile fiind efectuate cu bani din bugetul societatii, cu toate ca firma a depus un proiect de obtinere de finantare prin programul SAPARD. Termenul de finalizare a investitiei este luna septembrie, insa din cauze mai mult sau mai putin obiective lucrarile nu sunt in termen, situatie in care investitia nu poate fi terminata la timp. Acesta este si motivul pentru care societatea risca sa piarda fondurile europene accesate. Cu toate acestea, Gheorghe Stanciu, unul din actionarii firmei a declarat ca investitia nu va fi lasata de izbeliste si ca salajenii vor avea in cele din urma abator de bovine. Pana acum, au fost construite fundatia si scheletul metalic al abatorului, valoarea lucrarilor fiind de peste 2.800.000 de lei. Numai ca pana la deschiderea abatorului proprietarii de animale din judet vor fi nevoiti sa transporte in continuare bovinele pentru sacrificare la abatoare din alte judete, fapt care presupune costuri ridicate si timp pierdut. Acesta este si unul dintre motivele pentru care preturile bovinelor au scazut in ultimii doi ani in Salaj. Acum, in judet nu functioneaza in prezent niciun abator. Toate cele existente au fost inchise in urma cu mai bine de trei ani de catre inspectorii sanitar-veterinari ai Directiei Sanitar-Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor (DSVSA) Salaj pe motiv ca nu indeplineau normele igienico-sanitare prevazute de legislatia europeana - la acea data, inspectorii DSVSA Salaj au fost acuzati de exces de zel, in alte judete abatoarele aflate in situatii similare fiind pasuite. De atunci, in Salaj unitatile de sacrificare sunt redeschise doar temporar, de Craciun si de Pasti, pentru sacrificarile traditionale de porci si miei.
Adrian LUNGU
PIATA agricola nr. 46 ( 8 - 21 septembrie 2008)
SFATUL MEDICULUI VETERINAR
Afectiuni puerperale
Ca efect indirect al actiunii caldurii asupra sanatatii animalelor putem consemna carentele de oligo-minerale, stiut fiind ca in verile calduroase furajele sunt slabe sub aspectul continutului in vitamine si minerale (calciu, fosfor, magneziu, vitaminele A, D). Cand caldurile sunt intercalate cu ploi abundente, furajele vor fi si mai lipsite de aceste componente.
Hranirea animalelor cu astfel de furaje are ca efect o serie de tulburari metabolice, mai sensibile fiind vacile gestante ori in lactatie. Astfel, s-a putut observa in a doua parte a verii pur si simplu o avalansa de paraplegii ante si postpartum. De notat ca aceste afectiuni, pana anii trecuti erau mai frecvente iarna si primavara devreme.
Paraplegiile sunt afectiuni caracterizate prin imposibilitatea animalului afectat de a se ridica de trenul posterior, avand prezenta sensibilitatea, starea generala fiind buna. Sunt afectate mai ales vacile si caprele, doar in mod exceptional aparand si la alte specii. Mentionez ca eu am intalnit doua cazuri de paraplegie la iapa, manifestata imediat dupa fatare.
Paraplegiile pot aparea incepand cu a doua jumatate a gestatiei ori imediat sau la cateva zile dupa fatare. De remarcat ca manifestarile, modul de exprimare in toate cazurile este identic, cu mici deosebiri. Alaturi de carentele de vitamine si minerale care provoaca o adevarata dezordine metabolica, la originea acestor afectiuni se afla si alte cauze ce tin de conditiile igienico-alimentare. Peste acestea se pot suprapune unele afectiuni cronice medicale ale unor organe (ficat, rinichi, inima, pulmoni etc.). Mai expuse, in cazul vacilor, sunt cele mari producatoare de lapte, aflate intr-o faza de gestatie avansata, lipsite de miscare zilnica. Favorizeaza aparitia acestei afectiuni si gestatia gemelara, diferite afectiuni ale fatului, invelitorilor fetale ori uterului.
Vacile bune producatoare de lapte sunt mult mai vulnerabile, de asemenea cele prea tinere ori mai putin in varsta.
Paraplegiile puerperale se instaleaza pe fondul unei alimentatii bogate in proteine (fan, lucerna, pogace) si glucide, odata cu declansarea lactatiei, mai ales la vacile mari producatoare de lapte, care sunt mulse frecvent si complet. Stabulatia prelungita si lipsa miscarii favorizeaza aceste tulburari.
Uneori stresul psihic in cazul vacii care a fatat recent poate, de asemenea, concura la instalarea paraplegiei. Am intalnit un caz la o vaca, aflata intr-o stare foarte buna de intretinere, care la fatare a fost supusa unor manopere empirice, brutalizante si care imediat dupa fatare a intrat in coma puerperala.
Simptomatologia este extrem de variata si totodata impresionanta. Antepartum se poate observa o nesiguranta in mers, chiar in statiune patrupodala, culcare si mai ales culcare greoaie, aspecte care, cel mai adesea, trec neobservate. Dupa cateva zile se instaleaza paraplegia, animalul nu se mai poate ridica din decubit, pastrandu-si sensibilitatea si motricitatea trenului posterior. Intepand usor cu un ac un membru posterior, vom constata ca animalul il misca. Starea generala a femelei nu este afectata, ea prezentand vioiciune, consuma furajele, bea apa si incearca, fara a reusi, sa se ridice de jos. Paraplegia antepartum, daca dureaza mult, aceasta presupunand instalarea ei cu mult timp inaintea fatarii, se poate complica. Apar leziuni decubitale, necroze ale muschilor lezionati, reducerea masei acestora (amiotrofie in caz ca vaca sta mai mult jos si nu se misca). La nivelul uterului gestant in cazul paraplegiilor antepartum se produc inversiuni ori chiar prolaps vaginal. Inversiunea, dar si avort ori torsiuni uterine se produc atunci cand se incearca ridicarea vacii paraplegice cu ajutorul franghiilor. Tot in acest caz se pot produce leziuni ale glandei mamare, precum si torsiuni uterine, desirari ale uterului si chiar fatari premature. De aceea nu se recomanda ridicarea vacii cu franghie, ea trebuie tratata si, daca protocolul terapeutic este corect stabilit, animalul se ridica doar sprijinit putin.
In cazul imobilizarii indelungate pot aparea edeme ale organelor interne care sunt urmate de tulburari ale functiilor digestive (la care concura si lipsa de miscare), respiratorii etc. Coma puerperala debuteaza la aproximativ 12, pana la 72 de ore de la fatare, dupa instalarea lactatiei, consecutiva primelor mulsuri ori suptului.
In prima faza, vaca este agitata, nelinistita, scrasneste din dinti, mesteca in gol. Apetitul si rumegarea sunt diminuate. Din aceasta faza, boala poate evolua in doua directii, in cazuri pozitive – printr-o reechilibrare hormonala, echilibrul fosfor-calciu este restabilit si starea animalului revine la normal.
In multe situatii se produc contractii musculare, pulsul se accelereaza, animalul prezinta nesiguranta in statiune si urmatoarele clipe, foarte rapid se instaleaza faza comatoasa (in 20-30 minute). Femela se culca, tine capul intins, inapoi spre flancul stang, pozitie caracteristica acestei afectiuni. Este indiferenta, chiar si fata de vitel, si nu reactioneaza la intepaturi, nici la zgomote, manifestand somnolenta intensa, tinand ochii inchisi. Temperatura este normala la inceput pana incepe sa scada. Pielea, urechile, baza coarnelor sunt reci. In aceasta afectiune sunt perturbate toate functiile organismului, respiratia este ampla, iar secretia mamara este redusa, mamela fiind flasca. La nivelul gurii apar semnele unei paralizii, animalul tinand gura cascata, limba este exteriorizata, in cazuri grave instaurandu-se chiar deglutitia si eructatia. Cand boala se agraveaza, femela sta intinsa cu membrele in extensie si capul intins pe spate.
Dr. Gavril BILE,
Doctor in medicina veterinara,
Medic primar veterinar
PIATA agricola nr 45 (25 august - 8 septembrie 2008)
EXTINCTIA BIVOLILOR DIN SALAJ
SALAJ. Pentru ca numarul bivolilor se imputineaza in Salaj de la an la an, autoritatile salajene din agricultura si crescatorii de animale s-au hotarat sa ia o serie de masuri pentru protejarea acestor animale. Printre aceste masuri se numara organizarea unor expozitii de bubaline, stimularea cresterii lor atat in exploatatii profesionale, cat si in gospodarii, dar si declararea bubalinelor ca specie protejata. Directorul executiv al Directiei pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala (DADR) Salaj, Ioan Bujita, a declarat ca Salajul a ocupat in ultimii ani locul I pe tara in ceea ce priveste numarul de bivoli, iar acum mai sunt doar aproximativ 6.000 de capete, numarul lor continuand sa scada in pofida calitatii laptelui de bivolita. Directorul DADR a explicat ca printre motivele pentru care numarul bivolilor este din ce in ce mai mic se numara scaderea numarului de crescatori de animale si imbatranirea populatiei de la sate, care nu mai are nici resursele fizice si nici materiale pentru cresterea animalelor. In opinia lui Bujita, un alt motiv consta in sensibilitatea acestui animal care este dificil atat de crescut, cat si de intretinut. „Totusi, mai sunt nuclee de fermieri care cresc bivoli in Buciumi, Dragu, Garbou, Banisor si Hida. Speram ca lucrurile se vor schimba si ca se va intelege in cele din urma ca laptele de bivolita are calitati deosebite”, a opinat Bujita.
Directorul executiv al Oficiului Judetean pentru Ameliorare si Reproductie in Zootehnie Salaj, Ioan Chereches, a declarat ca in acest judet se gasesc cele mai valoroase si mai numeroase exemplare din aceasta specie, dar nu exista ferme specializate pentru cresterea lor. Cu toate acestea, Salajul a ramas principalul exportator de bubaline pentru Germania, Anglia, Elvetia, Italia si Irlanda. Dupa numarul de exemplare, pe primul loc in tara se situeaza Salaj, urmat de judetele Cluj, Bihor si Maramures, restul judetelor detinand fiecare sub 2.500 de capete.
Bubalinele sunt incluse in categoria de animale al caror fond genetic e protejat la nivel european, tarile vestice investind anual milioane de euro in acest sens. Rasa este rezistenta la boli (prezinta imunitate la “Boala vacii nebune”), iar laptele nu contine colesterol. In Salaj, cei mai multi bivoli sunt crescuti in gospodariile din Buciumi, unde aproape in fiecare an localnicii organizeaza o expozitie de bubaline, iar cele mai valoroase exemplare sunt premiate. Localnicii spun insa ca vor renunta sa mai creasca bivoli, din cauza pretului mult prea mic oferit de procesatori pentru lapte si din cauza inchiderii fabricilor de procesare a laptelui din judet.
Adrian LUNGU
PIATA agricola nr 45 (25 august - 8 septembrie 2008)
CELE MAI PERFORMANTE TAURINE, PREMIATE LA BREAZA
Cea de-a sasea editie a expozitiei de taurine din comuna Breaza (jud. Mures) le-a dat localnicilor prilejul sa afle parerea specialistilor in zootehnie despre bovinele pe care le cresc si despre modalitatile prin care pot sa-si imbunatateasca productia.
Editia din acest an a expozitiei de taurine din Breaza a fost organizata de Asociatia „Clubul Vacarilor” din comuna mureseana, cu sprijinul primariei din localitate si in colaborare cu Directia pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala Mures, Oficiul Judetean de Consultanta Agricola Mures si Oficiul de Ameliorare si Reproductie in Zootehnie Mures. Jurizarea s-a facut pe categorii: vaci multipare, primipare si tineret femel de reproductie. In acest an, castigatorul Marelui Premiu a fost mureseanul Szabo Edmund, al carui exemplar taurin a fost declarat cel mai valorors si cel mai estetic dintre cele inscrise in concurs. „Sunt foarte bucuros pentru castigarea acestui premiu, pentru ca e o recompensa a muncii pe care am depus-o cu cresterea si intretinerea acestor animale. Indeosebi cele de rasa, cum e Baltata Romaneasca, o rasa raspandita la noi in zona, necesita o ingrijire aparte”, a spus emotionat castigatorul. Organizatorii evenimentului au mai acordat cate trei premii pentru fiecare categorie inscrisa in concurs si premii pentru cel mai tanar si cel mai varstnic crescator. In afara de expozitia-concurs, manifestarea de la Breaza a cuprins si o consistenta sesiune de comunicari sustinuta de experti din domeniul zootehniei. Acestia au facut referire la importanta ameliorarii in zootehnie si a cercetarii din domeniu, insa s-a accentuat si posibilitatea fermierilor de a apela la cele mai noi tehnologii pentru a avea o productie de calitate ridicata. La finalul expozitiei desfasurate in comuna mureseana, organizatorii au pregatit o tombola la care Mare Premiu a fost un vitel.
Ce spun specialistii
Cornel Podaru, cercetator stiintific la Statiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Bovine din Sangeorgiu de Mures, a declarat ca evenimentele de acest gen subliniaza faptul ca exista o traditie in cresterea taurinelor in zona Breaza. „Locuitorii comunei muresene Breaza au fost fruntasi multa vreme in acest domeniu si nu se dezmint nici acum, distingandu-se in special pentru raspandirea in zona a rasei Baltata Romaneasca, o rasa foarte buna, atat pentru productia de carne, cat si pentru cea de lapte in conditii bune de intretinere”, a mai mentionat Cornel Podaru.
Alexandra FODOR
PIATA agricola nr 45 (25 august - 8 septembrie 2008)
MISIUNE DE EVALUARE A LOHN-ULUI CARNII DE PORC
* Romania a solicitat reevaluarea unitatilor de procesare
Comisarii europeni au inceput o misiune de evaluare la cateva unitati de procesare a carnii in sistem lohn, iar un rezultat pozitiv ar putea insemna reluarea comertului intracomunitar cu produse din carne de porc din aceste unitati. “Asociatia Romana a Carnii (ARC) a solicitat obtinerea acordului privind reluarea comertului intra-comunitar cu produse din carne pentru cateva unitati acreditate pentru export si care produc de ani buni produse numai din materia prima provenita din UE. Din pacate, cred ca este vorba doar de o misiune de pre-evaluare, un fel de control sanitar-veterinar al acestor unitati, fara a avea ca finalitate obtinerea acordului de reluare a comertului intra-comunitar”, a declarat presedintele ARC, Sorin Minea. Acesta a specificat ca, desi 20 de unitati din Romania au acreditare pentru export in UE, numai trei-patru respecta toate conditiile impuse de comunitate. Misiunea de evaluare a Comisiei Europene (CE) se deruleaza in perioada 18-29 august 2008.
Potrivit presedintelui Autoritatii Nationale Sanitar-Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor (ANSVSA), Radu Roatis, raportul final al expertilor comunitari ar putea fi transmis dupa 20 de zile de la finalizarea misiunii de evaluare a unui numar de opt unitati de procesare a carnii, din sase judete. Presedintele ANSVSA a afirmat ca, in cazul in care va fi asigurata trasabilitatea carnii de porc, adica exista siguranta ca nu se combina carnea provenita din fermele comerciale cu cea din gospodariile populatiei, CE isi va da acordul pentru regionalizare.
Prin regionalizarea tarii, din orice zona in care nu au mai fost inregistrate focare de pesta timp de sase luni si in conditiile in care a fost stopata vaccinarea in complexele de crestere a porcilor, vor putea fi exportate produse si carne de porc chiar daca intr-o alta zona din tara exista aceasta boala. Romania a solicitat CE inca din luna mai reluarea comertului intracomunitar cu produse din carne de porc din unitatile care produc in sistem lohn.
“E prima etapa din demersurile pentru regionalizarea tarii, astfel incat sa putem exporta carne de porc si produse din carne obtinute si din materia prima autohtona din zonele libere de pesta porcina.” - presedintele ANSVSA, Radu Roatis
PIATA agricola nr 45 (25 august - 8 septembrie 2008)
NEUTRALIZAREA DESEURILOR ANIMALE
Agentia de Plati si Interventie pentru Agricultura (APIA) acorda sprijin financiar pentru neutralizarea deseurilor de origine animala. Persoanele fizice sau juridice care desfasoara activitati de neutralizare a deseurilor de origine animala in unitatile proprii si beneficiaza de sprijin direct din partea statului garanteaza si raspund de colectarea si neutralizarea finala a acestora, potrivit unui proiect de hotarare de Guvern publicat pe site-ul Ministerului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale. De asemenea, cei care desfasoara activitati de neutralizare raspund pe tot lantul de la colectare, transport, depozitare, manipulare, sortare, procesare, incinerare, pana la neutralizarea finala a acestora, in conformitate cu legislatia in vigoare.
Sprijinul de la bugetul de stat se acorda pe baza de cerere, inaintata de solicitant la centrele judetene ale APIA, respectiv al municipiului Bucuresti, pe raza carora desfasoara activitatea de procesare-incinerare a deseurilor de origine animala care nu sunt destinate consumului uman, aceasta fiind insotita de documente justificative pentru fiecare categorie de beneficiar. Cererea insotita de documentele justificative se depune la centrele judetene ale APIA, pana la data de 25 a fiecarei luni pentru activitatea desfasurata in luna precedenta. Nivelul sprijinului pentru deseurile de origine animala de pe raza consiliilor locale este de 100% pentru animale moarte provenite de la crescatori individuali de animale definiti ca persoane fizice care cresc sau detin animale de interes economic in gospodariile individuale pentru consum propriu, pentru animalele moarte provenite din gradinile zoologice, pentru animale moarte provenite din activitatea unor servicii comunitare, precum si pentru animale gasite moarte.
Potrivit proiectului, pentru animalele moarte din fermele de animale si subproduse de origine animala ce nu sunt destinate consumului uman rezultate din activitatea de crestere a animalelor, sprijinul este de 50%, la fel si pentru deseuri de origine animala provenite din industria de taiere a animalelor sau de procesare a carnii.
PIATA agricola nr 45 (25 august - 8 septembrie 2008)
PROTEST
Fermierii sunt nemultumiti de decizia Guvernului de a subventiona pretul motorinei folosite in agricultura cu 1 leu per litru. Acestia solicita din partea statului o sustinere financiara in valoare de 50% din pretul de la pompa, valoare care li se ofera si celorlalti fermieri din statele Uniunii Europene. „Este bataie de joc aceasta subventie de 1 leu. Noi solicitam aceleasi drepturi ca si ceilalti fermieri europeni. Motorina a crescut de anul trecut de la 3,5 lei/litru la 4,4 lei/litru, iar noi tot un leu primim subventie. Este absurd”, a spus Claudiu Franc, presedintele Federatiei Crescatorilor de Bovine Maramures. Pentru a capta atentia guvernantilor, fermierii vor declansa in 3 septembrie un protest in 38 de judete.
