SILVIC: IN 2009, VANZARILE PRODUSELOR FORESTIERE AU FOST SUB LIMITELE INREGISTRATE IN 2008

STATISTICI. Institutul National de Statistica a dat publicitatii cercetarea efectuata cu privire la evolutiile din domeniul silvic in anul 2009. Conform statisticilor anului 2009, suprafata fondului forestier la 31 decembrie 2009, comparativ cu aceeasi data a anului 2008, a inregistrat o crestere de 0,4%. Suprafata padurilor reprezinta 97,5% din fondul forestier national, fiind cu 0,4% mai mare fata de anul 2008.

Volumul de masa lemnoasa recoltata, conform reglementarilor legale, s-a redus cu 1,1% fata de anul 2008. Suprafata parcursa cu taieri de regenerare a padurilor, efectuate in cadrul tratamentelor silvice pentru trecerea padurii de la o generatie la alta, a inregistrat o crestere cu 7,7% fata de anul 2008. Din aceasta suprafata, taierile rase (suprafete de pe care s-a recoltat in totalitate masa lemnoasa) reprezinta 4,1%. In anul 2009 s-au realizat lucrari de impaduriri pe o suprafata de 10 962 ha, cu 2,5% mai putin fata de anul 2008.

Vanzarile la principalele produse forestiere au inregistrat fata de anul 2008 scaderi la masa lemnoasa (-7,6%) si la puieti forestieri si ornamentali din pepinierele silvice (-9,0%) si cresteri la seminte forestiere (+1,9%) si fructe de padure (+5,2%).

PIATA agricola

CUM AM PIERDUT SUPREMATIA EXPORTULUI DE FRUCTE DE PADURE
* Afla de ce in acest an afacerea cu fructe de padure sufera un regres dramatic

ANALIZA. Silvicii din nordul tarii, in special din zonele bogate in paduri, Suceava si Maramures, sustin ca vanzarea fructelor de padure, care pana acum le-a adus un venit important la bugetul Romsilva, a suferit in acest an un regres dramatic. In afara crizei economice, care a cauzat diminuarea cererii din strainatate, pe piata ofertelor a intrat cu preturi de dumping Ucraina, care ofera afine, de exemplu, la un pret mai mic cu 200-400 de euro/tona, comparativ cu afinele romanesti.

Ucraina a devenit un concurent serios pentru Romania in ceea ce priveste achizitia de fructe de padure, in special afine. Faptul a fost confirmat de mai multi directori ai directiilor silvice judetene. Seful Directiei Silvice Suceava, Sorin Ciobanu, a declarat ca interesul pentru achizitia fructelor de padure a scazut dramatic in acest an, doar doua firme bucurestene contractand cantitati de fructe de padure din judet, respectiv RFV Exim si Silvexim.

Explicatia dezinteresului consta in diminuarea potentialului financiar al agentilor economici, ceea ce “a dat peste cap piata externa” - mare parte din fructele de padure erau exportate. Directia Silvica Suceava a contractat doar 220 de tone de zmeura si 20 de tone de afine, in valoare totala de 363.000 de euro. “Exista un interes diminuat pentru afine, iar pretul a scazut de la 1.700 de euro pe tona la 1.200 de euro/tona. Agentii economici achizitioneaza acum tona de afine din Ucraina, cu 800-1.000 de euro”, a explicat Ciobanu.

Export prin intermediar

“In Maramures, afinele sunt adunate la punctele din Mara, Viseu de Sus, Poienile de sub Munte, Baia Sprie si Strambu Baiut. Platim 3-3,5 lei/kilogram, apoi le ducem la centrele din Baia Sprie si Viseu de Sus, unde sunt sortate, ambalate, congelate si depozitate. Apoi, urmeaza transportul spre Germania, parte a contractului atribuita unei firme private, printr-un contract semnat de Directia Regionala”, de declarat Gheorghe Petrovan, directorul Directiei Silvice Maramures

ATAC PUTERNIC LA MOLID
* Gandacii de scoarta, de cinci ori mai numerosi

BRASOV. Gandacul de scoarta (Ips Typographus), care ataca in special molidul, dar si alte foioase, s-a inmultit de cinci ori in acest an, in padurile din Poiana Brasov, Timisul de Sus, zona Racadau. Gandacul ataca scoarta copacului, dupa care acesta se usuca. Inmultirea gandacului este favorizata in special de copacii doborati de vant, iar zona cea mai afectata este portiunea de padure dintre Brasov si Poiana Brasov, unde furtuna puternica de la sfarsitul lunii decembrie 2005 a doborat la pamant peste 2.400 de copaci, adica 8.000 de metri cubi de masa lemnoasa. Gabriela Isaia, sef lucrari la specialitatea Protectia Padurilor din cadrul Facultatii de Silvicultura, sustine ca acesti gandaci ataca copacii in fiecare an, dar in acest an atacul a fost mai puternic. “Aceasta situatie va mai dura un an sau doi, dupa care numarul gandacilor va scadea. Dupa monitorizarea facuta pana acum, cu ajutorul unor curse speciale montate in padure, se prindeau in jur de 3.000 de gandaci pe sezon, dar acum s-a ajuns la un numar de 16.000. Cursa functioneaza pe baza de feromoni. In mijlocul ei se pune un pliculet care are rolul de a-i atrage. Gandacul zboara spre plic, se loveste de peretii cursei, dupa care acesta cade intr-un borcan colector”, a declarat Isaia. Pe langa gandacul de scoarta, alte noua specii de gandaci sunt monitorizate anual de studentii Facultatii de Silvicultura din Brasov. Silvicultorii spun ca singura cale pentru a scapa de numarul mare al gandacilor este scoaterea masei lemnoase doborate de vant din padure. Marea problema consta in faptul ca valorificarea lemnului se face destul de greu, din cauza calitatii slabe a acestuia. Aceleasi surse spun ca nu este un fenomen alarmant, nu va disparea padurea, dar in acest an s-a ajuns la un maxim al numarului de gandaci. Silvicultorii aplica tratamente chimice, mai ales in zonele accesibile, unde se pot deplasa cu instalatiile pentru stropit, iar acolo unde se observa atacul scoartei, copacul este curatat.

IN 2009, EXPORT DE 4.000 DE TONE DE FRUCTE DE PADURE

PLAN. Regia Nationala a Padurilor (RNP) Romsilva intentioneaza sa exporte in 2009 o cantitate de 4.000 de tone de fructe de padure, cu aproape 30% mai mult decat in 2008, a declarat pentru Agerpres Gheorghe Mohanu, director in cadrul Romsilva. “Anul trecut am incasat 3,5 milioane de euro din exportul unei cantitati de 3.100 de tone de fructe de padure in tarile Uniunii Europene. Pentru 2009 am estimat exporturi de peste 4.000 de tone dintr-o productie totala prognozata de aproximativ 6.750 de tone”, a precizat Mohanu. Cele mai solicitate soiuri de fructe de padure au fost macesele (2.000 de tone) afinele (1.200 de tone), catina (600 de tone), zmeura (400 de tone), murele si porumbele, iar principalele tari in care s-a exportat anul trecut au fost Germania, Austria, Franta si Olanda. In aceste tari au fost preferate produsele in stare refrigerata, dar au fost efectuate importuri si pentru industria farmaceutica. In 2008, productia totala de fructe de padure recoltata din padurile administrate de Romsilva a fost de 4.992 de tone. “Anul 2008 a fost mai slab in privinta productiei, dar si a exporturilor de fructe de padure, intrucat costurile de recoltare, transport si refrigerare au fost mult mai mari decat preturile obtinute. De asemenea, ne-am confruntat si cu o lipsa a fortei de munca, a culegatorilor. Pentru 2009 vrem sa motivam nu numai culegatorii, ci si ocoalele silvice. Ne-am gandit la o modalitate de determinare a personalului silvic pentru a realiza nivelul propus”, a mai declarat Mohanu.