PIATA agricola nr 45 (25 august - 8 septembrie 2008)
CIFRA SOC: 37
Inspectorii Autoritatii Nationale Sanitar-Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor au controlat la inceputul lunii august 37 de carmangerii din zona litoralului. Controalele au urmarit modul de respectare a legislatiei sanitar-veterinare si pentru siguranta alimentelor privind producerea, prelucrarea, transportul, depozitarea si comercializarea produselor de origine animala si non-animala.
PIATA agricola nr 45 (25 august - 8 septembrie 2008)
SFATUL MEDICULUI VETERINAR
Efectele caniculei asupra sanatatii animalelor (II)
Suntem obisnuiti sa consideram efecte ale caniculei doar afectiunile cu o simptomatologie spectaculara, ca de exemplu, la om, lesinurile datorate insuficientei irigari a creierului cu sange, care implica si o insuficienta oxigenare, iar la animale – socul termic. Insa perioadele caniculare asociate cu un aport hidric insuficient au si alte urmari nefaste pentru starea de sanatate a animalelor, importante fiind tulburarile metabolismului hidromineral.
Astfel, cand temperaturile crescute ale mediului sunt corelate cu un aport insuficient de apa, organismul se deshidrateaza. In patologia medicala, acest tip de deshidratare, prin aport hidric insuficient, poarta denumirea de deshidratare secundara, consecutiva unei eliminari excesive de apa din organism.
Mai ales animalele aflate la pasune sunt expuse carentei hidrice in zilele caniculare, din cauza faptului ca, pe caldura, necesarul de apa creste, iar sursele (izvoare, vai, lacuri, fantani) isi reduc potentialul. Spre exemplu, o bovina adulta are nevoie, pe caldura, de pana la 80 de litri de apa. Deshidratarea se oglindeste in unele modificari ale aspectului si starii generale a organismului animal – de exemplu, se reduce masa corporala, scade elasticitatea pielii, extremitatile sunt calde la inceput, iar apoi, pe parcursul avansarii procesului, devin tot mai reci, ochii sunt cufundati in orbite (enoftalmie), urinarea este redusa, animalele sunt apatice. Daca lipsa de apa persista, pot avea loc modificari ale ritmului cardiac (creste), animalul este imobil, poate prezenta o reducere a masei corporale de pana la 10%, mucoasele (ochii, buzele, botul, varful nasului, dupa caz) sunt uscate, reci, cianotice (albastrui). Sunt semnele care anticipeaza socul hipovolemic.
O alta repercusiune a caniculei, a perioadelor secetoase, sunt tulburarile metabolismului fosfocalcic, in sensul reducerii aportului de fosfor. Seceta, lipsa de apa sau lipsa de umiditate in sol ingreuneaza ori chiar suspenda asimilarea sarurilor de fosfor de catre plante. In consecinta, din nutreturi va lipsi acest element, reducandu-se astfel aportul acestuia in organism. Osteomalacia evolueaza mai ales la vaci, rar la oi, dintre vaci – din cauza necesitatilor crescute de calciu si fosfor, cele mai afectate sunt cele gestante si cele aflate in lactatie.
Clinic vom recunoaste osteomalacia prin apetitul capricios, vacile mananca fara pofta, de asemenea rumegarea este lenesa, neregulata. Un alt semn este consumul de materiale necomestibile: carpe, pungi ori sticle de plastic, bucati de lemn, pamant, pietris ori chiar metale (cutii de conserve). Animalul linge peretii grajdului, ieslea, apuca hainele ingrijitorului. Aceste simptome, cunoscute in medicina animalelor sub termenul generic de “pica”, sunt prezente si in cazul lipsei sarii din mancare. Alte simptome sunt parul mat, lipsit de luciu, pielea nu mai este elastica, iar starea de intretinere cunoaste o continua degradare. Animalul este anemic, orice efort atrage dupa sine intensificarea batailor inimii si cresterea frecventei respiratiei.
Daca lipsa de fosfor persista, osteomalacia trece in faza a doua cand intervin tulburarile locomotorii, deplasarea facandu-se cu pasi mici, picioarele parand intepenite, animalul schioapata, orice miscare, deplasare producand durere, chiar o durere mare. Cand animalul sta, isi schimba des sprijinul de pe un membru pe altul, abdomenul este supt, iar coloana vertebrala cifozata. Animalul prefera decubitul, pe care refuza sa-l paraseasca, sta mult in genunchi, antrenandu-se greu in mers.
In sezoanele caniculare, secetoase, drept consecinte colaterale se constata o rata scazuta a fecunditatii, frecvente retentii placentare, cicluri estrale neregulate. De mentionat ca proprietarii de animale confunda lipsa de fosfor cu lipsa de calciu, ambele avand aproximativ aceeasi simptomatologie, si administreaza in furaje un supliment de calciu, de obicei sub forma de carbonat, ceea ce accentueaza lipsa de fosfor, intrucat in sange trebuie sa fie un raport calciu-fosfor de 2:1. Excesul de calciu accentueaza deficitul de fosfor.
La ora actuala am observat o crestere a numarului cazurilor de osteomalacie manifestata prin simptomul extrem, acela de paraplegie, care nu este legat neaparat de o faza avansata de gestatie ori de o lactatie aflata la varf.
Cauza este caldura excesiva si, ca urmare, desi furajele aparent sunt de buna calitate, ele de fapt sunt deficitare in privinta fosforului.
Se recomanda in perioadele caniculare suplimentarea aportului oral de fosfor, din pacate destul de greu de realizat, intrucat in comert nu prea sunt produse, suplimente, vitamino-minerale care sa corecteze carenta de fosfor. In produsele existente este prezent si calciul, ori administrand atat calciu, cat si fosfor, raportul calciu-fosfor nu se regleaza, ba dimpotriva, se perturba si mai tare. Mai recomand ca la observarea primelor dureri ale membrelor la vacile gestante, ori in lactatie, sa se treaca la administrarea fosforului injectabil, in farmacii existand medicamente in acest sens.
Animalul trebuie consultat de medicul veterinar, singurul in masura de a stabili strategia terapeutica.
Dr. Gavril BILE,
Doctor in medicina veterinara,
Medic primar veterinar
PIATA agricola nr 45 (25 august - 8 septembrie 2008)
RISC DE POLUARE A APELOR DIN CAUZA FERMELOR
Fermele de animale si pasari din judetul Bistrita-Nasaud prezinta un risc ridicat de poluare a apelor din zona, potrivit datelor prezentate luni, in cadrul unei dezbateri publice pe tema planului de management al bazinului Somes-Tisa. Specialistii din cadrul Directiei Apelor Somes-Tisa spun ca, din cele 51 de ferme situate pe raza acestui bazin hidrografic, din care 20 sunt ferme de pasari, numai 24 respecta normele privind poluarea apei si a solului. Dintre fermele neconforme, opt sunt din judetul Bistrita-Nasaud. Fermele vizate au nevoie de investitii in ceea ce priveste reabilitarea sistemelor de colectare a apelor uzate, modernizarea statiilor de epurare, construirea de platforme pentru depozitarea namolului si a gunoiului de grajd si aplicarea de tehnologii moderne.
Directia Apelor Somes-Tisa a identificat, de asemenea, surse de poluare difuza din agricultura, prin cresterea animalelor si cultivarea terenurilor, ceea ce poate duce la stocarea si imprastierea improprie a gunoiului de grajd, a fertilizantilor chimici si a pesticidelor. Astfel, au fost semnalate 29 de zone vulnerabile la nitrati, din care 13 in judetul Maramures, noua in judetul Bistrita-Nasaud, patru in Satu Mare si alte trei in Cluj. In Bistrita-Nasaud, zonele vulnerabile sunt reprezentate de municipiul Bistrita si comunele Bistrita Bargaului, Chiuza, Ilva Mica, Josenii Bargaului, Lunca Ilvei, Prundu Bargaului, Salva si Sintereag. Pe raza bazinului hidrografic Somes-Tisa, au fost identificate sase unitati ce depoziteaza substante fitosanitare, care necesita planuri de conformare. Trei dintre ele sunt din judetul Bistrita-Nasaud (statiunea de cercetare pomicola, societatea Pombis, cu fermele Dipsa, Ciceu Mihaiesti, Sinmihaiu de Campie si Ghinda, si societatea Pratosem, cu ferma Sangeorzu Nou) si trei din judetul Cluj (Agroindustriala, SCPP, SDE, cu fermele vegetale Cluj, Cojocna si Floresti).
PIATA agricola nr. 44 (11 august - 24 august 2008)
RECORD DE FOCARE DE RABIE IN JUDETUL SALAJ
Numai putin de 26 de focare de rabie au fost inregistrate de la inceputul acestui an in judetul Salaj, majoritatea la vulpi. Cele mai multe cazuri de rabie au fost inregistrate in localitatile Carastelec, Rastoci, Dolheni, Gostila, Buciumi, Zimbor, Starciu, Horoatu Crasnei, Criseni, Voievodeni, Lupoaia, Guruslau, Zimbor, Jibou, Cristols si Luminis. Directorul executiv al Directiei Sanitar-Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor (DSVSA) Salaj, Mircea Martin, a declarat ca situatia este fara precedent in acest judet. Ultimele doua cazuri de rabie au fost inregistrate in localitatile Somes Odorhei si Garbou, ambele localitati intrand in carantina dupa ce cativa localnici au omorat doua vulpi care au intrat in cele doua sate. Oamenii au anuntat de urgenta medicul veterinar, iar in urma analizelor de laborator s-a stabilit ca vulpile erau turbate. Localnicii care au omorat vulpile au fost vaccinati de urgenta antirabic. Totodata, s-a trecut la vaccinarea cainilor si pisicilor din gospodarii pentru prevenirea raspandirii bolii. Carantina impusa in cele doua sate este pe o raza de protectie de 3 kilometri si o raza de supraveghere de alti 10 kilometri. Perioada in care satele vor fi in carantina este de trei luni de la data instituirii acesteia. Reprezentantii autoritatilor sanitar-veterinare din Salaj au explicat ca numarul focarelor de rabie din judet este in scadere, mai bine de jumatate din cele 26 fiind deja stinse prin intermediul actiunilor de vaccinare a animalelor, in special a cainilor si pisicilor din gospodarii, aceste animale fiind cele mai predispuse la a contacta rabia. Rabia este o boala infectioasa grava transmisa de la animalele vertebrate la om si este provocata de un virus. Boala afecteaza atat omul, cat si animalele. Virusii sunt transmisi omului prin muscatura unui animal bolnav sau, mai rar, simplul rezervor al acestui virus neurotrop atinge direct celulele cerebrale, provocand o meningoencefalita ireversibila, fatala in 5 pana la 20 de zile.
Declaratia specialistului
Directorul DSVSA Salaj, Mircea Martin: „Pentru reducerea numarului de cazuri de rabie se incearca administrarea de vaccin antirabic atat animalelor din mediul silvatic, in special la vulpi, cat si la animalele din gospodariile populatiei”.
Adrian LUNGU
PIATA agricola nr. 44 (11 august - 24 august 2008)
MONITORIZAREA ECARISARII TERITORIILOR AFECATRE DE INUNDATII
Directiile sanitar-veterinare judetene monitorizeaza ecarisarea teritoriului afectat de inundatii, proces realizat de centrele locale pentru situatii de urgenta prin intermediul unitatilor specializate de neutralizare si distrugere a cadavrelor. Potrivit unui comunicat al Autoritatii Nationale Sanitar-Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor (ANSVSA), medicii veterinari continua in zonele inundate actiunile de vaccinare impotriva antraxului la efectivele de animale receptive.
Conform centralizarii pana la 30 iulie raportate de DSVSA, cele mai mari pagube in randul efectivelor de animale inregistrate in judetele afectate de inundatii au fost in judetul Maramures - 500 de pasari, 52 de porcine, 183 de ovine si doua bovine. Alte mortalitati au fost inregistrate in judetul Botosani - 472 de pasari si noua animale, in judetul Iasi - 30 de ovine, 10 porcine, doua bovine, iar in judetul Vrancea - 450 de pasari si 46 de animale, din care cele mai multe au fost ovine. De asemenea, si in judetul Neamt au murit 14 animale, iar in Suceava – 246 de pasari si 35 de animale. In judetele Bacau, Galati, Satu Mare, Vaslui si Vrancea, afectate de inundatiile din ultimele zile, in urma masurilor luate nu au fost inregistrate si comunicate pana la data de 31 iulie mortalitati la animale.
In zonele calamitate, ANSVSA urmareste si contribuie prin mijloace specifice la supravegherea sanatatii publice, a starii de sanatate a animalelor prin aplicarea masurilor de prevenire si combatere a bolilor la animale si a celor transmisibile de la animale la om si a masurilor pentru siguranta alimentelor.
PIATA agricola nr. 44 (11 august - 24 august 2008)
SFATUL VETERINARULUI
* Efectele caniculei asupra sanatatii animalelor
De cativa ani, schimbarile climatice au devenit sesizabile, atat pentru oameni, cat si pentru animale si plante. Au loc schimbari bruste de temperatura, in intervale foarte scurte, iar caldurile ori frigul, sub aspectul maximelor, respectiv minimelor prezinta valori nemaiintalnite pana in urma cu 5-10 ani, obligand organismele vii la adaptari rapide si de intensitati care le forteaza limitele fiziologice. Avand in vedere vara deosebit de calduroasa pe care o traversam, am considerat a nu fi lipsita de importanta prezentarea efectelor caniculei asupra sanatatii animalelor.
Animalele (mamiferele) si pasarile homeoterme dispun de mecanisme de autoreglare specifice speciei, cu limite de variatie care nu depasesc 5 grade Celsius. La speciile homeoterme, expunerea la temperaturi de peste 42-44 de grade Celsius produce efecte sub aspectul starii de sanatate care sunt ireversibile.
In zilele caniculare, factorii termici, respectiv razele solare, actioneaza violent, brutal, producand o inactivare, o paralizie a centrilor nervosi responsabili cu termoreglarea si punand animalele in situatia de a nu-si mai putea mentine echilibrul termic.
In zilele toride de vara, razele solare actioneaza din punct de vedere caloric fie direct asupra animalului, asupra sistemului nervos central (capul, cutia craniana), producand insolatia, fie indirect, cand incalzesc mediul ambient (din adaposturi, mai ales cele supraaglomerate, sau din mijloacele de transport) inducand subiectilor afectati complexul patologic ce poarta denumirea generica de soc termic.
Caldura mai poate actiona si strict local, producand o supraincalzire a unor regiuni corporale, supraincalzire care genereaza arsuri si opariri.
De mentionat ca mai sunt si efecte colaterale caniculei, respectiv favorizeaza dezvoltarea si actiunea unor insecte, a unor paraziti si a unor germeni patogeni virali ori bacterieni. Tot aici mai putem adauga cazul erbivorelor aflate la pasune (mai ales vaci si cai) care, consumand iarba uscata, palita, pot prezenta tulburari de natura digestiva (atonie, colici, gastrite la cai etc.) care de multe ori au un deznodamant funest.
Tot in categoria efectelor colaterale mai putem adauga congestiile pulmonare datorate aerului cald inspirat, sarac in oxigen, precum si supraincalzirii cutiei toracice, cand o mare cantitate de sange inunda pur si simplu plamanii si nu se mai intoarce in circulatia generala.
Congestia pulmonara poate evolua in doua directii. Uneori, complicandu-se cu actiunea unor germeni infectiosi, se transforma in pneumonii, bronhopneumonii. Acest aspect este cunoscut in popor sub denumirea de „aprindere de plamani”. Cea mai grava urmare a congestiei pulmonare este insa edemul pulmonar, cand plasma sangvina traverseaza peretii vaselor ajungand fie in lumenul alveolar, fie in tesutul interstitial, aspect denumit „apa la plamani”.
Cand caldura afecteaza pulmonul vom sesiza la animale urmatoarele semne: o respiratie accelerata, atat sub aspectul frecventei, cat si al ritmului , animalul este agitat, cand respira, tine capul intins, are narile dilatate, iar flancurile se afla intr-o miscare accelerata.
Unii subiecti pot prezenta transpiratii abundente, cresterea temperaturii corporale, evidentierea jugularelor si a retelei venoase subcutanate (observabila mai bine la cai, ori pe ugerul vacilor). Mucoasele nazale, bucale, oculare se cianozeaza (se invinetesc) progresiv.
In scurt timp de la debutul afectiunii, animalele tusesc in serii scurte, dupa care apar scurgeri nazale (jetaj), pe ambele nari scurgandu-se un lichid rosiatic, spumos, uneori acest lichid poate fi chiar sange, spumos, de culoare palida, rosu deschis.
Cand congestia pulmonara se complica cu edem pulmonar, respiratia este si mai intensa, fata animalului reflecta frica si durerea, narile sunt mult dilatate in trompeta, capul este intins exagerat in prelungirea gatului. Tusea devine spasmotica, de scurta durata, incetand odata cu aparitia scurgerilor nazale de lichid spumos, de culoare rosu deschis.
Specifice edemului pulmonar sunt aceste scurgeri nazale, jetajul care devine din ce in ce mai abundent, ajungand sa inunde intreaga deschidere a cavitatilor nazale, cand animalele se asfixiaza, cad jos si mor.
De mentionat ca predispuse la congestie pulmonara sunt animalele mari care stau mult in bataia soarelui (la pasune) ori cele supuse la efort in timpul zilelor caniculare.
Porcii grasi, mai ales daca sunt privati de apa in zilele calduroase, sunt extrem de predispusi la congestii pulmonare care, in majoritatea cazurilor, evolueaza spre edem pulmonar. Rar se intampla ca la porc congestia ori edemul sa se manifeste acut, mai ales ca edemul se cronicizeaza, singurele aspecte remarcate fiind tusea usoara, eventuale scurgeri seroase pe nas si in toate cazurile – absenta apetitului. Nu prezinta alte semne de boala, cum ar fi febra sau respiratia accelerata. La sacrificare se constata marirea dimensiunilor pulmonilor, palizi la culoare, iar pe sectiune se scurge un lichid spumos rosiatic. In unele cazuri, in cavitatea toracica se evidentiaza un lichid seros alb-galbui, usor uleios.