In prezent, directiile silvice analizeaza potentialul fiecarei zone, programul propus, dar si anumite solutii de valorificare in conditii de eficienta si de diversificare a productiei. “Cautam si alte piete de valorificare a fructelor de padure mai favorabile din punct de vedere al cererii si ofertei decat cele din piata europeana. Ne gandim sa intram pe piata ruseasca, mai ales ca in prezent avem deja discutii cu companii din Federatia Rusa pentru livrarea in stare refrigerata a anumitor cantitati de fructe de padure, dar si pentru o colaborare cu fabrica noastra de sucuri naturale de la Piatra Neamt in vederea exportului de sucuri si piureuri din fructe”, a precizat directorul RNP. In acest an s-a decis inchiderea liniei de productie si conservarea fabricii de sucuri detinuta de Romsilva la Directia Silvica Piatra Neamt, intrucat cheltuielile cu achizitia fructelor, cu depozitarea, dar si cu ambalajele pentru sucuri erau mult prea mari fata de ceea ce reusea sa vanda Romsilva pe piata interna. “Costurile cu ambalajele de sticla pentru sucuri s-au dublat in 2008 fata de 2007, iar acum cautam solutii pentru a gasi un alt furnizor de ambalaje. Deocamdata vom pastra fabrica in conservare pana se va concretiza discutia cu potentialii parteneri rusi”, a mai precizat directorul Romsilva. Romsilva este cel mai mare furnizor de fructe de padure de pe piata romaneasca, administrand in prezent 3,5 milioane hectare din fondul forestier national in suprafata de 6,48 de milioane de hectare si peste un milion de hectare de padure din proprietate privata.

SE INFIINTEAZA JANDARMERIA SILVICA

PROIECT. Ministerul Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale a initiat un proiect de lege pentru infiintarea jandarmeriei silvice, institutie care se va ocupa, in principal, de paza padurilor, a declarat ministrul Agriculturii, Ilie Sarbu. “Vrem sa infiintam un organism specializat pentru protectia si paza padurilor. Intentionam sa fie un sistem organizat si militarizat, pentru a reduce abuzurile care se fac asupra padurii, dar si asupra personalului silvic”, a afirmat ministrul Agriculturii. Directorul general al Regiei Nationale a Padurilor - Romsilva, Florian Munteanu, a mentionat ca a fost realizata forma finala a acestui proiect, si ca a fost inaintata ministrului Agriculturii si vicepremierului Dan Nica. “Pe baza acestui proiect, va fi realizat cadrul legislativ si juridic, modul de organizare si dotare a noii institutii, precum si finantarea”, a precizat directorul general Romsilva.

Proiectul initial prevede ca Jandarmeria silvica sa functioneze in 10 centre-pilot in judetele Suceava, Bistrita-Nasaud, Bacau, Neamt, Iasi, Maramures, Covasna, Arges, Caras-Severin si Harghita. Aceste centre vor avea echipe mobile de lucru (dotate cu elicoptere, ATV-uri, masini de teren, dar si armament), care vor putea interveni in zonele cu probleme 24 de ore din 24. In timp ce conducerea Romsilva elabora acest proiect, membrii Confederatiei Sindicale Consilva au cerut tragerea la raspundere a celor care se fac vinovati in anul 2008 de nerespectarea Legii 46/2008 privind Codul silvic, prejudiciind padurea, proprietarii de paduri si administratorii de paduri prin neacordarea subventiilor pentru administrarea padurilor particulare si neacordarea compensatiilor proprietarilor padurilor in care sunt interzise taierile.

Protest silvic

Silvicultorii au pichetat sediile Guvernului si al Ministerului Muncii, cerand protectie sociala pentru personalul disponibilizat de la Romsilva ca urmare a retrocedarii padurilor. Fondul forestier national este in suprafata de 6,48 de milioane de hectare, din care Romsilva mai administreaza 3,5 milioane de hectare de paduri proprietatea statului si peste un milion de hectare de padure din proprietate privata. Silvicultorii au mai cerut acordarea subventiei pentru administrarea padurilor particulare si subventionarea pazei padurilor retrocedate pe durata a 180 de zile de la data retrocedarii.

DE LA INCEPUTUL ANULUI, INFRACTIUNILE SILVICE SUNT IN CRESTERE

SILVICULTURA. Numarul infractiunilor silvice constatate de jandarmi a crescut semnificativ de la inceputul acestui an, in judetul Harghita. Potrivit reprezentantului Inspectoratului Judetean de Jandarmi Harghita, comisarul Cosmin Cocan, de la inceputul anului, numarul de infractiuni constatate a crescut cu 110% fata de 2008. Jandarmii au descoperit 18 persoane care taiau ilegal material lemnos sau furau lemne, volumul de masa lemnoasa confiscat fiind de peste 80 de metri cubi. Persoanele in cauza s-au ales cu dosar penal si trebuie sa raspunda pentru fapta lor. Valoarea prejudiciului cauzat se ridica la peste 15.000 lei.

De asemenea, au fost constatate si 52 de contraventii silvice, ceea ce reprezinta o crestere cu 50% fata de aceeasi perioada a anului trecut. Valoarea amenzilor aplicate de jandarmi se ridica la peste 15.000 lei. Specialistii preconizau, la inceputul anului, ca, din cauza crizei financiare, numarul infractiunilor silvice va scadea in conditiile in care cererile de pe piata lemnului sunt tot mai reduse.

CODUL SILVIC A FOST MODIFICAT

ACTUALITATE. Senatorii din Comisia juridica au admis Ordonanta de Urgenta privind modificarea Codului Silvic. Noile amendamente “contureaza mai clar limitarea posibilitatii de a scoate definitiv din fondul forestier national anumite terenuri”, sustin senatorii. Astfel, in noul Cod Silvic pot fi scoase definitiv din fondul forestier national doar cu conditia compensarii acestora, fara reducerea suprafetei fondului forestier si cu plata anticipata a obligatiilor banesti, terenurile necesare realizarii sau extinderii locuintelor sau caselor de vacanta, terenuri aflate numai in fondul forestier proprietate privata a persoanelor fizice si juridice. De asemenea, un nou articol arata ca “in intelesul prezentei legi, categoria obiective sociale nu include locuinte individuale si/sau ansambluri rezidentiale edificate in fondul forestier proprietate publica”. Precizarea a fost facuta in contextul in care, potrivit Codului Silvic, pot fi scoase definitiv din fondul forestier national terenuri pentru realizarea unor obiective sociale. Executivul a aprobat, pe 26 noiembrie 2008, Ordonanta de Urgenta privind modificarea si completarea Codului Silvic, care asigura cadrul legal pentru a permite reducerea suprafetei fondului forestier national pentru explorarea si exploatarea resurselor de petrol si gaze naturale, in vederea realizarii retelelor de comunicatii si a retelelor de apa potabila. O alta prevedere ii vizeaza pe operatorii economici care au avut aprobari de ocupare temporara a terenurilor din fondul forestier national, nu le-au restituit apte de a fi impadurite, insa solicita noi aprobari de ocupare. Conform noilor modificari aduse de Comisia juridica a Senatului, acestia vor avea interdictie de a mai ocupa terenuri din fondul forestier al aceluiasi ocol silvic.

Ocuparea temporara

Noile reglementari ale Codului Silvic precizeaza ca este interzisa aprobarea ocuparii temporare de terenuri din fondul forestier national pentru operatorii economici care nu au redat circuitului silvic terenurile forestiere ocupate anterior in cadrul aceluiasi ocol, terenuri apte de a fi impadurite. Conform actului normativ, exceptie fac situatiile de urgenta. Perioada de timp pentru care poate fi aprobata ocuparea temporara de terenuri din fondul forestier este de maximum 10 ani, cu posibilitatea prelungirii pe perioade succesive de maximum 10 ani.

1.000 DE SILVICI VOR FI CONCEDIATI, RESTUL IAU SALARII MAI MARI

DECIZIE. Regia Nationala a Padurilor (RNP) Romsilva va disponibiliza in acest an cel putin o mie de angajati din structurile proprii, a anuntat conducerea institutiei. “Disponibilizarile se vor face in urma retrocedarii padurilor catre fostii proprietari, dar si prin reorganizarea regiei”, a spus directorul general al Romsilva, Florian Munteanu.

Ciudata decizie de criza

In prezent, Romsilva are 20.905 salariati. Intrucat cei ramasi vor beneficia de cresteri salariale, fondul de salarii prevazut pentru 2009 este de 390 de milioane de lei, mai mare cu 4,4% decat cel din 2008. “In 2009 vom opera o majorare a salariilor angajatilor cu circa 4%, aceasta crestere fiind convenita cu sindicatele”, a spus Munteanu. Directorul Romsilva a mai precizat ca, in 2009, intentioneaza sa reduca toate cheltuielile legate de achizitiile unor masini de teren sau de sedii administrative, cheltuieli pe care le-a catalogat ca fiind de lux: “Am stopat pentru 2009 toate cheltuielile pentru sedii administrative, mai ales in suprafetele care fac obiectul retrocedarii, dar si pentru masini de lux. Toate directiile din tara au achizitionat in ultimii trei ani numai masini de lux, gen BMW, Range Rover, Toyota, in valoare de cateva milioane de euro”. Conform unui proiect normativ din 2008, Romsilva intentiona sa disponibilizeze prin concedieri colective, pana la finele anului 2010, un numar de 1.817 salariati, desi initial era prevazut un numar mult mai mare. Pentru perioada 2006-2010 era prevazuta disponibilizarea prin concedieri colective a unui numar de 7.048 de angajati din structurile Romsilva, dar acest numar a fost redus ulterior la 4.240 de salariati. Potrivit proiectului MAPDR, pana la finele anului 2006, au fost concediati din Romsilva doar 798 de salariati, in anul 2007 inca 1.075 de salariati, iar pana la sfarsitul anului 2008 inca 550 de salariati. Diferenta de 1.817 salariati din totalul de 4.240 trebuia sa fie disponibilizata pana la finalizarea procesului de retrocedare a padurilor, respectiv pana la finele anului 2010. “Din cauza ritmului in care au avut loc punerile in posesie a terenurilor forestiere de catre comisiile de aplicare a legilor fondului funciar, precum si existentei unui numar mare de procese aflate pe rolul instantelor de judecata, concedierile colective s-au desfasurat intr-un ritm mai lent fata de program”, se arata in proiectul de act normativ care vizeaza restructurarea institutiei.