SAPTAMANA VIITOARE: Despre alte efecte ale caniculei asupra sanatatii si productiei la animale.
Dr. Gavril Bile, doctor in medicina veterinara
PIATA agricola nr. 43 (28 iulie - 11 august 2008)
HIBRIDAREA TURCANEI ROMANESTI
OVINE. Ciobanii isi propun hibridarea turcanei romanesti pentru a obtine ovine pentru carne. In Sibiu, au fost importati deja un numar de 244 de berbeci din rasa Cap negru german in 2007, urmand sa mai fie adusi 400, anul acesta. Desi costa 150 de euro un singur berbec german, ciobanii sibieni se declara foarte multumiti de ei, deoarece sunt niste berbeci care produc multa carne de calitate si se reproduc foarte bine cu turcanele romanesti, care sunt mai usor de intretinut. ,,Ne asteapta o lupta grea cu Uniunea Europeana pentru a intra pe piata cu produsele speciei ovina. Trebuie neaparat sa fim sprijiniti sa putem aduce reproducatori prin care sa putem crea niste metisi cu care sa putem iesi la export la preturi bune”, a declarat Ioan Campean, presedintele Federatiei Crescatorilor de Ovine Romavis. Dupa numai cinci luni, un miel metis cantareste 52 de kilograme. “Mieii rezultati din aceasta hibridare vor fi mai buni, cu mai multa carne, conform standardelor UE. Berbecii nostri romanesti sunt buni, dar nu pentru a produce carne, ai nostri nu sunt bine imbracati in carne si au mai multa grasime. Rasa turcana e o rasa rustica, foarte rezistenta la boli, dar trebuie sa imbunatatim calitatea mieilor, pentru a-i vinde pe piata comunitara”, a declarat directorul Oficiului Judetean de Consultanta Agricola (OJCA) Sibiu, Mircea Opris. In opinia directorului OJCA Sibiu, ciobanii romani ar avea de castigat daca si-ar cumpara berbeci din Germania, pentru ca ar obtine venituri mai mari: “Cei care vor importa berbecii din rasa nemteasca vor putea, anul viitor, sa isi vanda mieii la un pret de trei ori mai mare decat in prezent”. Ciobanii romani ar putea vinde mieii din rasa turcana pe piata UE, avantajati de faptul ca aceasta rasa este rezistenta la boli si de faptul ca vesticii evita carnea din Marea Britanie, dupa aparitia febrei aftoase in aceasta tara. Un alt avantaj al cresterii ovinelor de carne este necesarul mai mic de personal.
Conform estimarilor crescatorilor de ovine din Romania, in 2007, peste 6.000 de miei hibrizi rezultati din oaie turcana si berbec “Cap negru german”, de cel putin 35 de kilograme fiecare, au ajuns in magazinele din Germania, cererea de carne de oaie fiind foarte mare. Nemtii platesc 2, 3 euro pe un kilogram de carne de miel, clasificata dupa normele UE. In prezent, oierii din judetul Sibiu exporta carnea de miel doar pe piata araba si in Turcia. Intrucat exportul cu tarile arabe se realizeaza prin intermediari, preturile incasate de crescatori sunt mult mai mici decat cele practicate in UE. Un kilogram de miel “in viu” exportat in Turcia aduce 1 euro unui cioban roman.
PIATA agricola nr. 43 (28 iulie - 11 august 2008)
GHIDUL DE BUNE PRACTICI PENTRU CRESTEREA OVINELOR
* Ciolos a promis ciobanilor sprijin pentru importul de berbeci
Ministrul Agriculturii, Dacian Ciolos, a promis in cadrul unei intalniri cu reprezentantii crescatorilor de oi din Romania, ca ministerul va elabora primul ghid de crestere a oilor, care va explica toate normele europene in domeniu. Ministrul Ciolos a decis ca Autoritatea Sanitar-Veterinara, impreuna cu Autoritatea Nationala pentru Ameliorare si Reproductie si reprezentantii crescatorilor sa alcatuiasca un grup de lucru care sa se ocupe de elaborarea ghidului de bune practici pentru ciobani. Ghidul va fi elaborat dupa modelul ghidurilor de bune practici negociate si mediate de minister. Cei 32 de reprezentanti ai ciobanilor din toata tara prezenti la intalnirea cu ministrul Ciolos care a avut loc in Rasinari (jud. Sibiu) i-au cerut acestuia sprijin pentru obtinerea dreptului de folosinta a pasunilor comunale care nu sunt folosite de nimeni. Ciobanii au cerut si cresterea subventiei pe oaie, la 45 de lei. Ministrul le-a explicat crescatorilor de oi ca pentru stabilirea cuantumului subventiei este foarte important numarul de oi inregistrate (cu cat creste numarul de oi in Romania, scade subventia pe fiecare exemplar). ''Este ca la subventiile pe hectar. Exista un plafon national, calculat la momentul negocierii cu UE. Daca numarul de animale e mai mare, subventia pe animal scade. Interesul nostru este sa avem un numar mai mare de animale eligibile'', a spus ministrul Agriculturii.
Daca se mareste numarul de oi, atunci Romania, ca membra a UE, poate cere in viitor cresterea sumelor alocate pentru aceste subventii, la nivel national. In prezent, in Romania exista cinci milioane de oi eligibile, pentru care ciobanii primesc subventie. Ciolos le-a promis oierilor ca incearca sa gaseasca bani pentru a-i ajuta sa importe 10.000 de berbeci germani pentru turcanele romanesti, pentru ca sa avem miei mai buni de carne, care vor fi exportati in special in Germania, la preturi de trei ori mai mari decat sunt vanduti mieii autohtoni, prin intermediari, pentru Turcia sau tarile arabe.
PIATA agricola nr. 43 (28 iulie - 11 august 2008)
NORME PRIVIND COMERTUL PE TIMP DE CANICULA
Deoarece comertul cu produse de origine animale este puternic afectat de temperaturile caniculare, Autoritatea Nationala Sanitar-Veterinara si pentru Siguranta Alimentelor (ANSVSA) a elaborat norme speciale pentru comercianti. Astfel, „Strategia de combatere a efectelor temperaturilor ridicate asupra sanatatii si bunastarii animale si sanatatii publice veterinare in perioada sezonului estival 2008 pentru situatiile de avertizare cod portocaliu si cod rosu”, elaborata de ANSVSA, cuprinde si o componenta de siguranta alimentara destinata protejarii publice. Strategia Autoritatii urmeaza a fi pusa in practica prin intermediul directiilor judetene impreuna cu asociatiile profesionale din industria alimentara si a altor autoritati cu responsabilitati in domeniu.
Astfel, autoritatea veterinara competenta de la nivelul directiilor judetene sanitar-veterinare se va asigura ca la nivelul fiecarui judet au fost luate masuri corespunzatoare referitoare la: evitarea expunerii la vanzare a produselor de origine animala in locuri si spatii care nu asigura temperaturi adecvate; asigurarea conditiilor de manipulare, depozitare si transport ale produselor de origine animala in toate unitatile autorizate sau inregistrate sanitar-veterinar; confiscarea, denaturarea si distrugerea produselor de origine animala alterate sau depreciate pe timpul transportului, distributiei, depozitarii sau comercializarii; interzicerea sacrificarii animalelor in alte locuri decat abatoarele autorizate, cat si a celor neinsotite de documente sanitar-veterinare; interzicerea transportului in cazul neasigurarii temperaturilor adecvate pentru mentinerea lantului frigorific; interzicerea comercializarii si punerii in consum a carnurilor care nu au fost inspectate, stampilate si certificate. Normele sunt valabile in 2008.
PIATA agricola nr. 43 (28 iulie - 11 august 2008)
SFATUL MEDICULUI VETERINAR
Intoxicatii la oile aflate la pasune
Asupra aparatului respirator actioneaza in speta toxinele de natura poluanta, respectiv gaze, vapori, pulberi, foc, aerosoli, nefiind exclusi nici poluantii de natura vegetala (o toxina produsa de menta rosie) ori micotica (mucegaiul de pe fan).
Fumul, gazele poluante in combinatie cu ceata, cu umezeala, formeaza alaturi de alte particule smogul. Ponderea cea mai mare din cadrul gazelor din smog o au gazele de esapament iradiate.
In functie de segmentul din aparatul respirator care este supus actiunii factorilor poluanti, simptomatologia poate varia.
Cea mai expusa la actiunea poluantilor este partea anterioara a aparatului respirator care consta in nas, laringe, trahee, bronhii, fiind afectata de poluantii solubili in apa. Consecintele clinice constau in inflamatia mucoaselor cailor respiratorii anterioare, spasm laringian, stranut, tuse, mergand pana la bronhoconstrictie.
Actiunea factorilor poluanti asupra sistemului respirator inferior (bronhiole, alveole pulmonare) este mult mai grava, pentru ca in acele zone ajung poluantii insolubili care, iritand caile respiratorii, produc inflamatii acute care, cronicizandu-se, duc la fibroza, emfizem pulmonar, edem sau chiar necroze, toate afectiuni pagubitoare.
In conditiile actuale, turmele de oi pot paste in apropierea unor unitati industriale poluante, deci afectiunile respiratorii cauzate de toxinele din emanatiile industriale pot fi relativ frecvente.
Vom aminti aici Copsa Mica, unde negrul de fum nu numai ca da oilor, indiferent de culoarea initiala, o culoare neagra, ci produce si diverse laringite, traheite ori chiar pneumonie.
In zona Cavnic, Baia Sprie, oile pascand prin apropierea iazurilor unde este depozitata pirita rezultata in urma prelucrarii minereurilor, pot inhala cu praful ridicat de vant ori de pe iarba pulberi toxice, stiut fiind ca la prelucrarea minereurilor se folosesc cianuri. Principala cale de patrundere a toxinelor in organism este cea digestiva, prin ingerare, adica prin consum direct (peste 85% din intoxicatiile de la animale).
Principalele semne ale unei intoxicatii pe cale digestiva sunt: salivatie abundenta, uneori spumoasa, imposibilitatea de a inghiti din cauza afectarii faringelui, voma, uneori respiratie accelerata din cauza reactiei de la nivelul faringelui. In cazuri grave, starea animalului se inrautateste, poate face febra, iar in cazuri foarte grave se poate observa eliminarea de sange pe gura. Tot in cazuri extreme se observa colica la animalul afectat, defecari frecvente cu fecale semiformate ori diaree apoasa.
Victima unei intoxicatii pe cale digestiva poate prezenta probleme abdominale, flatulenta excesiva, timpanism intestinal, sange pe fecale si, fireste, ca si consecinta, deshidratarea.
La pasune, multe intoxicatii se produc din cauza consumului de plante ori ciuperci toxice, iar inspre toamna si prin consumul excesiv de ghinda si jir. Am intalnit cazuri cand, la pasune, oile au consumat ingrasaminte chimice lasate descoperite, dupa actiunea de fertilizare, ele consumand cu placere acest fel de toxic, confundandu-l cu sarea.
In cazul pasunarii prin livezi, oile pot intra in contact cu diverse substante toxice folosite la stropitul pomilor, preluandu-le fie din apa, fie de pe iarba, fie direct.
Pe langa sistemele si organele mentionate in acest material, substantele toxice mai actioneaza asupra aparatului reproducator, influentand fertilitatea asupra muschilor scheletici (produce mers rigid ori chiar paraplegie, animalul nemaiputandu-se ridica din cauza durerilor musculare). Nici oasele nu sunt scutite de efectele nefaste ale substantelor toxice, cu mentiunea ca, diverse substante, unele netoxice in mod normal, se substituie calciului, depunandu-se pe oase, producand demineralizari ale tesutului osos, inhibarea formarii acestuia.
Mentionam dintre toxicii cu efecte nocive asupra osului cu care oile se pot intersecta la pasune: calciferolul (din unele plante), fluorurile, oxalatii, fosfatii, plumbul, cuprul, molibdenul.
Despre primul ajutor in caz de intoxicatii la oi, in materialul urmator.
Dr. Gavril Bile,
Doctor in medicina veterinara
Medic primar veterinar
PIATA agricola nr. 43 (28 iulie - 11 august 2008)
AGRICULTURA PE GLOB
SUA. Ciupercile ajuta la combaterea cancerului, conform unui studiu prezentat la Institute of Food Technologists Annual Meeting and Food Expo, eveniment gazduit in New Orleans. Dr. Lana Zivanovic, cercetator la Department of Food Science din cadrul Universitatii din Tennessee, a precizat ca ciupercile contin beta-glucani, care ajuta la protejarea organismului impotriva bolilor.
*ANGLIA. 300 de concurenti plini de energie au dat tot ce au putut intr-o cursa de viteza organizata in Marea Britanie, pentru a castiga titlul de... cel mai rapid melc din lume. Concursul World Snail Racing Championships, organizat anual in Congham (Norfolk), are drept concurenti sute de melci care pornesc dintr-un cerc si trebuie sa ajunga la linia unui alt cerc, mai mare, pentru a castiga cursa. Un antrenor de melci da startul competitiei strigand: “Pe locuri, fiti gata, LENT!”. Recordul la aceasta proba a fost stabilit in 1995 de melcul Archie, care a terminat cursa in doar doua minute.
PIATA agricola nr. 42 ( 14 - 27 iulie 2008)
AM DEMOSTRAT CA AVEM OUA!
ANALIZA. Dupa ce la inceputul anului 2006, presedintele Uniunii Nationale a Crescatorilor de Pasari din Romania (UNCP), Ilie Van, avertiza ca sectorul avicol autohton sta cu securea falimentului deasupra capului si anunta ca in lipsa unor masuri de protejare a producatorilor interni (prin cresterea taxelor vamale la importurile de carne de pasare) avicultura romaneasca va deveni amintire, astazi producatorii de oua au estimari optimiste. Exportul de oua va depasi dublul anului trecut, fiind estimat de marii avicultori la peste 60 de milioane de unitati. Trendul ascendent a fost semnalat inca din primele doua luni ale anului 2008, cand au fost livrate pe piata 240,8 milioane de oua din productia industriala (adica o crestere cu 28% fata de aceeasi perioada din 2007). Productia superioara de oua din Romania s-a datorat in principal unei subventii (acordate in premiera) de 0,05 lei/ou, iar cresterea exporturilor a fost facilitata de “barajul” (taxe mai mari) impus de Comisia Europeana oualor din tarile extra-comunitare. Decizia s-a repercutat pozitiv asupra jucatorilor din industria avicola romaneasca - in primele patru luni ale acestui an s-au exportat peste 20 de milioane de oua in Uniunea Europeana. De asemenea, pe fondul subventionarii productiei de oua, analistii pietei de profil au sesizat o crestere a numarului producatorilor mici si mijlocii, fapt care a dus la schimbarea procentului detinut de marii producatori de oua, cota de piata a primilor 35 (cei mai mari fiind Agrimon-Braila si Toneli Holding) reducandu-se din martie pana in iunie de la 85% la 67%.
Odata cu aderarea Romaniei la Uniunea Europeana s-a schimbat si strategia de import, evident impusa de Comisia Europeana. In 2005-2006 aproximativ 85% din oua erau importate din America de Nord si de Sud (SUA si Brazilia), iar anul trecut s-a importat in principal din Bulgaria, Polonia si Ungaria, toate trei – tari membre ale comunitatii europene.
Uniunea Nationala a Crescatorilor de Pasari estimeaza productia de oua din Romania la doua miliarde de unitati pe an, iar consumul autohton la aceeasi cifra. In 2007, romanii din mediul urban (circa 12 milioane de locuitori) au consumat in total 2-2,1 miliarde de oua (1,2 miliarde din productia industriala, circa 800 de milioane de oua taranesti si 50 de milioane, diferenta dintre import si export). Consumul pe locuitor urban a fost estimat la 175-180 oua/an. Anul trecut, cele mai mari importuri de oua au fost facute din Bulgaria (47 de milioane), Polonia (27 de milioane), Ungaria (11 milioane), iar din alte tari (Germania, Slovacia, Olanda, Letonia) - restul de 9 milioane.
PIATA agricola nr. 42 ( 14 - 27 iulie 2008)
INCEPE CONTABILIZAREA SUBVENTIILOR DIN ZOOTEHNIE
* La ovine si caprine s-au depus cu 3.600 mai multe cereri decat in 2007
A inceput contabilizarea cererilor pentru subventii. Pana la data de 30 iunie a fost depus un numar total de 39.000 de subventii pentru animale, cu 3.600 mai multe decat in 2007. Aceste cereri se refera la aproximativ 6,5 milioane de caprine si ovine, cu 1,6 milioane mai mult decat anul trecut. Fata de campania din 2007, cererile depuse in acest an au fost mai multe cu 3.637, respectiv 1.596.040 de capete. Dupa introducerea tuturor cererilor, va fi extras esantionul pentru controlul la fata locului a 40 % din numarul total de cereri depuse in fiecare judet.
Toti proprietarii care au solicitat plata nationala complementara directa sunt obligati sa mentina efectivul pentru care au solicitat prima pe cap de animal in exploatatia in care se gasesc animalele. Crescatorii de animale care refuza accesul echipei de control in exploatatie sunt exclusi de la plata. Pot fi primite fonduri pentru animalele identificate, inregistrate in Registrul National al Exploatatiilor si mentinute in exploatatie pentru control. De asemenea, proprietarii nu trebuie sa aiba datorii la bugetul de stat sau local. Potrivit Agentiei de Plati si Interventie pentru Agricultura (APIA), in caz de forta majora, respectiv decesul animalelor in urma unei boli sau in urma unui accident de care proprietarul nu este responsabil, acesta din urma este obligat sa anunte la centrul judetean APIA, in termen de 10 zile, modificarea survenita si sa prezinte documentele doveditoare. In aceste situatii, animalele raman in continuare eligibile pentru plata. In sectorul bovine, depunerea cererilor se poate realiza pana la data de 15 iulie. Si in acest sector, dupa depunerea cererilor pentru zootehnie, va fi efectuat un control aleatoriu, pe un esantion de 40% din solicitarile depuse. Dupa realizarea controlului, cererile vor fi trimise la Ministerul Agriculturii, unde se va calcula, in functie de plafonul de subventii si numarul total de animale eligibile pentru subventionare, valoarea platilor pe cap de animal.