Totodata, Romsilva nu concediaza personalul silvic concomitent cu punerea in posesie, fiind obligata sa asigure paza padurilor respective inca 180 de zile dupa punerea in posesie, daca proprietarii nu pot asigura administrarea padurilor proprii in conditiile legii. Astfel, programul de restructurare a fost reactualizat succesiv, iar termenul de aplicare a masurilor de protectie sociala a fost din nou prelungit.

TERENURI DEGRADABILE PENTRU IMPADURIRI

SUCEAVA. Directia Silvica (DS) Suceava solicita sprijinul primariilor si al proprietarilor de terenuri forestiere din judet, in scopul identificarii de terenuri degradabile si realizarii unui plan de impadurire. Directorul DS Suceava, Valerian Solovastru, a declarat ca principala problema in realizarea acestui obiectiv o reprezinta faptul ca terenurile vizate nu sunt in administrarea directiei, ci a primariilor sau persoanelor carora le-au fost retrocedate. Anul trecut, in Suceava au fost impadurite doar 400 de hectare de teren, iar acum doi ani, 4.000 de hectare.

Directorul DS Suceava a mentionat ca in judet nu exista atat de multe terenuri degradate ca in alte zone din tara, dar sunt totusi suprafete considerabile, despre care silvicii vor afla doar daca oamenii vor constientiza necesitatea impaduririi lor. Solovastru considera ca primariile ar trebui sa inteleaga ca acele terenuri reprezinta un pericol pentru toti, favorizand calamitatile, in vreme ce padurile ce vor creste vor ajuta intreaga comunitate. Printre localitatile cunoscute cu probleme privind terenurile degradate, directorul DS Suceava a nominalizat Balaceanca, Stupca si Ciprian Porumbescu. Pentru realizarea acestor lucrari de impadurire, a spus Solovastru, sunt necesare zeci de milioane de puieti de arbori, ce trebuie crescuti in pepiniere proprii. Totodata, trebuie alese si specii rezistente la conditii vitrege, cum sunt cele de pe terenurile degradate.

Pentru a se incadra in normele impuse de Uniunea Europeana, pana in 2035, in Romania vor trebui sa mai fie impadurite inca doua milioane de hectare de teren, in plus fata de impaduririle anuale de regenerare a padurilor. Acest program national de impadurire vizeaza in special terenurile degradate, cele care reprezinta un pericol pentru comunitatile locale prin faptul ca favorizeaza inundatiile si alunecarile de teren. Pentru a indeplini normele europene, anual, in Romania, ar trebui sa fie impadurite cate 74.000 de hectare de teren.

ULTIMUL CVINTET AL SILVICULTURII ROMANESTI
* Ilie Sarbu va controla silvicultura prin prietenii sai din Moldova

ANALIZA. Ce au in comun personajele principale ale acestei scrieri? Toti au venit la sefia Regiei Nationale a Padurilor (RNP) Romsilva cu declaratii sforaitoare: vor sa opreasca jaful “aurului verde” romanesc, sa impadureasca, sa optimizeze etc. Toti au dat chix. Si toti au fost protejati politic. Urmeaza o analiza a ziarului “PIATA agricola” din care veti afla cum reusim noi, romanii, sa ne dam cu padurea-n moalele capului.

Succesiunea sefilor padurilor

Ultimul sef social-democrat al RNP Romsilva a fost Ion Dumitru, numit in functie in anul 2003 de catre Ilie Sarbu, in timpul primului sau mandat de ministru al Agriculturii. Dupa pierderea alegerilor de catre PSD, in 2004, social-democratul Dumitru s-a ales totusi cu ceva. Cu o functie de deputat si cu o decizie a justitiei conform careia postul pe care l-a ocupat la Romsilva, acela de manager director general, nu putea fi ocupat legal, prin concurs, decat dupa incheierea mandatului sau de parlamentar sau daca Romsilva ar fi fost dizolvata si reinfiintata ulterior. De aceea, de la omul lui Sarbu incoace, sefii silviculturii romanesti au fost numiti cu delegatie. Dupa 2004, dupa patru ani de social-democratie, agricultura a intrat sub domnie liberala. Ajuns primul sef al Agriculturii dupa alegeri, suceveanul Gheorghe Flutur a scos din jobenul politic o solutie pentru RNP, numai buna de adormit silvicultorul: vecinul de ocol silvic, nemteanul Simion Maftei. Succesorul lui Flutur, istoricul Dan Stefan Motreanu, a facut un gest istoric si a acceptat faptul ca “Solutia Maftei” e imorala. De aceea, i-a cerut demisia acestuia (in schimbul unui post de sef de directie in RNP), numindu-l interimar la carma Romsilva pe Dan Ioan Aldea, pana atunci director al Directiei Fond Forestier. Dupa plecarea lui Motreanu de la Agricultura, noul ministru, maramureseanul Decebal Traian Remes, a intarit interimatul lui Aldea printr-o decizie de numire in functie. Asadar, Aldea stabilea o premiera: ramanea “seful padurilor” in doua mandate ministeriale succesive. Nu pentru mult timp, insa. Dupa demisia lui Remes din fruntea ministerului, noul ministru, salajeanul Dacian Ciolos, l-a schimbat pe Aldea cu conjudeteanul sau, Dorel Oros, demonstrandu-i criticului sau inversunat, Flutur, ca se poate si mai pe fata. Dupa plimbarea sefiei RNP Romsilva prin “siviurile” fostilor sefi ai unor directii silvice din Muntenia, Moldova si Ardeal (Targoviste, Neamt si Salaj), noul ministru al Agriculturii, Ilie Sarbu, a decis sa controleze silvicultura prin prietenii sai din Moldova. Astfel, in functia de director general al Romsilva a fost nominalizat fostul sef al Directiei Silvice Iasi, Florin Munteanu, secondat de fostul director al Directiei Silvice Suceava, Gheorghe Nichiforel.

Trecutul tumultos al numitilor

1) Ion Dumitru - omul lui Sarbu. Manager director general al Romsilva in perioada 2003-2004, Dumitru (53 de ani) s-a nascut in Tatrani (jud. Dambovita). Absolvent al Facultatii de silvicultura si exploatari forestiere din Brasov (promotia 1981), Dumitru si-a inceput cariera la ICAS Mihailesti. Decembrie 1989 l-a surpins in functia de sef de district la Ocolul Silvic Voinesti. In 1995 are o scurta tentativa de ascensiune, fiind timp de un an director tehnic al Directiei Silvice Targoviste, functie pe care o paraseste in 1996 pentru a reveni la sefia Ocolului Silvic Voinesti. In 1999 devine doctor in silvicultura, economie forestiera. In anul 2000 este numit directorul Directiei Silvice Targoviste, functie din care, in 2003 este promovat la sefia Romsilva. In perioada 2004-2008 este deputat PSD. A ramas in memoria colectiva ca seful in mandatul caruia Romsilva a cumparat un tanc T55 din Ucraina. Suma de achizitie: 8 miliarde de lei. Pentru ca razboiul silvicilor cu traficantii de lemn se poarta tacit, tancul nu a fost folosit niciodata :). Pentru aceasta achizitie, precum si pentru cumpararea la preturi supraevaluate a unor uniforme, veste de camuflaj, ace de cravata sau binocluri cu infrarosu, Dumitru a fost cercetat de DNA. Doar cercetat. Sigur, a facut si numeroase fapte bune pe care noi, nerecunoscatori, nu le vom consemna fiind convinsi ca sunt deja de notorietate - chiar, le stie cineva :)?