PIATA agricola nr. 42 ( 14 - 27 iulie 2008)
SACRIFICII AVICOLE DE CIRESAR
* Peste 82% din totalul taierilor de pasari, in abatoare
In luna mai 2008, fata de luna precedenta, sacrificarile de pasari au fost in crestere, insa in comparatie cu aceeasi luna a anului 2007, numarul pasarilor sacrificate este in scadere. Comparativ cu luna aprilie a acestui an, in mai 2008 numarul total al pasarilor sacrificate a crescut cu 4,8%, iar greutatea in carcasa a acestora a scazut cu 4,3%. Peste 82% din totalul taierilor de pasari s-a realizat in unitatile industriale specializate. Sacrificarile in acest tip de unitati au crescut din punct de vedere al numarului de pasari sacrificate cu 8,1% si cu 13,0% la greutatea in carcasa. Conform Institutului National de Statistica, in aprilie 2008 operatorii economici de profil au sacrificat 12.219.000 de capete, iar in luna mai a acestui an - 13.207.000 de capete. Comparativ, taranii din gospodarii au sacrificat in aprilie 3.000.000 de capete, iar in mai - 2.750.000 de capete. Comparativ cu mai 2007, in mai 2008 numarul total al pasarilor sacrificate a scazut cu 15,3%, iar greutatea in carcasa a acestora a scazut cu 8,6%. In unitatile industriale specializate s-au inregistrat cresteri, cu 24,4% la numarul pasarilor sacrificate si cu 29,2% la greutatea in carcasa. Institutul National de Statistica a comunicat ca in mai 2007 au fost sacrificate in abatoarele specializate si in exploatatiile agricole individuale 18.844.000 de capete, iar in mai 2008 doar 15.957.000 de capete.
PIATA agricola nr. 42 ( 14 - 27 iulie 2008)
ANIMALELE NU POT FI FOLISTE LA MUNCI IN PERIOADA DE CANICULA
Autoritatea Nationala Sanitar-Veterinara si pentru Siguranta Alimentelor (ANSVSA) a elaborat Strategia de combatere a efectelor temperaturilor ridicate asupra sanatatii si bunastarii animale in perioada sezonului de vara 2008 in toate situatiile de avertizare “cod galben” si “cod rosu”, in scopul diminuarii efectelor caniculei. Strategia ANSVSA va fi aplicata prin intermediul structurilor teritoriale judetene (DSVSA), cu sprijinul asociatiilor profesionale pentru cresterea animalelor sau al organizatiilor non-guvernamentale si al altor autoritati de la nivel national, judetean si local.
Interzicerea transportului animalelor in scop comercial sau cu alte scopuri, intre orele 11 si 19, sau miscarea animalelor pe pasune sau in vederea efectuarii diverselor munci este una dintre masurile care se aplica. De asemenea, devine necesara programarea actiunilor sanitare veterinare astfel incat sa evite generarea stresului suplimentar la animale, acestea desfasurandu-se in afara intervalului orar 11-19, precum si monitorizarea surselor de apa privind potabilitatea, pentru a evita izbucnirea unor episoade de boala.
ANSVSA recomanda proprietarilor si detinatorilor de animale sa asigure animalelor apa potabila la discretie si la o temperatura adecvata, animalele sa fie mentinute in spatii care sa le protejeze de actiunea directa a razelor solare si care sa fie ventilate adecvat, natural sau artificial, iar cantitatea de hrana in aceasta perioada trebuie sa fie mai mica decat cea normala, insa administrata cu o frecventa mai crescuta. Corpul animalelor este recomandat sa fie udat la intervale regulate, fenomen ce favorizeaza reducerea temperaturii corporale, iar medicul veterinar trebuie anuntat in cazul aparitiei de imbolnaviri, in cel mai scurt timp posibil, pentru a putea acorda asistenta sanitara veterinara.
PIATA agricola nr. 42 ( 14 - 27 iulie 2008)
SFATUL MEDICULUI VETERINAR
Bolile oilor la pasune - Intoxicatiile (I)
Iesirea oilor la pasune nu presupune doar exploatarea lor pentru obtinerea produselor (cas, urda, branza) atat de gustoase si de cautate. Pasunatul, iesirea turmelor la pasune, expune animalele, respectiv oile si caprele, la o serie de imbolnaviri. Astfel pot aparea afectiuni de natura chirurgicala, interna, infectioase si toxice.
Ce sunt intoxicatiile
Sunt numeroase intoxicatiile care sunt cauzate de consumul unor plante sau ciuperci cu potential toxic, dar si de muscaturile unor serpi sau insecte. Intoxicatia este o stare patologica ce se instaleaza ca urmare a patrunderii unui toxic in organism, provocandu-se dereglarea, alterarea iar in cazuri extreme abolirea unor functii vitale, ceea ce duce la moarte. Simptomatologia intoxicatiilor reprezinta raspunsul organismului la agresiunea toxicului si acest raspuns depinde in primul rand de toxicitatea acestuia.
Intoxicatiile cu plante s-ar plasa, intr-o clasificare a intoxicatiilor, in cadrul intoxicatiilor exogene alimentare. De obicei, intoxicatiile cu plante se manifesta acut, simptomatologia instalandu-se rapid, ulterior putand evolua cronic.
Simptomele intoxicatiilor
Toxinele vegetale, animale (muscaturi de serpi, insecte) actioneaza asupra sistemului nervos reflectandu-se clinic prin convulsii, depresii (coma), tetanii (mioclonii), pareza, ataxie si modificari de comportament. Convulsiile, crizele convulsive se manifesta prin rigiditate cervicala (capul intins pe spate), pedalari continue ori intermitente, miscari masticatorii acompaniate sau nu de salivatie, vomitare, ca semne autonome manifestarilor nervoase. Alte semne autonome sunt diareea si cresterea temperaturii (40 - 41,8 grade Celsius), in final animalele prezentandu-se epuizate, depresive.
Intoxicatiile vegetale produc si modificari de comportament, mai ales in cazul manifestarilor cronice de intoxicatie. O tinta frecventa pentru toxinele vegetale sunt rinichii, cu functia lor de filtrare. Clinic, vom observa semnele unei insuficiente renale acute ori cronice, traduse prin inapetenta, voma, hemoragie gastro-intestinala, edeme, slabire cronica, ataxie, colica renala.
La nivelul ficatului, intoxicatiile cu plante toxice produc vomitari, refuzul hranei, slabire, depresie, icter, decolorarea fecalelor precum si scaderea productiei de lapte. Simptomele digestive ale intoxicatiilor vegetale sunt salivatia abundenta, greutate in deglutitie, voma, febra, hemoragii ale tractusului digestiv superior, corelate cu o respiratie dispneica cauzata de afectarea laringelui si faringelui.
Vom preciza in articolele urmatoare actiunea toxinelor vegetale asupra altor organe si aparate.
Dr. Gavril Bile,
Doctor in medicina veterinara
Medic primar veterinar
PIATA agricola nr. 42 ( 14 - 27 iulie 2008)
O IDEE IN AVANS IN ZOOTEHNIE
Prosperitatea economica implica si renuntarea la unele traditii si implementarea unei tehnologii inovative a carei finalitate consta in cantitatea si mai ales calitatea produselor obtinute.
Trebuie sa renuntam la agricultura de subzistenta si sa procedam cu curaj la transformarea gospodariilor noastre in ferme comerciale autentice, cu ajutorul fondurilor oferite de Uniunea Europeana.
Prin urmare, ingineria aplicata in agricultura nu este un moft, ci o necesitate obiectiva! Din acest motiv, trebuie sa avem „MEREU O IDEE IN AVANS!”.
In acest context, S.C. „S&E PUIU IMPEX” SRL vine in sprijinul fermierilor care doresc sa-si dezvolte afacerea dupa standardele Uniunii Europene, oferind produse si servicii de calitate superioara.
S.C. „S&E PUIU IMPEX” SRL, in calitate de reprezentant in Romania al firmei SCHAUER Maschinenfabrick (Austria) si unic distribuitor in judetele Maramures, Satu-Mare, Bihor, Salaj, Cluj, Mures, Alba, Sibiu, Harghita, Bistrita-Nasaud, Botosani, Suceava, Neamt, Iasi, Vaslui si Bacau, are ca obiect de activitate:
* Dotarea adaposturilor pentru suine, taurine si cabaline;
* Sisteme mecanizate si computerizate de furajare uscata si lichida;
* Instalatii pentru degajarea dejectiilor si tehnica pentru fosele septice (bazine de colectare a purinului);
* Sisteme moderne de aerisire (ventilatie) si climatizare etc.,
ofera solutii complete in zootehnie.
Echipa noastra este formata din specialisti cu experienta in dotarea fermelor, care sunt pregatiti la firma SCHAUER si care va ofera servicii de consultanta si proiectare gratuita.
S.C. „S&E PUIU IMPEX” SRL, ca o organizatie activa, colaboreaza cu cei care desfasoara activitati legate de zootehnie, domeniu care prevede necesitatea utilizarii produselor comercializate de noi. Clientii nostri recunosc produsele noastre ca fiind de cea mai inalta calitate, iar preturile pe masura.
Aveti nevoie de calitate si siguranta?
S.C. „S&E PUIU IMPEX” SRL este solutia dumneavoastra!
Detalii la nr. de telefon: 0744 284 885, 0722 284 885; e-mail: office@agrotehnic.ro, web: www.agrotehnic.ro, Baia Mare, str. Nucului nr. 7B, cod: 430075.
PIATA agricola nr. 41 ( 23 iunie - 13 iulie)
PROBLEMELE PATRIOMONIALE ALE CABALINELOR
CABALINE. Patrimoniul Societatii Nationale “Cai de Rasa” ar putea fi preluat de Regia Nationala a Padurilor (RNP) - Romsilva
pentru finalizarea retrocedarilor de terenuri revendicate. Decizia apare intr-un proiect de Ordonanta de Urgenta postat pe site-ul
Ministerului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale. Conform textului publicat de minister, adoptarea acestui proiect este determinata
de necesitatea corectarii unor inadvertente din Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr.139/2002 privind desfiintarea Societatii Nationale “Cai de Rasa” si preluarea patrimoniului acesteia de catre Romsilva, in care nu s-a specificat nimic despre regimul terenurilor pentru care s-au inaintat solicitari de retrocedare. Conform modificarilor propuse in proiectul de ordonanta, Romsilva ar putea avea cadrul legal pentru punerea la dispozitia comisiilor de aplicare a legilor fondului funciar, a terenurile revendicate de fostii proprietari in baza Legii nr. 247/2005, precum si executarea de catre RNP a unor sentinte judecatoresti definitive si irevocabile date in legatura cu unele imobile ale societatii. Conform proiectului de Ordonanta de Urgenta, adoptarea acestei schimbari este necesara: “Consecintele negative care se vor produce in cazul in care acest proiect nu va fi promovat pe calea delegarii legislative se refera la intarzieri in punerea in posesie si eliberarea titlurilor de proprietate fostilor proprietari indreptatiti sa li se retrocedeze terenurile agricole confiscate abuziv”. Deocamdata, exista imposibilitatea de punere in aplicare de catre regie a sentintei civile definitive si irevocabile prin care este obligata sa vanda unui chirias o locuinta din patrimoniul fostei SN “Cai de Rasa”. De asemenea, conform proiectului de ordonanta de urgenta, terenul aferent fostului depozit de armasari Homorod, de 159 de hectare, isi va schimba destinatia in teren cu destinatie forestiera si va fi inclus in fondul forestier proprietate publica a statului.
Regia Nationala a Padurilor - Romsilva a preluat activitatea de intretinere a cabalinelor in 2002, dar, conform datelor financiare publicate de institutie, inregistreaza anual pierderi de circa doua milioane de euro in urma administrarii acestei activitati. In prezent, Regia Nationala a Padurilor - Romsilva administreaza 16 unitati hipice, in care sunt crescute 4.002 cabaline, din care un efectiv de 1.650 sunt caii din patrimoniul genetic national. In conformitate cu noile modificari propuse in proiect, in administrarea Regiei Nationale a Padurilor - Romsilva va mai trece si o suprafata de teren de 9.450 de hectare unde se afla herghelii si depozitele cu cabaline.
PIATA agricola nr. 41 ( 23 iunie - 13 iulie)
CE SOLICITA GESTIONAREA EFICIENTA A DERIVATELOR DE ORGINE ANIMALA
Comisia Europeana a adoptat o propunere care va facilita o gestionare mai eficienta a produselor derivate de origine animala,
simultan cu pastrarea nivelului de protectie actual in fata riscurilor pentru sanatatea publica, sanatatea animala si mediu. In UE,
mii de abatoare, exploatatii agricole si fabrici de prelucrare a laptelui produc anual aproape 15 milioane de tone de produse derivate
de origine animala. Propunerea executivului comunitar vizeaza introducerea de reguli mai clare si defineste un cadru general pentru o
reglementare proportionala cu privire la riscurile referitoare la aceste produse. Comisarul european pentru sanatate,
Androula Vassiliou, a prezentat propunerea lansata de Comisia Europeana: “aceasta propunere actualizeaza normele noastre legate de aceste produse prin eliminarea, in masura posibilului, a constrangerilor inutile si a dublelor impuneri, precizand si in ce cazuri se aplica legislatii conexe. In acelasi timp, sunt pastrate garantiile pentru sanatatea animala si sanatatea publica, astfel incat consumatorii sa fie protejati”. Proiectul propus de Comisia Europeana pastreaza garantiile fundamentale introduse in 2003 pentru evitarea riscurilor mentionate, pastrand clasificarea acestor tipuri de produse pe baza riscurilor, obligatia statelor membre de a contribui la colectarea si eliminarea acestor produse, excluderea produselor improprii pentru consumul uman si interzicerea hranirii animalelor dintr-o specie cu produse provenind de la aceeasi specie, asa-numita “interdictie de reutilizare in interiorul speciei”. Intrand in fabricarea acestor categorii de produse, ele sunt supuse dispozitiilor dreptului comunitar european. Propunerea executivului comunitar introduce notiunea de “punct final” in fabricarea produselor derivate de origine animala. Inaintea oricarei schimbari, un organism specializat va trebui sa evalueze posibilele riscuri ale unui anumit produs derivat de origine animala pentru sanatatea publica si sanatatea animalelor.
PIATA agricola nr. 41 ( 23 iunie - 13 iulie)
BACTERIA ULCERULUI PORCIN
Atentie la carnea de porc! Biologii belgieni au descoperit in stomacul porcinelor un analog al bacteriei Helicobacter pylori, bacterie care provoaca ulcerul. Cercetatorii belgieni s-au limitat la studierea a trei porci bolnavi, insa analiza proteinelor si ADN-ului bacteriei le-a permis sa afirme ca au descoperit un nou tip de bacterie. Totusi, pentru microbiologie aceasta este o problema foarte delicata, deoarece la microscop este extrem de greu sa deosebesti tipurile de bacterii, astfel incat asupra oricarei descoperiri planeaza o doza de scepticism. Oamenii de stiinta belgieni si-au exprimat convingerea ca noul tip de bacterie poate infecta si oamenii. Echipa a ajuns la aceasta concluzie studiind asemanarile dintre H. suis si tipul inrudit H. heilmannii, capabil sa supravietuiasca in organismul uman. Deocamdata, mai trebuie sa se studieze cat de periculoasa este bacteria “ulcerului porcin” pentru om si daca poti dezvolta ulcer consumand carne de porc. Deocamdata descoperirea belgienilor este foarte importanta pentru zootehnie, deoarece in lumea animalelor deznodamantul letal survine mult mai devreme, pentru ca nimeni nu se complica sa trateze complicatiile aparute. Pana in prezent, au fost descrise aproximativ 8.000 de tipuri de bacterii, numar infim comparativ cu cele 2-3 milioane care ar popula planeta noastra.
Nominalizari biologice
Pentru studierea si cercetarea bacteriilor, Robert Koch si Ronald Ross au fost, la inceputul secolului trecut, laureati ai Premiului Nobel pentru Medicina, iar australienii Barry Marshall si Robin Warren, la inceputul acestui secol. Cercetatoarea belgiana Margo Baele si colegii sai au decis sa o ia pe urma medicilor australieni, care au redescoperit Helicobacter pylori. Noua bacterie descoperita de oamenii de stiinta belgieni (Helicobacter suis) este la fel de periculoasa ca H. pylori si este capabila sa provoace gastrita si ulcer stomacal. Este adevarat ca, deocamdata, doar la porci.
PIATA agricola nr. 41 ( 23 iunie - 13 iulie)
LEGISLATIE
Pasaport cabalin
Caii, magarii si alte cabaline vor avea de anul viitor un singur tip de pasaport in Uniunea Europeana. Regula a fost adoptata in scopul ameliorarii sanatatii acestor animale. In gatul animalelor va fi introdus un cip electronic, care va trebui sa corespunda pasaportului. Eliberarea pasaportului este inregistrata intr-o baza de date sub un numar de identificare unic, atribuit animalului pe viata si care va constitui o referinta constanta, chiar si in cazul schimbarii numelui acestuia.
PIATA agricola nr. 41 ( 23 iunie - 13 iulie)
SFATUL VETERINARULUI
Afectiuni ale mamelei la oi
si capre in timpul pasunatului
Perioada de pasunat corespunde la oi si cu perioada de lactatie. Legat de aceasta perioada de pasunat pot aparea o serie de afectiuni ale glandei mamare aflate in plina functiune.
In primul rand, odata cu iesirea la pasunat mai ales pe terenuri accidentate, cu multe tufisuri necuratate, glanda mamara poate fi traumatizata, putand fi lovita (contuzii), sfasiata, taiata, intepata. Aceste afectiuni, cunoscute sub termenul generic de afectiuni chirurgicale, se trateaza in functie de gravitate dupa sfatul medicului veterinar.
In sezoanele extrem de uscate, dermul (pielea mamara) poate crapa, pot aparea crevase, unele chiar sangerande. In acest caz se impune ungerea mamelei cu un unguent cu antibiotice ori cu vaselina pura.
Deosebit de grave, si totodata pagubitoare pentru sanatatea si productia oilor si caprelor, sunt bolile cauzate de infectii ale glandei mamare, dintre care frecvente sunt agalaxia contagioasa a oilor si caprelor, precum si mamita gangrenoasa.
Agalaxia contagioasa apare in perioada de lactatie, manifestandu-se ca o mamita acuta si putand fi localizata si la ochi si la articulatii. Boala poate aparea si la masculi si tineret, la oile ce nu sunt in lactatie, localizandu-se la ochi si articulatii. Oile care au fatat prima data sunt cele mai sensibile, imbolnavindu-se mai frecvent si mai grav. La oile mulgatoare, principala cale prin care se transmite agalaxia contagioasa sunt mainile mulgatorilor. In faza acuta, boala debuteaza cu febra mare (pana la 41de grade Celsius). Animalul bolnav nu consuma hrana si intr-o saptamana poate muri.
Intr-o faza mai putin grava, laptele la oi devine verzui sau galbui, mai vascos, coagulandu-se cand este pus la fiert. Lasat in repaos, laptele se separa in doua straturi, unul deasupra, mai alb si altul inferior, verzui. Pe fundul vasului apare o depunere grunjoasa.
La oaia afectata, laptele scade mult, iar mamela se atrofiaza, putandu-se inflama si prezenta numeroase abcese.
Problema este ca glanda mamara se poate compromite definitiv, iar laptele nu mai revine la normal pe toata durata lactatiei. Cand boala se localizeaza la ochi, se observa lacrimare, conjunctivita, oile bolnave nesuportand lumina. La picioare se observa schiopatari, artrite de diferite grade. Mentionam ca aceasta afectiune nu se poate trata, singura salvare fiind vaccinarea intregului efectiv, la oile gestante vaccinarea trebuind efectuata in lunile 3 si 4 de gestatie. De necesitate, efectivul poate fi vaccinat cand se constata aparitia primelor semne ale bolii.
O alta afectiune cu localizare mamara este mamita gangrenoasa, mult mai grava decat precedenta, deseori aceasta fiind mortala. Afecteaza femelele doar in perioada de lactatie.
Aparitia mamitei gangrenoase este legata de conditiile de igiena si muls, de solicitarea ugerului, cel mai solicitat fiind inainte de intarcarea mieilor si dupa inceperea mulsului, cand ugerul oilor si caprelor este mai traumatizat. Boala se instituie cu semne generale valabile pentru orice boala infectioasa, febra, lipsa apetitului, a rumegarii, oaia deplasandu-se greoi. Tinta principala a bolii este mamela care se tumefiaza, este calda, fierbinte la palpare, dureroasa. Mamelele devin rosii, cianotice, transformandu-se in edeme care se pot intinde si pe fata interna a coapselor, pe abdomen, ajungand pana la cosul pieptului. Moartea se poate produce in 24 de ore, alteori dupa 4, 5 zile.
Daca boala are o evolutie mai indelungata, mamela afectata se modifica, diminuandu-se si lasand in loc o rana mare care nu se cicatrizeaza decat in una-doua luni. Tratamentul consta in administrarea de antibiotice (penicilina), atat general, cat si local, sub atenta supraveghere a medicului veterinar. Se va avea in vedere plaga, deoarece, fiind rana deschisa, mustele isi pot depune ouale in acest loc, ca sa nu mai vorbim de infectiile grave ce se pot suprapune.
Ca masuri de preventie se mentioneaza respectarea conditiilor de igiena in timpul mulsului si ca prima masura mutarea stanii inca de la primele semne de boala.
In popor, agalaxia contagioasa este denumita „rasfugul alb”, fiind produsa de o microplasma, pe cand mamita gangrenoasa, produsa de un stafilococ, este denumita „rasfugul negru”.
Putem concluziona ca afectiunile glandei mamare a oilor si caprelor in lactatie, aflate la pasunat, sunt pe cat de grave, pe atat de pagubitoare, atat pentru sanatatea animalului, a turmei, cat si pentru productia de lapte.
Dr. Gavril Bile,
Doctor in medicina veterinara
Medic primar veterinar
PIATA agricola nr. 41 ( 23 iunie - 13 iulie)
FERMIERII PIERD ACTELE DE IDENTIFICARE A ANIMALELOR
SALAJ. Directia Sanitar-Veterinara si pentru Siguranta Alimentelor (DSVSA) Salaj acuza fermierii ca, deoarece nu au grija de actele de identificare ale animalelor si le pierd, nu se cunosc niciodata cu exactitate efectivele de animale din judet. “Avem cateva sute de cazuri de fermieri care au pierdut pasapoartele animaliere, cardurile de exploatatie si registrele de exploatatie, fara de care nu putem sti efectivele de animale din judet. Uneori, fermierii vand animalele in alte judete, cu pasapoarte cu tot, in loc sa vina cu ele la noi, pentru a le radia din evidente”, a declarat pentru Rompres directorul DSVSA Salaj, Mircea Martin.
Conform directorului DSVSA Salaj, institutia a primit sute de cereri de eliberare a unor duplicate pentru actele pierdute, existand cel putin zece solicitari pe zi in acest sens.
Directorul Martin a mai precizat ca DSVSA Salaj va solutiona cererile inregistrate, pe de o parte, iar pe de alta parte, pentru reducerea pierderilor de acte, va organiza o intalnire cu fermierii, pentru a le explica importanta pe care au au cardurile, pasapoartele si registrele de exploatatie si efectele pe care le produce pierderea lor.
PIATA agricola nr. 41 ( 23 iunie - 13 iulie)
PACATELE CARNII DE VITA
GERMANIA. In conditiile schimbarilor climatice si ale crizei alimentare globale se pune din ce in ce mai des intrebarea daca renuntarea la carne nu ar fi o solutie la aceasta situatie. Vegetarienii sunt de parere ca da, in timp ce consumatorii de carne neaga eficienta unei astfel de teorii, scrie revista germana "Die Welt".
Insa in ultima vreme criticile cele mai dese se indreapta mai ales contra carnii de vita. Pe de-o parte, rumegatoarele elimina foarte mult metan, unul dintre cele mai importante gaze producatoare ale efectului de sera. Pe de alta parte, aceste animale sunt foarte risipitoare atunci cand este vorba despre consumul de plante pe care omul le-ar putea consuma, deseori, chiar direct.
Animalele consuma, pe kilogram, mai mult nutret decat carnea pe care o furnizeaza. Conform expertilor, intre 40 si 50% din recolta globala de cereale este destinata consumului animalier. Potrivit FAO (Organizatia pentru Alimentatie si Agricultura a Natiunilor Unite), productia anuala globala de carne s-a dublat de la 136 de milioane de tone, la inceputul anilor ’80, la 260 milioane de tone - in anul 2004. Asociatia Vegetarienilor din Germania (VEBU) este convinsa ca adevaratele cauze ale preturilor record la alimente sunt trecute total sub tacere. Productia de combustibil biologic in ascensiune joaca desigur si ea un rol, spun surse din asociatie, insa adevarata problema este consumul de carne. “Natiunile in ascensiune, precum China, au inceput de curand sa consume din ce in ce mai multa carne. Cine se hraneste vegetarian isi aduce o mica, dar insemnata contributie pentru impiedicarea catastrofelor care se prefigureaza”, a afirmat Mahi Klosterhalfen, de la VEBU Hanovra.
Daca ne gandim la o eventuala trecere la alimentatia cu orez, renuntarea la carne nu este intotdeauna o solutie optima, deoarece culturile de orez timpuriu contribuie si ele la cresterea cantitatii de metan emis in atmosfera si la schimbarea climatica. Expertii de la Institutul Max Planck pentru microbiologie terestra din Marburg (Germania) puneau insa pe seama cresterii vitelor 20% din emisiile totale de metan la nivel planetar, in timp ce culturile de orez sunt responsabile doar pentru 10% din cantitatea totala de metan eliberata in atmosfera.
PIATA agricola nr. 41 ( 23 iunie - 13 iulie)
CAT NUTRET “CONSUMA” UN KG DE CARNE?
ELVETIA. Cate cereale se consuma pentru un kilogram de carne? Conform datelor publicate de profesorul Wolfgang Nentwig, care preda la Universitatea din Berna (Elvetia) sinecologie (ecologia comunitatilor), autor al cartii “Ecologia Umana”, in SUA pentru productia de carne se cultiva mai ales porumb, iar in Europa - orz. La acestea se adauga importurile sporite de nutret din lumea a treia, precum soia. Cea mai mare parte a productiei globale de soia este prelucrata astfel sub forma de nutret. In ce priveste transformarea substantei vegetale intr-una animala, Nentwig considera ca datele care vorbesc despre mai mult de 8 kilograme de plante pentru un kilogram de carne sunt exagerate. Important este, spune el, ce cantitate de carne comercializabila rezulta de aici si in ce conditii a fost tinut animalul. Atunci cand un animal se poate misca liber, acesta consuma mai multe calorii, lucru bun daca ne gandim la constiinta consumatorului, dar negativ pentru portmoneul sau. Atunci cand un animal este tinut intr-un tarc, acesta are nevoie de mai putina hrana. Din acest motiv, in ce priveste rezultatele relative trebuie luata in consideratie si dispersia apreciabila. Pentru a rezolva criza, adauga el, trebuie lucrat la nivelul tarilor afectate de flagel si marita de exemplu productivitatea la fata locului, la fel ca si puterea de cumparare. In opinia profesorului, la fel de benefica ar fi si eliminarea subventionarii alimentelor de export europene. Ministerul Federal al Agriculturii din Germania a prezentat o serie de calcule cu privire la cantitatile de furaje utilizate pentru obtinerea unui kilogram de carne. Astfel, pentru a obtine un kilogram de carne la un pui de crescatorie sunt necesare 1,7 kilograme de hrana animaliera, in timp ce la un curcan proportia este de 1 la 2,7, iar la un porc de crescatorie de 1 la 3. In cazul rumegatoarelor, pentru care cerealele reprezinta doar o completare a ratiei lor de nutret, o astfel de comparatie nu are rost, deoarece sursa principala de hrana o reprezinta pajistile.
PIATA agricola nr. 41 ( 23 iunie - 13 iulie)
SOLUTII DE SUCCES PENTRU UN GRAJD CURAT
Conceptul Schauer pentru instalatiile de evacuare a dejectiilor presupune obtinerea de suprafete uscate datorita unui sistem optim de scurgere a apei, respectand atat regulile privind protectia animalelor, cat si ecologia in agricultura. Curatarea podelei grajdului: Suber greu: Foarte potrivit pentru gunoiul lichid si solid, chiar si in cantitati mari; Constructie zincata foarte solida, are pana la 4 m latime de lucru. Datorita celor trei parti ale sale se adapteaza foarte bine denivelarilor suprafetelor; Stinghia insurubata mobila pe verticala asigura curatirea podelei si evita nivelarea ei de catre suber; Prin manevrarea clapelor laterale se evita impingerea inapoi a gunoiului si este garantata inchiderea clapelor in timpul inaintarii; O clapa rabatabila automata din otel inoxidabil tine liber canalul de scurgere de sub suber si asigura scurgerea lichidului din balegar de pe suprafata curatata; Pupitrul de comanda simplu de utilizat si troliul de actionare de putere mare asigura o functionare impecabila. Suberele pliante: Sunt solutia optima pentru grajdurile cu gunoi solid. Prin ridicarea bratelor laterale, la mersul inapoi, gunoiul ramane pe loc si este transportat din grajd doar la urmatoarea miscare inainte; Suberele din otel sunt rezistente la rupere, robuste si au durata lunga de viata. Scocul (Canalul de scurgere a lichidului): Pentru a putea elimina cantitatea mare de lichid (la 50 de vaci cca 2.000 l/zi), scocul trebuie sa fie suficient de mare (cca 30 cm adancime si 15 cm latime). Construim sistemul perfect pentru indepartarea balegarului: Hydro-transportatorul: optim pentru orice fel de gunoi si pentru cantitati mari de paie, permite diverse unghiuri de panta si are o inaltime care se poate regla. Hydro-transportatorul este instalatia potrivita pentru orice depozit de balegar. Este reglabil la 240° si sunt disponibile trei modele in functie de lungime: Schauer Hydro 700, 800 sau 900.
Aveti nevoie de calitate si siguranta?
S.C. „S&E PUIU IMPEX” SRL este solutia dumneavoastra!
Detalii la nr. de tel.: 0744. 284.885; 0722. 284.885; tel./fax: 0262-217927; e-mail: office@agrotehnic.ro, www.agrotehnic.ro; Baia Mare (jud. Maramures), str. Nucului 7B, 430075.
PIATA agricola nr. 40 (9 iunie - 22 iunie)
PUTINI SOLICITANTI DE SUBVENTII IN SALAJ
* Fata de 2007, doar 34% dintre fermieri au solicitat subventii
Doar 7,4% dintre fermierii salajeni care au depus anul trecut cereri pentru subventii la ovine au cerut sprijin si in acest an si 34% dintre cei care au depus pentru bovine. In anul 2007, s-au depus 4.187 de cereri pentru subventii la vaci, iar in 2008 doar 1.424. Ca numar de animale, in anul 2007 s-au cerut subventii pentru 16.984 de capete de bovine, in timp ce, in acest an, numai pentru 6.111 vaci. Pentru exploatatiile de ovine si caprine s-au depus 703 cereri in 2007, pentru 93.906 animale, in timp ce acum s-au depus doar 52 de cereri, pentru doar 9.970 de capete. Diferenta este mare, iar termenul limita se apropie de sfarsit. Seful departamentului IACS din cadrul APIA Salaj, Dumitru Sabou, ii anunta pe fermierii care nu si-au depus inca cererile, ca termenul limita este 15 iunie. Sabou precizeaza ca cererile se pot depune la centrele locale la care este arondata fiecare localitate. In ceea ce priveste bovinele, lucrurile sunt simple: numarul lor a scazut foarte mult. Conform afirmatiilor directorului OARZ Salaj, Ioan Chereches, principalele motive pentru care a scazut numarul bovinelor constau in inchiderea centrelor de colectare a laptelui, interzicerea circulatiei animalelor pe drumurile publice si lipsa sustinerii financiare. Cu oile insa, lucrurile stau diferit, intrucat numarul acestora creste an de an. Presedintele Asociatiei Crescatorilor de Ovine, Dumitru Ardelean, crede ca pana in ultima zi se vor depune cereri, deoarece ciobanii s-au obisnuit sa faca totul pe ultima suta de metri. De asemenea, acestia au probleme cu elaborarea dosarelor de subventii, care cer un anume nivel de educatie. Problema consta mai ales, potrivit lui Ardelean, in tabelele cu crotalii care trebuie depuse, si “multi nici nu stiu sa-si scrie numele”. Pe de alta parte, angajatii din primarii ar trebui sa-i ajute pe oameni la elaborarea dosarelor, dar in aceasta perioada cei mai multi au fost ocupati cu campania electorala si cu alegerile.
Reactia celor implicati. “Ar fi bine ca lucratorii din primarii sa-i ajute mai mult pe oameni. Pe de alta parte, in aceasta perioada fermierii nu au avut timp sa se ocupe de asta, dar o vor face. Ciobanii mereu asteapta pana in ultimul moment.” - Dumitru Ardelean, presedintele Asociatiei Crescatorilor de Ovine
Corina STIRB
PIATA agricola nr. 40 (9 iunie - 22 iunie)
APIA A PLATIT FERMIERILOR DIN SECTORUL ZOOTEHNIC APROAPE 90 DE MILIOANE DE LEI
PLATI. La sfarsitul lunii mai, Agentia de Plati si Interventie pentru Agricultura (APIA) a
platit fermierilor din sectorul zootehnic aproape 90 de milioane de lei, cea mai mare suma (44,7
milioane de lei) reprezentand sprijinul financiar acordat pentru laptele de vaca. Conform statisticii
funizate de agentia de plati, pentru detinatorii de porcine clasificate clasa E au fost efectuate plati
care au totalizat 16,14 milioane de lei, pentru porcine clasificate clasa U - 4,27 de milioane de lei,
iar pentru cei care detin scrofite la prima fatare - 476.850 de lei . De asemenea, in aceeasi perioada
au mai fost alocati 298.800 de lei pentru detinatorii de bovine adulte clasificate, pentru pasari - pui broiler - 18,42 de milioane de lei, pentru pasari - oua consum - 5,36 de milioane de lei, iar pentru familiile de albine s-au efectuat plati care au insumat 249.060 de lei. In 28 mai, APIA a inaintat institutiilor bancare acreditate solicitari de plata pentru sprijinul financiar acordat producatorilor agricoli din sectorul vegetal, in valoare totala de 55,7 milioane de lei. Iar cu o zi inainte, suma totala platita de catre agentia de plati pentru sprijinul direct al statului din activitatea de neutralizare a deseurilor de origine animala a depasit 2,4 milioane de lei.
PIATA agricola nr. 40 (9 iunie - 22 iunie)
SFATUL MEDICULUI VETERINAR
* Bolile oilor la pasune
Iesirea turmelor de oi si capre la pasune nu presupune doar obtinerea produselor (cas, urda, branza) pe cat de gustoase pe atat de cautate.
Pasunatul expune animalele la o serie de imbolnaviri cauzate pe de o parte de schimbarea ambientului, iar pe de alta parte de contactul cu o serie de agenti patologici de natura infectioasa, virala, toxica, putand aparea afectiuni de natura interna, infectioasa, chirurgicala ori toxica. Iesirea la pasune presupune o schimbare a ratiei, a modului de hranire si a naturii furajelor. Acestea duc la diferite afectiuni de natura medicala, indigestii, timpanisme, diaree etc., care se reflecta asupra productiei de lapte.
Indigestiile pot fi cauzate de consumul excesiv de iarba, avand loc o supraincarcare a rumenului ca urmare a acumularii masive de continut alimentar nefermentescibil in prestomacuri care se dilata, uneori exagerat, si astfel este perturbata digestia. Alte indigestii pot fi de natura biochimica, atunci cand se produce alcaloza ori acidoza metabolica. Acestea sunt urmarile unor dezechilibre acido-bazice cauzate de consumul unor ratii unilaterale compuse din anumite plante cu continut alcalin, respectiv bazic.