2) Simion Maftei. Fost coleg de liceu si de facultate (la Liceul Silvic din Campulung si la Facultatea de Silvicultura si Exploatari Forestiere din Brasov) cu ministrul Agriculturii, Gheorghe Flutur, Maftei a fost numit de acesta la sefia Romsilva in 25 ianuarie 2005 - “Ma cunosc cu ministrul Gheorghe Flutur din clasa a opta. Era foarte activ, nu avea astampar, facea parte din echipa de dansuri populare a liceului”, declara Maftei “Ziarului de Iasi”. Experienta sa profesionala a ingemanat silvicultura cu industria textila. Din 1989 a fost director tehnic la Directia Silvica Neamt, iar din 2001 a lucrat putin timp la Ocolul Silvic Horia, iar apoi si-a facut o firma de textile (Multi System). Din 2002 este recuperat pentru silvicultura de firma italiana BMG, care activa in domeniul prelucrarii lemnului. In ultima sa functie pe care a detinut-o in sectorul silvic de stat, cea de director tehnic la Directia Silvica Neamt, Maftei a fost cercetat de Inspectoratul Judetean de Politie Neamt pentru o serie de deficiente si abateri - in raportul de control din 2001 e consemnat ca Maftei se face vinovat de “depasirea cu 354 milioane lei a sumei de 200 milioane lei aprobata de conducerea Directiei Silvice Neamt (Decizia nr. 455/22.01.2000) pentru efectuarea reparatiilor si reviziilor la cele trei gatere verticale ale centrului”. In pofida acestor “disfunctionalitati”, o prietenie e mai de pret decat o vinovatie, asa ca Flutur l-a numit pe Maftei sef al RNP. In februarie 2007, dupa plecarea lui Flutur din minister, noul ministru al Agriculturii, Dan Stefan Motreanu, ii cere lui Maftei sa demisioneze. In schimbul demisiei, Maftei ramane ca la Romsilva ca sef al Directiei Fond Forestier.

3) Dan Ioan Aldea. Numit ca manager director general al RNP Romsilva in 26 februarie 2007 de ministrul Motreanu, Aldea a facut schimb de functii cu fostul sef al Regiei, Simion Maftei, care a devenit astfel director al Directiei Fond Forestier, pe care Aldea o condusese din anul 2005. A fost numit pentru o perioada de doua luni, prin Ordinul ministrului, si a ramas in functie aproape doi ani. Este singurul sef al Romsilva care a rezistat doua mandate de ministru. In declaratia de avere a declarat ca avea veituri salariale de la Romsilva de aproape 100.000 de lei pe an. Aldea detine 40% din firma de constructii Milcovi Construct din Baicoi (jud. Parhova). In august 2008, dupa demisia ministrului Remes, a fost inlocuit de noul ministru Dacian Ciolos. La finalul mandatului sau, presa a consemnat ca a semnat trei contracte in valoare de peste 10 milioane de euro, care nu au fost incluse in programul de achizitie pentru anul 2008 si care au inglodat Regia in datorii - contractele se refera la un supliment de servicii de telefonie si internet, un sitem de informatizare integrata si o linie de creditare. Plecat in august 2008 de la sefia Romsilva, Aldea mai figureaza pe site-ul institutiei ca manager director general, desi au trecut cinci luni de cand nu mai indeplineste aceasta functie.

4) Dorel Oros. Fost director al Directiei Silvice Zalau din anul 2005, Dorel Oros (44 de ani) a fost numit in functia de manager director general in august 2008, de catre Dacian Ciolos, care la acea vreme era ministru al Agriculturii si conjudetean al sau. Oros este absolvent al Facutatii de Silvicultura si Exploatari Forestiere Brasov si cea mai importanta functie detinuta in doemniul silviculturii a fost cea de director al Directiei Silvice Cluj-Salaj. Sustine ca in anul 1988, in timpul regimului comunist, ar fi cumparat doua picturi ale unor pictori din Scoala Baimareana, picturi de patrimoniu national (la valoarea zilei de 4.100 euro), un potir de argint cu filigran (1.000 de euro) si un set de argintarie evaluat azi la suma de 4.000 de euro. De asemenea, salajeanul mai detine picturi, icoane si bijuterii. Vicepresedinte al PNL Salaj, Oros a fost demis recent din functie de catre noul ministru Ilie Sarbu. El a mentionat ca va contesta instiintarea de demisie, pe care sustine ca a primit-o prin fax, pentru ca ordinul se refera la functia de manager director general, iar el este, de fapt, mandatar (?) director general. Mentiunea salajeanului surprinde, mai ales ca aceasta vine dupa ce, cu cateva zile in urma, ministrul Sarbu declara ca a discutat deja cu Oros si ca acesta i-a comunicat ca isi va prezenta demsia dupa perioada sarbatorilor de iarna.