O afectiune medicala des intalnita la rumegatoarele aflate la pasune este meteorismul, adica, folosind un termen popular, „umflarea” rumenului si a retelei, in cazurile acute putand cauza moartea animalului prin asfixiere, din cauza compresiei pe diafragma si, implicit, asupra plamanilor. Meteorismul apare relativ frecvent la oi si rar la capre, putand aparea izolat ori in masa la oi, in cazul in care mai multe animale consuma plante numite „timpanogene”. Scoaterea turmei la pasune pe frig, ceata, ploaie, ori cand iarba este inrourata, cu bruma, consumul de radacinoase (napi, sfecla) ori fructe inghetate poate declansa fermentatiile care produc meteorismul. Trifoiul, lucerna, frunzele de papadie, frunzele de varza, sfecla sunt furaje producatoare de fermentatii ce duc la timpanism. De aceea se impune respectarea unor reguli care sa previna consumul acestor furaje, mai ales cand sunt umede, reci. Data fiind gravitatea si frecventa meteorismului la animalele aflate la pasune, prezentam simptomatologia asociata afectiunii.
La scurt timp dupa consumul de furaje „timpanogene”, animalul se opreste brusc din pascut, are o privire ingrijorata, sta cifozat (cocosat) si intoarce capul inspre abdomen. Incercand sa eructeze, nu va reusi - gazele nu se pot elimina si, ca urmare, rumenul, si uneori reteaua, se dilata, in flancul (desertul) stang aparand o umflatura care poate sa depaseasca coloana vertebrala. Cand presiunea pe plamani este mare, animalul isi va intensifica respiratia, va transpira, putandu-se sufoca in cele din urma.
Diareele sunt inca frecvente la oile aflate la pasune, avand o multitudine de cauze, unele de natura alimentara (consumul de furaje reci, alterate) ori infectioase. Diareele pot aparea si cand se schimba brusc pasunea, trecandu-se de la o iarba uscata la una umeda, luxurianta, precum si in cazul adaparii cu apa statuta, insalubra, noroioasa, calda. Animalele vor manifesta abatere, lipsa apetitului si, din cauza deshidratarii, vor cauta sa consume cat mai multa apa, iar trenul posterior si coada vor fi murdarite de fecale. In cazul prelungirii starii de diaree se poate ajunge la fenomene de autointoxicatie.
Frigul, schimbarile bruste de temperatura, caldurile sunt printre cauzele cele mai frecvente de imbolnavire a animalelor care pasuneaza. Frigul, asociat cu umezeala, produce numeroase boli, cunoscute sub termenul generic de „boli afrigore”. Pneumoniile, bronhopneumoniile, uneori chiar in masa, pot aparea in urma ploilor reci, a noptilor friguroase, ori a ploilor dupa perioade caniculare. Bronhopneumoniile cauzate de frig se manifesta unori acut, animalul nu mananca, respira greu, are febra mai mare (40-41 de grade Celsius), secretia lactata abolindu-se ori scazand foarte mult. Daca nu se instituie rapid tratamentul, multe animale pot muri, iar cele care supravietuiesc raman cu sechele pulmonare care le afecteaza productivitatea. In vara acestui an am intalnit un episod de influenta, de gripa, la o turma de capre, care a aparut dupa ce animalele au stat cateva nopti in ploaie. Din 190 de capre, 140 au avut temperatura peste 40 de grade Celsius, prezentau respiratie dispneica, iar productia de lapte era mult diminuata. In cazul in care animalele nu beneficiaza de apa si umbra, caldura excesiva cauzeaza congestii pulmonare. Fara sa se ia masuri de imbunatatire a conditiilor ambientale, congestia se poate complica, aparand edemul pulmonar („apa la plamani”), care poate cauza asfixia si chiar moartea.
IN EDITIA VIITOARE: Bolile infectioase care pot aparea la oile si caprele aflate la pasune.
Dr. Gavril Bile,
Doctor in medicina veterinara
Medic primar veterinar
PIATA agricola nr. 40 (9 iunie - 22 iunie)
SPOTMIX - hrana pasta pentru porcine
Un brevet european complet nou face furori. Cu SPOTMIX, firma SCHAUER demonstreaza inca o data competenta si precizie in tehnica hranirii.
Avantajele SPOTMIX: SPOTMIX va da posibilitatea de a realiza din substanta uscata intr-un anumit raport hrana lichida in stare de curgere pentru trocuri lungi; hrana umezita pentru trocuri individuale; transportul doar al hranei uscate. SPOTMIX va da posibilitatea sa realizati un anumit amestec si o anumita marime a portiilor: cu cantitati de energie si proteine adaptate zilnic pentru fiecare animal sau pentru fiecare grupa; pentru prima data la hranirea in mai multe faze. SPOTMIX asigura o igiena absoluta, deoarece nu ramane niciun rest in instalatie; instalatia compacta inlocuieste recipientul de amestecare de dimensiuni mari; transportul hranei cu generatorul de aer permite hranirea rapida cu consum redus de energie
Solutii inteligente: 1. Amestecatorul de portii: numarul dorit de componente, inclusiv o proportie nelimitata de CCM si cantitati mici se pot comanda, cantari si amesteca, conform standardului. 2. Capul de amestecare: Supapa principala in trei timpi ghideaza curentul de aer in timpul procesului de furajare spre derivatiile cu ventil de la fiecare loc de hranire. Cu SPOTMIX, hrana se poate administra la alegere in stare de pasta sau total lichida. 3. Recipientul cu apa, prevazut cu o pompa proprie, asigura o presiune constanta a apei si astfel consistenta adecvata a hranei. In afara de apa se poate adauga zer sau stabilizatori cum ar fi acidul propionic.
SPOTMIX hraneste „ca la carte”. S-a demonstrat ca prin utilizarea instalatiei de furajare SPOTMIX se realizeaza cresteri zilnice in greutate de cca 10-15% in crescatoriile de purcei. Motivul principal al acestei cresteri este faptul ca, datorita instalatiei SPOTMIX, se trece usor de la laptele matern la hrana uscata prin hrana sub forma de pasta.
Aveti nevoie de calitate si siguranta?
S.C. „S&E PUIU IMPEX” SRL este solutia dumneavoastra!
Detalii la nr. de telefon: 0744/284.885, 0722/284.885; e-mail: office@agrotehnic.ro, web: www.agrotehnic.ro, Baia Mare, str. Nucului nr. 7B, cod: 430075.
PIATA agricola nr. 39 (26 mai – 8 iunie 2008)
FABRICA UNUI GERMAN PRODUCE
BRANZA ITALIANA IN ROMANIA
MARAMURES. In doi ani, comuna Botiza va fi recunoscuta in Europa nu doar ca o destinatie turistica maramureseana, ci si
drept centru de productie a mozzarellei romanesti. In mai putin de doi ani, in comuna va functiona o ferma de bivoli axata pe productia
de mozzarela. Investitia, de peste un milion de euro, apartine unui economist german, Volker Bulitta. Acesta, in parteneriat cu
localnicul Vasile Trifoi, va pune bazele fermei de bubaline din judet, prima de acest gen din tara. Bulitta a descoperit localitatea
Botiza in anul 1992, pe cand petrecea un concediu in Maramures. A ramas impresionat de frumusetea si autenticitatea satului traditional maramuresean, motiv pentru care a revenit an de an. Economist de meserie, germanul a sesizat potentialul localitatii. In urma unei analize serioase a cererii existente pe piata europeana, Bulitta a ajuns la concluzia ca o ferma de bivoli pentru productia exclusiv de mozzarella s-ar putea dovedi foarte profitabila. „Pe piata de consum din Europa exista o cerere importanta de mozzarella din lapte de bivolita, care nu este acoperita de fermele existente acum”, a declarat economistul german. Urmatorii pasi au venit de la sine. Cu ajutorul maramureseanului Trifoi, Bulitta a infiintat o firma romano-germana, a achizitionat teren si cateva animale, doar bivoli de rasa pura. Proiectul este deocamdata la inceput, urmand ca in mai putin de doi ani ferma sa poata intra in productia de masa. Mozzarella de la Botiza va fi ecologica si conform standardelor impuse de Uniunea Europeana. Va fi o ferma ultramoderna, cei care se ocupa de materializarea proiectului, de amenajare si dotare fiind experti germani in agricultura.
Mozzarella produsa in Botiza va fi exportata in tari precum Franta, Luxemburg si Germania, tari in care cererea pentru aceste branzeturi este foarte mare. Fiind vorba de produse ecologice, pretul de comercializare va fi unul ridicat, prea mare pentru piata interna, este de parere Bulitta.
Numarul bivolilor, in regres
In august 2007, in Romania mai existau doar 56.264 de bivoli inregistrati, tendinta de evolutie a speciei fiind descrescatoare, ceea ce constituie un fapt ingrijorator pentru viitorul apropiat al zootehniei. Numai in ultimii doi ani, numarul bivolilor romanesti a scazut de trei ori. Maramuresul, cu 5.581 de capete, se afla pe locul patru, dupa Salaj, Cluj si Bihor. Numarul bivolilor romanesti a scazut din cauza exporturilor masive in Germania, Italia, Anglia, Irlanda si Elvetia. Efectivele de bubaline din Italia s-au dezvoltat dintr-un nucleu importat in anii ’60 din Romania, iar mozzarela, atat de consumata astazi in lume, provine din lapte de bivolita romaneasca.
Alina BRANOV
PIATA agricola nr. 39 (26 mai – 8 iunie 2008)
AMENZI GUVERNAMENTALE PENTRU TRANSPORTUL
PORCINELOR VII FARA CERTIFICAT VETERINAR
LEGE. Transportul de porcine vii fara certificat sanitar-veterinar de sanatate si formular de miscare va fi sanctionat cu
amenda cuprinsa intre 20.000 si 30.000 de lei, precum si cu confiscarea porcinelor, potrivit unei Hotarari adoptate de Guvern.
Actul normativ prevede ca miscarea porcinelor vii din exploatatiile nonprofesioniste in alte localitati decat localitatea de origine,
indiferent de scop, va fi sanctionata cu amenda de la 5.000 la 10.000 de lei, precum si cu confiscarea porcinelor. De asemenea,
comercializarea carnii, a produselor, a subproduselor si a deseurilor rezultate de la porcine din exploatatiile nonprofesionale, se amendeaza cu sume cuprinse intre 5.000 si 10.000 de lei, precum si confiscarea acestora. Si introducerea in unitatile de abatorizare si procesare a porcinelor vii provenite din exploatatiile nonprofesionale va fi sanctionata cu amenzi de la 20.000 la 30.000 de lei, precum si cu confiscarea acestora.
Pe de alta parte, vor fi sanctionati cu amenzi de la 40.000 la 50.000 de lei si medicii veterinari care nu efectueaza vaccinarile impotriva pestei porcine sau care confirma fraudulos efectuarea vaccinarilor. Amenzi de la 10.000 de lei la 20.000 de lei sunt prevazute pentru nerespectarea prevederilor legale de catre medicii veterinari de libera practica imputerniciti si de catre medicii veterinari oficiali din cadrul directiilor sanitar-veterinare si pentru siguranta alimentelor judetene.
Fondurile necesare achizitionarii vaccinului viu atenuat, a momelilor vaccinale si a materialelor necesare implementarii programului sunt asigurate din venituri proprii si subventii de la bugetul de stat prin bugetul Autoritatii Nationale Sanitar-Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor pentru anul 2008. Pentru vaccinarea de urgenta a porcinelor domestice, fondurile necesare acoperirii costului aferent dozelor vaccinale utilizate se ramburseaza de catre Comisia Europeana in cuantum de pana la 100%, iar costurile aferente manoperei de vaccinare in cuantum de pana la 50%.
PIATA agricola nr. 39 (26 mai – 8 iunie 2008)
ACTIUNI DIN PROGRAMUL DE
PREVENIRE SI CONTROL AL BOLILOR
LEGE. Guvernul a aprobat Hotararea privind aprobarea actiunilor sanitar-veterinare cuprinse in
Programul actiunilor de supraveghere, prevenire si control al bolilor la animale, precum si a tarifelor
aferente acestora pentru anul 2008. Pentru suine, ovine, caprine si bovine se prevede ca fiecare
exploatatie de animale va fi inregistrata in Registrul national al exploatatiilor, iar fiecarui
proprietar de exploatatie i se va elibera o carte de exploatatie. De asemenea, fiecare animal va fi
identificat individual prin aplicarea de crotalii/marci si va fi inregistrat in Sistemul National de
Identificare si Inregistrare a Animalelor (SNIIA). Miscarea animalelor se va desfasura numai cu
documentatia corespunzatoare inregistrata in SNIIA. Potrivit actului normativ, este prevazuta expertiza sanitar-veterinara a alimentelor de origine animala a furajelor, dar si supravegherea sanitar-veterinara a unitatilor care produc, depoziteaza si comercializeaza produse medicinale de uz veterinar. In programul strategic privind monitorizarea, controlul si eradicarea pestei porcine clasice in Romania, in anul 2008 se prevede ca trebuie constituit un stoc de interventie pentru vaccinul viu atenuat, momelile vaccinale, precum si seturile de diagnostic necesare supravegherii prevazute in program. Achizitionarea vaccinului atenuat, a momelilor vaccinale, precum si a acelor si seringilor se realizeaza de catre directiile sanitar-veterinare si pentru siguranta alimentelor judetene.
PIATA agricola nr. 39 (26 mai – 8 iunie 2008)
SFATUL MEDICULUI VETERINAR
Pasunatul oilor
Din punct de vedere stiintific, in cresterea oilor si caprelor se aplica trei sisteme de intretinere:
pe pasune, in semistabulatie si in stabulatie permanenta.
Intretinerea oilor pe pasune este cel mai vechi sistem de intretinere a oilor in tara noastra, fiind
recomandat si astazi pentru toate zonele, indiferent de forma de relief. Oile se grupeaza in turme,
dupa stare fiziologica si varsta, astfel se creeaza: turma de oi mulgatoare (manzari), care, in functie
de starea pasunii, poate cuprinde pana la 400-500 de capete; turma de mioare (femele de un an) si oile sterpe care pot grupa pana la 300 de capete, mielutele si berbecutii de pana la un an (carlanii si carlanele) se cuprind in turme de 250-300 de capete, iar berbecii de reproductie si batalii formeaza turme de 300-400 de capete.
Pasunatul se face rational, in acest scop pasunile trebuind parcelate in functie de marimea si productivitatea parcelei, aceasta fiind pasunata 5-6 zile, dupa care este lasata o perioada de 15-20 de zile pentru a se reface - se revine pe o parcela care a fost pasunata atunci cand covorul ierbos a atins circa 8-10 centimetri. Se va avea in vedere repartizarea pasunilor mai bune pentru miei, manzari si berbeci reproducatori. Productia de lapte, precum si sporul de crestere sunt influentate in buna masura de felul in care turma este purtata pe pasune. In fruntea turmei va trebui sa fie un cioban care trebuie sa pastreze tot timpul o viteza redusa de deplasare pe pasune, oile trebuind sa fie raspandite pe un front cu lungime de 200-300 de metri si adancime de 40-50 de metri. Ciobanii vor avea grija ca oile sa nu se raspandeasca prea mult, sa nu inainteze prea repede si sa nu stea culcate ori prea grupate (fapt sesizabil mai ales in zilele caniculare). Ciobanii pot fi ajutati de caini dresati, dar trebuie sa aiba grija ca acestia sa nu fugareasca prea mult oile sau sa le muste.
Programul in timpul pasunatului se va desfasura astfel: la orele 4-5 - mulsul; intre orele 5-11 (sau 12) - pasunatul de dimineata (interval in care turma trebuie sa treaca pe la sursa de apa, pentru adapare); in jurul amiezii (orele 11, 12 sau 13) - al doilea muls, dupa care oile se vor lasa la odihna, la umbra, pana la orele 15-16; intre orele 16 si 20 - pasunatul de dupa amiaza (la inceputul acestuia oile trebuie din nou adapate); intre orele 20 si 21 - mulsul de seara; intre orele 21 si 23 - porneala (adica oile vor fi scoase din nou la pasune si adapate - in acest interval oile pasc mai bine, nemaifiind afectate de caldura). La munte, stana se va amplasa in locuri ferite de vant, apoape de o sursa de apa si departe de desisuri (unde se pot ascunde animale salbatice).
In pasunatul traditional, turmele sunt mixte, adica sunt formate din oi mulgatoare, tineret de peste un an, sterpe si berbeci. La mijlocul verii, berbecii vor fi separati de turma si vor fi reintrodusi in turma la inceputul perioadei de monta. Perioada de monta se va calcula in functie de Sarbatorile Pascale din anul urmator, urmarindu-se ca mieii sa fie buni pentru a fi sacrificati (adica de vanzare).
Cainii care insotesc turmele trebuie neaparat deparazitati si vaccinati antirabic. Daca nu sunt deparazitati, exista riscul transmiterii echinocozei la oi si la ciobani. Vaccinarea antirabica este necesara deoarece acestia intra in contact cu carnivorele salbatice.
De asemenea, se va avea in vedere starea generala de sanatate a turmei, ciobanii fiind instruiti pentru a observa si a anunta orice semn de boala. Vara, la pasune, principalele afectiuni ce pot sa apara sunt de natura chirurgicala (raniri, taieturi, contuzii), toxice (intoxicatii cu plante si ciuperci toxice, muscaturi de serpi veninosi), medicale (indigestii, pneumonii), infectioase (anaerobioze, influente, agalaxia contagioasa - care cauzeaza mamite severe). Mamitele cauzate de infectiile anaerobe sunt deosebit de pagubitoare, afectand si compromitand productia de lapte. De aceea, in cazul aparitiei primelor semne animalele afectate vor fi izolate si tratate, pentru restul turmei impunandu-se vaccinarea de necesitate, scop in care va fi anuntat medicul veterinar.
Tot de natura infectioasa este si necrobaciloza care produce podidermatita necrobaciliara (schiopatul oilor) - si aceasta entitate patologica scade productia de lapte. Pentru a preveni si combate bolile, oile vor fi izolate si tratate, staulul va fi mutat des, dar nu pe locuri umede sau nisipoase. Pentru a se evita indigestiile, se va avea in vedere adapatul regulat, evitarea pasunii cu iarba vesteda, ucasta, ori cu buruieni spumogene. Pneumoniile, nefritele, influentele tin de bolile afrigore, cauzate de expunerea la frig, umezeala ori curenti de aer. Pentru a feri oile de muscaturile de serpi veninosi se va evita pasunatul pe locurile in care acestia sunt frecventi (tufisuri, grohotisuri cu expunere la soare) sau pasunatul pe aceste locuri se va face dimineata ori seara, pe racoare, cand serpii sunt amortiti, inactivi, evitandu-se zilele sau perioadele foarte insorite.
IN NUMARUL VIITOR: sistematizarea bolilor la oi si capre.
Dr. Gavril Bile,
Doctor in medicina veterinara
Medic primar veterinar
PIATA agricola nr. 39 (26 mai – 8 iunie 2008)
SOLUTII DE SUCCES PENTRU UN GRAJD CURAT
Conceptul Schauer pentru instalatiile de evacuare a dejectiilor presupune obtinerea de suprafete uscate datorita unui sistem optim de scurgere a apei, respectand atat regulile privind protectia animalelor, cat si ecologia in agricultura.
Curatarea podelei grajdului:
Suber greu: Foarte potrivit pentru gunoiul lichid si solid, chiar si in cantitati mari; constructie zincata foarte solida, are pana la 4 m latime de lucru - datorita celor trei parti ale sale se adapteaza foarte bine denivelarilor suprafetelor; stinghia insurubata mobila pe verticala asigura curatirea podelei si evita nivelarea ei de catre suber; prin manevrarea clapelor laterale se evita impingerea inapoi a gunoiului si este garantata inchiderea clapelor in timpul inaintarii; o clapa rabatabila automata din otel inoxidabil tine liber canalul de scurgere de sub suber si asigura scurgerea lichidului din balegar de pe suprafata curatata; pupitrul de comanda simplu de utilizat si troliul de actionare de putere mare asigura o functionare impecabila.
Suberele pliante: Sunt solutia optima pentru grajdurile cu gunoi solid - prin ridicarea bratelor laterale, la mersul inapoi, gunoiul ramane pe loc si este transportat din grajd doar la urmatoarea miscare inainte; suberele din otel sunt rezistente la rupere, robuste si au durata lunga de viata.
Scocul (Canalul de scurgere a lichidului): Pentru a putea elimina cantitatea mare de lichid (la 50 de vaci cca 2.000 l/zi), scocul trebuie sa fie suficient de mare (cca 30 cm adancime si 15 cm latime).
Construim sistemul perfect pentru indepartarea balegarului: Hydro-transportatorul - optim pentru orice fel de gunoi si pentru cantitati mari de paie, permite diverse unghiuri de panta si are o inaltime care se poate regla. Hydro-transportatorul este instalatia potrivita pentru orice depozit de balegar. Este reglabil la 240 de grade si sunt disponibile trei modele in functie de lungime: Schauer Hydro 700, 800 sau 900.
Aveti nevoie de calitate si siguranta?
S.C. „S&E PUIU IMPEX” SRL este solutia dumneavoastra!
Detalii la nr. de tel.: 0744-284.885; tel. 0722-284.885; fax: 0262-217927; e-mail: office@agrotehnic.ro, www.agrotehnic.ro; Baia Mare (jud. Maramures), str. Nucului 7B, 430075.
PIATA agricola nr. 38 (12 – 25 mai 2008)
AVERTIZARE: BLUE TONGUE LA ANIMALE DIN IMPORTUL COMUNITAR!
AVERTIZARE. O boala extrem de periculoasa pentru animalele din speciile ovine, caprine si
bovine, Blue Tongue sau febra catarala a oilor a fost descoperita in trei judete din Romania, la animale
aduse din alte tari ale Comunitatii Europene. Directorul DSVSA Salaj, Mircea Martin, a afirmat ca boala
a fost diagnosticata in judetele Prahova, Bacau si Dolj, la animale de rasa aduse din Comunitatea
Europeana, Romania fiind, de cel putin zece ani, libera de aceasta boala, desi majoritatea tarilor UE nu
sunt.
Riscul este foarte mare si pentru Romania, din cauza intensificarii comertului intracomunitar, insa
aparitia acestor cazuri a pus ANSVSA pe foc, institutia activand toate comandamentele antiepizootice din tara.
Febra catarala a oilor este o boala virala care apare in special la ovine si caprine, dar poate aparea si la bubaline si taurine. Are caracter sezonier si afecteaza un numar foarte mare de animale intr-un timp scurt, provocand pagube imense si afectand comertul intracomunitar. Clinic, se manifesta prin inflamarea si cianozarea mucoaselor bucale si anale, iar animalul moare in scurt timp. Se transmite, mai ales, prin intepatura insectelor hematofage, dar nu la om.
DSVSA Salaj a informat Comandamentul Antiepizootic, Institutia Prefectului si asociatiile crescatorilor de animale, transmitand si masurile care trebuie luate in cazul diagnosticarii bolii pe teritoriul judetului. Masurile sunt drastice: uciderea animalului si ingroparea sau incinerarea lui imediata. Romania a sesizat Comisia Europeana privind aparitia acestor cazuri in Romania.
Corina STIRB
PIATA agricola nr. 38 (12 – 25 mai 2008)
ANSVSA PROPUNE DEROGARI PENTRU PRODUCATORII DE ALIMENTE TRADITIONALE
DEZBATERE. Autoritatea Nationala Sanitar-Veterinara si pentru Siguranta Alimentelor (ANSVSA) a lansat in dezbatere un proiect de ordin privind acordarea de derogari de la cerintele Uniunii Europene referitoare la normele de igiena pentru unitatile ce realizeaza produse alimentare traditionale. Ordinul Autoritatii Sanitar-Veterinare stabileste o serie de conditii minime de igiena pe care trebuie sa le indeplineasca unitatile ce produc alimentele respective, cum ar fi un spatiu suficient de mare pentru receptia materiei prime, prepararea si depozitarea produselor finite, facilitati pentru spalarea si dezinfectarea mainilor, pentru igienizarea containerelor folosite la transportul materiei prime, precum si a ustensilelor folosite la fabricarea produselor traditionale, ventilatie si, acolo unde este cazul, echipamente pentru evacuarea corespunzatoare a aburilor si vaporilor, sursa de lumina naturala sau artificiala, sistem de canalizare etc.
Documentul stabileste, totodata, si derogarile de la cerintele Uniunii Europene referitoare la normele de igiena care pot fi acordate acestor unitati. Se pot acorda derogari pentru materialele din care sunt confectionate pavimentele, peretii, plafoanele, usile, ferestrele si celelalte deschideri. Ordinul mai prevede acordarea de derogari si in ceea ce priveste materialele din care sunt confectionate echipamentele, instrumentele si ustensilele utilizate la pregatirea, ambalarea si impachetarea acestor produse, mai ales ca micii producatori s-au confruntat cu o serie de probleme, odata cu intrarea Romaniei in UE, in sensul ca spatiile de preparare a alimentelor traditionale trebuie sa respecte aceleasi conditii ca si celelalte unitati din industria alimentara. Este vorba de folosirea unor ustensile din material inoxidabil sau plastic, cazane din inox, ventilatie artificiala sau spatii adecvate pentru depozitare.
Derogarile pot fi acordate doar pe baza unui atestat de produs traditional obtinut de producatorul respectiv de la Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale, insotit de schita unitatii si descrierea detaliata a etapelor de obtinere a produsului, precum si a ustensilelor si echipamentelor folosite. Produsele alimentare traditionale care au obtinut derogari de la normele Uniunii Europene privind igiena se comercializeaza doar pe piata nationala, mai prevede proiectul de ordin. De asemenea, produsele alimentare traditionale trebuie sa aiba etichete pe care sa fie inscriptionate unitatile producatoare. Inca din 2005, Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale a intocmit o lista cu produse traditionale romanesti, iar pana la sfarsitul lui 2006 a atestat aproximativ 820 de produse. Printre produsele aflate pe lista se afla branza de burduf de Bobalna, casul afumat sau jambonul de Bucovina, salamul de casa Tarnavioara, pastrama de oaie, carnatii de Plescoi, prescurile, branza de Moeciu sau horinca de Maramures.
PIATA agricola nr. 38 (12 – 25 mai 2008)
STRATEGIE DE 64 DE MILIOANE DE EURO PENTRU COMBATEREA BOLII LIMBII ALBASTRE
VACCIN. La inceputul lunii mai, Comisia Europeana a alocat 64 de milioane de euro pentru campanii de vaccinare de urgenta in tarile care se confurnta cu boala limbii albastre (Blue Tongue) la efectivele de bovine. Dimensiunea contributiei financiare acordate din partea Uniunii Europene reflecta importanta pe care Comisia o acorda acestor epidemii.Vaccinarea animalelor bolnave este considerata cea mai eficienta masura veterinara care poate fi utilizata in lupta impotriva epidemiei si care poate determina atingerea obiectivelor propuse, in special cel de reducere a numarului de animale pierdute. Din cele 64 de milioane alocate de Uniunea Europeana tarilor care se confrunta cu aceasta maladie, o parte vor fi directionate achizitionarii vaccinului, costuri care vor fi acoperite in proportie de 100% din fondurile Uniunii Europene, iar o parte vor fi directionate catre costurile pe care le implica administrarea vaccinurilor, Uniunea Europeana sustinand pana 50% din valoarea acestor costuri. Preturile stabilite de oficialii Uniunii Europene se ridica la 0,6 euro centi pentru o doza de vaccin si la 2 euro pentru admisnistrarea vaccinului la bovina si 0,75 euro centi pentru fiecare oaie sau capra vaccinata. Pentru a obtine o legislatia armonizata la nivelul intregii Uniunii care sa le permita statelor membre sa adopte legislatia comunitara si in functie de nevoile lor nationale, reprezentantii statelor membre care se confrunta cu aceasta epidemie au prezentant oficialilor europeni un plan de masuri de vaccinare in masa. Planul are in vedere principalele norme veterinare aprobate la nivelul intregii comunitati europene. Oficialii europeni au aprobat planul de masuri propus, atat punctele care privesc masurile veterinare, cat si proiectiile financiare, stabilind drept contributie financiara din partea Uniunii Europene suma maxima de 63.950.000 de euro. In cadrul dezbaterilor s-a ridicat si problema legislatiei comunitare in ce priveste miscarea femele gestante si a animalelor nenascute, pentru a se preveni riscul de a transmite aceasta boala prin intermediul schimbului trans-placentar. Decizia Comisiei Europene s-a bazat pe un raport realizat de Comisia de Sanatate Animala si Siguranta Alimentara.
PIATA agricola nr. 38 (12 – 25 mai 2008)
SALAJENII RISCA SA-SI PIARDA COTA DE LAPTE
COTA. Inca un termen expira saptamana aceasta, iar salajenii sunt complet nepregatiti pentru el. Este vorba de termenul de returnare a declaratiilor privind cota de lapte. Desi termenul de returnare a declaratiilor la Departamentul de Administrare a Cotei de Lapte (DACL) expira la 14 mai, numai 230 de oameni venisera saptamana trecuta cu aceste declaratii.
DACL a distribuit prin posta, pana in 20 aprilie, un numar de 11.621 de declaratii, la tot atatia crescatori de animale, urmand ca acestia sa le returneze completate. “Am oferit crescatorilor trei variante: fie sa trimita declaratiile prin posta, fie sa vina personal cu ele la DASC, fie presedintele asociatiei de crescatori sa le adune de la mai multi membri si sa le aduca. Decizia pentru cota de lapte a primit-o fiecare, insa realizarea efectiva a cotei este data de modul in care se completeaza aceasta declaratie”, a declarat Ioan Chereches, directorul Oficiului de Ameliorare si Reproductie in Zootehnie (OARZ).
Conform afirmatiilor sale, Salajul nu va realiza decat circa 80% din ceea ce s-a obtinut in anul de referinta, asta si din cauza faptului ca efectivul matca de bovine a scazut, de atunci, cu peste 23%. Cota de lapte pentru livrari la procesatori este mai usor de declarat, deoarece declaratiile pot fi date de procesatori (cat lapte au primit de la crescatorii de animale pentru procesare), dar problema este data de cota pentru vanzari directe, neexistand alta solutie decat ca fiecare crescator sa declare cat lapte a obtinut, completand declaratia tip pe care a primit-o acasa si returnand-o la DASC. Daca aceasta declaratie nu se returneaza completata, respectiva cota de lapte se pierde.
Corina STIRB
PIATA agricola nr. 38 (12 – 25 mai 2008)
INCEPE SESIUNEA DE DEPUNERE A CERERILOR COMPLEMENTAREA PENTRU ZOOTEHNIE * Cererile se depun in intervalul 1 mai - 15 mai
SESIUNE. Conform ordinului ministrului Agriculturii privind modul de acordare a platilor complementare in sectorul zootehnic, aprobat pe 29 aprilie, subventia pentru bovine a fost mentinuta la plafonul maxim de 490 de lei/animal, stabilit in negocierile cu Uniunea Europeana, iar regulile de acordare sunt cele de anul trecut. Actul normativ prevede ca in 2008 sa beneficieze de prima de exploatatie producatorii agricoli care au beneficiat de schema de plati nationale complementare si in anul 2007.
Ministrul Agriculturii, Dacian Ciolos, a subliniat ca pentru exploatatiile eligibile in 2007 depunerea cererilor in 2008 va fi foarte simpla, intrucat producatorii agricoli vor fi nevoiti sa mentioneze doar numarul cererii din anul anterior. Pentru a putea beneficia de aceasta “subventie”, producatorii agricoli trebuie sa depuna o cerere la sediile Agentiilor de Plati si Interventie pentru Agricultura de care apartin. Cererea trebuie insotita de o copie dupa cartea de identitate (in cazul in care exploatatia agricola este proprietatea unei persoane fizice) sau o copie dupa certificatul de inregistrare (in cazul in care exploatatia agricola este proprietatea unei persoane juridice) si o declaratie pe propria raspundere a proprietarului exploatatiei agricole prin care acesta certifica lipsa datoriilor la bugetul national sau cel local. Prima pe cap de animal se aloca producatorilor agricoli o singura data pe an.
La ovine si caprine, subventia a fost stabilita la 45 de lei/animal si va fi acordata pentru animalele cu varsta de minimum un an pana la data de 31 martie 2008. Pentru a beneficia de aceste subventii, producatorii agricoli trebuie sa detina minim 50 de femele adulte de ovine si 25 de femele adulte de caprine. De asemenea, pentru a fi eligibile pentru plata, animalele trebuie sa fie inregistrate in Registrul national al exploatatiilor agricole sau in evidentele medicului veterinar concesionar.
Cererile pentru platile complementare pot fi depuse in perioada 1 mai - 15 iunie.
PIATA agricola nr. 38 (12 – 25 mai 2008)
OSENII SI-AU MUTAT SAMBRA
SATU MARE. Cea de-a 51-a editie a sarbatorii campenesti Sambra Oilor se va desfasura pe 11 mai pe un nou amplasament, dupa ce noii proprietari ai terenului nu au mai fost de acord ca sarbatoarea sa se tina pe proprietatea lor. Presedintele Consiliului Judetean Satu Mare, Gheorghe Ciocan, a luat decizia schimbarii locatiei, editia din acest an urmand a se desfasura in aceeasi zona, la Huta Certeze, dar in spatele cabanei Sambra Oilor, la cateva zeci de metri fata de vechea locatie. Presedintele CJ Satu Mare s-a declarat dezamagit de atitudinea satenilor din Huta Certeze, care au ingradit terenul pe care pana anul trecut se defasura Sambra Oilor. “Imi pare rau ca au luat aceasta decizie, care e impotriva cetatenilor judetului. Sunt dezamagit si de atitudinea conducerii Primariei Certeze, care anul acesta nu s-a implicat deloc in organizarea Sambrei Oilor si nici nu a rezolvat problema terenului de la Huta Certeze”, a declarat Ciocan. Sambra Oilor este cel mai important eveniment rural din judetul Satu Mare. Este o sarbatoare oseneasca unicat, care de obicei are loc in a doua duminica a lunii mai, cand, conform traditiei, are loc mulsul oilor.
PIATA agricola nr. 38 (12 – 25 mai 2008)
RASA SUD-AFRICANA DORPER, VEDETA FESTIVALULUI OIERILOR DIN JUDETUL TIMIS
TIMIS. La Festivalul Oierilor, desfasurat in Timisoara, presedintele Asociatiei Crescatorilor de Ovine si Caprine OVIS Banatim, Gheorghe Dioana, a mentionat cele mai mari temeri ale oierilor: reducerea suprafetelor de pasunat, subventiile mici primite de la stat si dificultatile legate de desfacerea produselor lor (ciobanii raman cu sutele de kilograme de lana, deoarece acest produs nu se mai cumpara). “Sper ca acest festival sa dobandeasca longevitate, pentru a avea un loc unde sa ne promovam produsele. Pentru ca, daca noi nu muncim sa le promovam, nu o va face nimeni”, a spus Dioana. Ciobanii sibieni si valceni prezenti la festival au remarcat ca in vestul tarii consumul de carne de oaie este aproape absent. La expozitia de ovine cele mai apreciate exemplare au fost turcanele si, o premiera pentru tara noastra, ovinele din rasa sud-africana Dorper, aduse de un medic veterinar din Jebel. Dorper este o rasa de carne, aparuta de putin timp de piata europeana, care nu este selectiva la pasunat si este foarte productiva. Festivalul a cuprins o expozitie de ovine, un concurs de tuns oi, degustarea produselor expuse, masa festiva cu specific pastoral si o parada a portului popular, in care materia prima de confectionare a hainelor a fost cea naturala, din lana de oaie.
PIATA agricola nr. 38 (12 – 25 mai 2008)
OPRIREA VACCINARII
PESTA. Romania a obtinut un acord de principiu din partea Comisiei Europene pentru oprirea vaccinarii impotriva pestei in fermele de crestere a porcilor, a declarat presedintele Autoritatii Nationale Sanitar-Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor, Radu Roatis. “O delegatie se va afla, in 7 si 8 mai la Bruxelles, unde va fi prezentata intentia noastra de a opri vaccinarea in ferme cu vaccin marker atata timp cat nu mai avem garantia eficientei acestor vaccinuri si aplicarea masurilor de biosecuritate”, a precizat Roatis. Vaccinarea va continua in gospodariile individuale.
PIATA agricola nr. 38 (12 – 25 mai 2008)
TRANSFEED – SI HRANA VINE DIRECT LA ANIMAL
UTILAJE. SC „S&E PUIU IMPEX” SRL, in calitate de reprezentant al firmei SCHAUER Maschinenfabrick din Austria, va prezinta dozatorul pentru nutreturi concentrate TRANSFEED comandat prin computer, din cadrul sistemului de furajare la cerere pentru bovine: COMPIDENT COW / TRANSFEED - tehnica eficienta, la “per tu” cu vaca. Astfel, solutia oferita de SC „S&E PUIU IMPEX” SRL la problemele de furajare este dozatorul pentru nutreturi concentrate TRANSFEED comandat prin computer, care asigura pana la 5 tipuri de hrana. Datorita dimensiunilor sale reduse si constructiei compacte, el poate fi amplasat si in spatii inguste.
Avantaje: TRANSFEED calculeaza cantitatea optima de hrana pe baza fiecarui meniu de baza si a necesarului total de energie pentru fiecare animal. Astfel, proprietarul are posibilitatea de a beneficia de intregul randament al cirezii sale. De asemenea, prin administrarea de nutreturi concentrate de mai multe ori pe zi, se evita dereglarile de metabolism. Se diminueaza volumul de munca si se imbunatateste calitatea acesteia. Dozatorul mobil de nutreturi concentrate comandat prin computer intareste sanatatea animalelor si le sporeste productivitatea, dispunand de urmatoarele facilitati:
• umplere automata a recipientilor cu hrana si a bateriilor;
• pozitie programabila dupa dorinta pentru fixare si umplere;
• camera de hranire cu unitate de descarcare si legatura la PC si imprimanta;
• recunoastere automata ca optiune - in cazul mutarii frecvente a animalelor dintr-un loc in altul.
Computerul pentru hranire de mare randament permite un management exact, adaptat fiecarei ferme:
• calculul automat si zilnic al cantitatii de nutreturi concentrate (in functie de randament, curba de lactatie si hrana de baza, vaca dumneavoastra primeste cantitatea optima de hrana concentrata).
Aveti nevoie de calitate si siguranta? SC „S&E PUIU IMPEX” SRL ESTE SOLUTIA DUMNEAVOASTRA! Detalii la nr. de tel.: 0744-284.885; 0722-284.885; tel./fax:0262-217.927; e-mail: office@agrotehnic.ro, web:www.agrotehnic.ro, jud. Maramures, loc. Baia Mare, str. Nucului, nr. 7B, cod: 430.075.
PIATA agricola nr. 37 (28 aprilie – 11 mai 2008)
VERIGA LIPSA A NORMALIZARII ACTIVITATII DE AMELIORARE
* Semnalizarea unei strategii defectuoase
Principalul coordonator al actiunilor indreptate impotriva asociatiilor crescatorilor de animale din teritoriu este, potrivit
dr. ing. Ioan Chereches, directorul UARZ Salaj, Mircea Roman, “veriga lipsa a derularii normale a activitatilor de reproductie si
ameliorare, intrucat dansul reprezinta interesele crescatorilor de animale din Germania”.
Mentionam ca in Comunitatea Europeana activitatile de reproductie si ameliorare, precum si strategiile din domeniul zootehniei,
se realizeaza de catre asociatiile crescatorilor de animale, prin intermediul unor specialisti angajati. Iar producerea materialului seminal (MSC) este coordonata si se afla in subordinea asociatiilor crescatorilor de animale de la nivel regional, zonal sau national.
Insa in Romania reproductia si ameliorarea sunt tratate intr-un mod diferit. Iata doar unul dintre exemple, asa cum este el perceput de doctorul in zootehnie Ioan Chereches. Intrucat proprietarul SC Semtest Targu Mures este o asociatie a crescatorilor de animale din Germania, firma respectiva va avea in Romania numai un rol strict economic, fiind considerata, crede directorul UARZ Salaj, o frana in organizarea asociatiilor crescatorilor de animale de la noi din tara.
Specialistul salajan mai sustine ca intreaga activitate de ameliorare si reproductie in zootehnie se desfasoara in lant, fiecare veriga avandu-si rolul ei, iar daca una lipseste, totul este dat peste cap. Acest Semtest din Targu Mures, fiind vandut asociatiei germane, evident ca nu are interesul de a oferi material seminal de calitate crescatorilor romani, astfel incat sa-i ajute la obtinerea unor rase de bovine performante si specializate, ci interesul este de a obtine profit cat mai mare. Acest lucru, alaturi de faptul ca asociatiile sunt, intr-un fel, obligate sa se afilieze la Federatia Nationala a Crescatorilor de Bovine, desi cele mai multe nu considera ca ar avea de castigat din asta, nu face decat sa demonstreze lipsa de viziune a autoritatilor.
Declaratie
“In Federatia Nationala a Crescatorilor de Bovine sunt niste oameni care au doar interese personale, respectiv viseaza sa preia nu numai activitatile tehnice care se desfasoara la UARZ-uri, ci si patrimoniul acestora” - dr. ing. Ioan Chereches, director UARZ Salaj
Corina STIRB
PIATA agricola nr. 37 (28 aprilie – 11 mai 2008)
UARZ REDEVINE OARZ
Incepand din 1 mai 2008, Unitatile de Ameliorare si Reproductie in Zootehnie (UARZ) vor deveni Oficii de Ameliorare si Reproductie
in Zootehnie (OARZ) - practic, este o revenire la forma de dinainte de 2003.
Legea nr. 63 a fost modificata cu o hotarare care confera UARZ-urilor personalitate juridica si le schimba organigrama,
axandu-le pe activitati de inspectii si control, gestionarea patrimoniului genetic, intocmirea si urmarirea programelor de
ameliorare si coordonarea activitatilor de insamantare artificiala si monta naturala. “Daca pana acum am fost doar un departament
in cadrul Directiei Agricole si ne-am axat pe reproductie si ameliorare, acum vom fi independenti si se va pune accent pe controlul si
coordonarea asociatiilor crescatorilor de animale, care vor prelua activitatile tehnice specifice”, a precizat dr. ing. Ioan Chereches, directorul UARZ Salaj.
Corina STIRB
PIATA agricola nr. 37 (28 aprilie – 11 mai 2008)
RISC EPIDEMIOLOGIC INCERT
CABALINE. Chiar daca nu se numara printre judetele declarate de Autoritatea Nationala Sanitar-Veterinara si pentru Siguranta
Alimentelor ca fiind cu risc epidemiologic ridicat, sute de cai din judetul Caras-Severin au fost diagnosticati cu “SIDA cailor”. Doar
in anul 2007, Directia Sanitar-Veterinara si pentru Siguranta Alimentelor Caras-Severin a inregistrat peste 800 de cazuri. Acum, 800
de proprietari de cai bolnavi de anemie infectioasa din judet asteapta sa vina cineva sa le ia animalele si sa primeasca banii
cuveniti pe ele.
Desi in anul 2006 cei care au avut cabaline bolnave au primit banii pe animale, pentru caii declarati cu acest diagnostic pe parcursul anului trecut oamenii nu stiu inca daca vor fi sau nu despagubiti. Caras-Severin a fost primul judet din tara unde in 2006 proprietarii si-au primit banii pe caii bolnavi cu anemie infectioasa. Directorul Directiei Sanitar-Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor (DSVSA) Caras-Severin, Dumitru Stepanescu, confirma ca in anul 2007 in acest judet au fost depistate cateva sute de cazuri de cai infestati cu aceasta boala, care inca au o situatie incerta.
Proprietarii de cai au insa doua nemultumiri legate de situatia animalelor bolnave. Pe de-o parte, acestia acuza incertitudinile care planeaza asupra despagubirilor oferite de stat, iar pe de alta parte se considera nedreptatiti de evolutiile de pret pe piata carnii de cal. Deoarece pretul carnii de cal s-a aflat intr-o continua scadere, despagubirile incasate de proprietarii de cabaline bolnave de anemie infectioasa diagnosticate in anul 2007 vor fi cu mult mai mici decat cele primite in urma cu doi ani.
Intrucat o parte dintre caii diagnosticati se afla inca in gospodariile oamenilor, directorul DSVSA Caras-Severin a atras atentia proprietarilor de cai bolnavi ca animalele declarate ca avand anemie infectioasa nu mai pot fi vandute sau sacrificate pe cont propriu.
Ordinul
Conform prevederilor Ordinului Ministerului Agriculturii pentru aprobarea Planului accelerat de eradicare a anemiei infectioase ecvine, directiile judetene sanitar-veterinare si pentru siguranta alimentelor au obligatia de a elimina ecvinele bolnave in termen de cel mult 10 zile de la primirea buletinului de analiza cu rezultat pozitiv si de a intocmi dosarul complet in vederea despagubirii proprietarilor de animale. Conform Programului national pentru eradicarea accelerata a anemiei infectioase ecvine pe teritoriul Romaniei, proprietarii de animale diagnosticate cu anemie infectioasa au dreptul sa fie despagubiti, indiferent daca animalele sunt sau nu asigurate.
PIATA agricola nr. 37 (28 aprilie – 11 mai 2008)
CONTROL LA DESPAGUBIRILE PENTRU “SIDA CAILOR”
CONTROL. Autoritatea Nationala Sanitar-Veterinara si pentru Siguranta Alimentelor (ANSVSA) va verifica toate
circumscriptiile veterinare unde au fost sesizate nereguli in ceea ce priveste acordarea despagubirilor pentru caii sacrificati
in urma diagnosticarii cu anemie infectioasa ecvina (boala cunoscuta popular sub denumirea “SIDA cailor”).
Presedintele ANSVSA, Radu Roatis, a mentionat ca aceste controale vor avea loc in urma sesizarilor venite din partea
Departamentului de Control al Guvernului si ca in urma verificarilor, dupa caz, se va sesiza si Colegiul Medicilor Veterinari.
“Cei care vor fi gasiti vinovati vor fi sanctionati”, a mai declarat Roatis. Presedintele ANSVSA a mai precizat ca se vor face
controale comune atat pentru circumscriptiile veterinare, cat si pentru directiile agricole.
Departamentul de Control al Guvernului a sesizat nereguli in ceea ce priveste acordarea despagubirilor pentru caii sacrificati in urma diagnosticarii cu anemie infectioasa ecvina, in urma actiunilor departamentului constatandu-se ca Directia pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala Satu Mare a refuzat la plata un numar de 619 de cabaline infestate cu “SIDA cailor”. Departamentul de Control al Guvernului a transmis rezultatele actiunii de control catre Ministerul Agriculturii, ANSVSA si Garda Financiara, in vederea dispunerii de masuri de remediere a deficientelor constatate.
PIATA agricola nr. 37 (28 aprilie – 11 mai 2008)
SFATUL MEDICULUI VETERINAR
Intarcarea mieilor
Unul dintre cele mai dramatice momente din viata oilor este legat de intarcarea mieilor. Despartirea mieilor de mame are loc, intr-un procent destul de ridicat, in apropierea sarbatorilor pascale, cand, conform traditiei autohtone, sunt sacrificati foarte multi miei. Cum imediat dupa Sfintele Pasti oile pleaca la munte, in popor se spune ca pana sosesc la stana unde vor vara, oile aud tot drumul zbieratul mieilor sacrificati.
Revenind la problemele zootehnice legate de cresterea oilor, voi specifica practicarea mai multor forme de intarcare a mieilor ce urmeaza sa fie crescuti pentru carne ori reproductie, acestea depinzand si de sistemul de crestere si exploatare (extensiv - cu doua subtipuri: pastoral clasic si pastoral imbunatatit; semi-intensiv si intensiv - care prezinta doua variante: gospodareasca si industriala).
In cadrul sistemelor de exploatare semi-intensiva si intensiva, in special pentru productia de carne, se practica intarcarea timpurie, precoce si foarte precoce. Intarcarea consta in suprimarea hranirii mieilor cu lapte matern prin supt, prin separarea acestora de oile-mame. Dupa intarcare, mieii sunt trecuti in categoria de tineret pentru prasila ori la ingrasat, iar oile, in categoria de oi mulgatoare, ori (in cazul pregatirii lor pentru un nou ciclu reproductiv - pentru doua fatari pe an) in cea de nemulgatoare. Intarcarea se face atunci cand dezvoltarea mieilor nu mai poate fi afectata de inlocuirea laptelui matern cu alte tipuri de furaje.
Momentul intarcarii este stabilit in functie de scopul cresterii, rasa, individualitate, precum si de sistemul de exploatare al oilor. Fireste, la mieii destinati reproductiei, la cei din rasele de carne ori din rasele cu lana fina, in cazul sistemului extensiv traditional durata alaptarii va fi mai lunga. Evident, intarcarea duce la stresarea mieilor, fiind un act ce are ca urmare schimbarea aproape totala a hranirii si a modului de viata al mieilor. Asa-numitul stres de intarcare nu poate fi evitat, insa se poate atenua prin suprimarea progresiva a numarului de alaptari, intarcarea facandu-se treptat.
In afara de cele trei tipuri de intarcari mentionate, la noi in tara se practica pe scara larga intarcarea tardiva, traditionala. Prelungirea perioadei de alaptare peste anumite limite nu se justifica din punct de vedere economic, asa ca, in conditii bune de intretinere si hranire, intarcarea tardiva se face: in functie de rasa - intre 60 si 80 de zile; in functie de sex - cand mielul, mascul sau femela, are o greutate cuprinsa intre 15 si 22 de kilograme (femelele avand o greutate mai mica).
Intarcarea se face pe o perioada de 3-4 zile, in primele zile mieii separandu-se seara si tinandu-se izolati de mame peste noapte (dimineata, oile se mulg). In zilele urmatoare, mieii se lasa cu oile-mame cateva ore in timpul zilei, acestea mulgandu-se seara, in acest fel diminuandu-se stresul de intarcare.
Intarcarea timpurie se practica in special in fermele de ingrasare a mieilor, in sistem intensiv si semi-intensiv facandu-se de regula la varsta de 30-45 de zile si o greutate de 11-13 kilograme. Mieii se pregatesc pentru intarcare timpurie prin obisnuirea cu consumul furajelor combinate si fan de buna calitate inca de la varsta de 6-7 zile
Intarcarile utraprecoce si precoce se deosebesc prin faptul ca prima se face chiar din prima zi dupa fatare, ori la sfarsitul perioadei colostrale, iar cea de-a doua se face la varsta de 12-20 de zile. Intarcarea ultraprecoce are ca avantaj stresul de intarcare foarte redus, deoarece mieii nu si-au consolidat pe deplin reflexul de supt, aceasta avand aplicabilitate in cadrul tehnologiilor de exploatare intensive, cand se practica alaptarea artificiala a mieilor. De aici rezulta si dezavantajul principal: este extrem de costisitoare. In cazul acestor tipuri de intarcare se va avea in vedere hranirea mielor si cu furaje combinate si fan, alaturi de substituentii de lapte.
Pentru a preintampina unele complexe legate de hranirea artificiala cu substituenti de lapte se va avea in vedere ca acestia sa fie administrati la o temperatura de sub 10 grade Celsius (chiar 2 grade Celsius), ori la temperatura adapostului. Temperaturile mai mari duc la aparitia fenomenelor de fermentatie si la scaderea randamentului de valorificare prin procesele de digestie. Substituentul va fi bine omogenizat, iar emulsia - stabila (sa nu fie predispusa la alterare si la coagularea particulelor de grasime). Nerespectarea acestor reguli in prepararea si administrarea substituentilor atrage dupa sine diminuarea ritmului de crestere, tulburari gastrointestinale precum si mortalitati cauzate de enterite colibacilare. Hranirea defectuoasa potenteaza dezvoltarea bacteriilor coliforme prezente in intestinele mieilor sanatosi, dezvoltarea lor excesiva ducand la enterite cu grave consecinte medicale si, implicit, economice.
In ceea ce priveste ingrijirea si hranirea oilor-mame si a mieilor, atat alaptarea, cat si intarcarea si perioada imediat urmatoare sunt foarte sensibile, deficientele avand consecinte grave care se vor reflecta in starea de sanatate a efectivelor.
Dr. Gavril Bale,
Doctor in medicina veterinara
Medic primar veterinar
PIATA agricola nr. 37 (28 aprilie – 11 mai 2008)
SOLUTII INTELIGENTE PENTRU FURAJAREA ANIMALELOR
S.C. „S&E PUIU IMPEX” SRL, in calitate de reprezentant al firmei SCHAUER Maschinenfabrik (Austria), va descrie sistemul de furajare la cerere pentru bovine: COMPIDENT COW / TRANSFEED - tehnica eficienta la “per tu” cu vaca. COMPIDENT COW - atragerea la hranire special pentru asimilarea nutreturilor concentrate in grajdul de trecere.
COMPIDENT COW se incadreaza fara fisura in seria de solutii inteligente ale firmei SCHAUER - pe baza consemnarilor dumneavoastra, computerul calculeaza cantitatea si compozitia ideala de hrana pentru animalele dumneavoastra.
Unitatea adecvata pentru grajdul de trecere
* Unitatea de trecere: este perfect adecvata pentru grajduri mari de trecere; s-a impus deoarece animalele pot parasi unitatea in directia de fuga.
Unitatea de trecere si de mers inapoi cu usi comandate prin computer si pereti laterali stabili
* Unitatea de mers inapoi: ideala pentru a fi amplasata pe un spatiu redus, in grajduri de trecere existente; prevazuta cu usa de intrare comandata prin computer.
* Unitatea centrala: varianta cea mai economica pentru reechiparea si modernizarea grajdurilor de trecere existente.
Unitatea de dozare este montata pe un cadru propriu, astfel se evita aglomeratia si impingerea animalelor in momentul in care acestea se indreapta spre locul de hranire. Datorita constructiei trocului din NIRO care este usor accesibil, acesta este pastrat curat, asigurand o igiena perfecta. O hranire cu orientare spre un mare randament - costuri mai mici, animale mai sanatoase. Computerul calculeaza pentru fiecare vaca, in functie de cantitatea de lapte pe care o da si de lactatie, cantitatea si calitatea necesara de nutreturi concentrate in momentul respectiv. Aceste nutreturi pot contine pana la cinci componente diferite. Exactitatea dozatorului cu melc permite alimentarea de mai multe ori pe zi si in cazul administrarii de cantitati mici de nutret, concentrate in portii adecvate din punct de vedere biologic.
Aveti nevoie de calitate si siguranta?
S.C. S&E PUIU IMPEX SRL
este solutia dumneavoastra
Detalii la tel.: 0744-284.885; 0722-284.885; tel./fax:0262-217.927; e-mail: office@agrotehnic.ro,
www.agrotehnic.ro; loc. Baia Mare, Nucului 7B, cod: 430075.
PIATA agricola nr. 36 (14 – 27 aprilie)
ULTIMA ZVACNIRE A ABATORULUI ORADEAN
BIHOR. Procesatorul traditional de carne si preparate din carne Cominca Oradea a facut publica decizia de restructurare a
companiei, pr