5) Florian Munteanu. A fost director al Directiei Silvice Iasi intre anii 1992-1996 si 2000-20004. In ultimii patru ani, Munteanu a activat in sectorul silvic privat. A fost anchetat de Departamentul de Control al Guvernului si de inspectorii Ministerului Mediului, Apelor si Padurilor si a fost suspendat din functie timp de trei luni. De asemenea, Munteanu a mai fost anchetat si pentru modul in care a concesionat 1.000 de metri patrati de teren in comuna Rediu (jud. Iasi), pentru 99 de ani, cu suma de un milion de lei vechi (!). Pe acel teren, care era revendicat, si-a ridicat o vila. Este cunoscut ca apropiat al primarului din Iasi, Gheorghe Nechita.

* Adjunctul. Ministrul Sarbu l-a desemnat deja si pe adjunctul lui Munteanu. Acesta va fi tot un social-democrat, mai exact fostul sau consilier din perioada primului mandat de ministru al Agriculturii: Gheorghe Nichiforel (58 de ani). Nichiforel este originar din Horodnicul de Jos (jud. Suceava) si a lucrat la ocoalele silvice din Moldovita, Solca, Marginea si Vama. In perioada 2001-2003, el a fost director al Directiei Silvice Suceava. Apoi, a fost, pentru o scurta perioada de timp, consilierul lui Sarbu, iar dupa aceea seful Serviciului de mediu si cadastru din cadrul Consiliului Judetean (CJ) Suceava, functie din care a demisionat in iulie 2008, dupa ce presedintele CJ Suceava a devenit fostul ministru Gheorghe Flutur (PD-L). In perioada in care a condus Directia Silvica Suceava a fost cercetat penal pentru abuz in serviciu contra intereselor publice (infractiunea se referea la aprobarea construirii cabanelor de vanatoare Jerna si Ratihna fara respectarea normelor legale si decontul unor sume nejustificate). Nu a fost gasit vinovat.

Catalin VISCHI

ROMSILA TAIE PESTE 100.000 DE BRAZI SI MOLIZI

Romsilva va recolta si comercializa pe piata interna un numar de 104.441 de brazi pentru sarbatorile de Craciun, cu 19.457 de bucati mai putine decat in 2007, preturile fiind situate intre 10 si 30 de lei, potrivit datelor furnizate de reprezentantii Regiei Nationale a Padurilor Romsilva. Din numarul total de brazi recoltati, 62.000 de bucati sunt din specia brad, diferenta fiind acoperita de speciile molid si alte rasinoase. Potrivit RNP, numarul brazilor recoltati in 2008 este in scadere fata de anul trecut, in urma retrocedarii unor suprafete din fondul forestier din administrarea regiei prin aplicarea legilor funciare. Recoltarea brazilor se va face, in cea mai mare parte, din regenerarile naturale cu densitate excesiva prin efectuarea de operatiuni culturale, precum si din culturi specializate. RNP precizeaza ca valorificarea brazilor pentru populatie si alti beneficiari se va realiza de catre directiile silvice, atat direct, cat si prin societati comerciale. Potrivit Romsilva, brazii cu o inaltime de pana in 1,30 de metri vor avea un pret de 20 de lei, cei pana in doi metri - 25 de lei, iar intre doi si trei metri - 30 de lei. Pentru molid si alte rasinoase, preturile vor fi de 10 lei - pana in 1,30 metri, 15 lei pana in doi metri si 20 de lei pentru molizii de peste doi metri. In cazul in care vanzarea se va face de catre ocoalele silvice in piete sau in alte locuri decat cele pentru care au fost determinate preturile mentionate se vor adauga cheltuielile pentru transport, manipulare si depozitare. Reprezentantii Romsilva au subliniat ca institutia nu isi propune sa acopere necesarul de brazi pentru Craciun, deoarece sunt agenti comerciali care aduc pomi din import.

REGENERAREA PADURILOR

Regia Nationala Romsilva va impaduri, pana la sfarsitul anului, o suprafata de 4.921 de hectare de terenuri defrisate, din care 2.047 de hectare prin regenerari naturale si 2.874 de hectare prin plantari. Valoarea lucrarilor de regenerare a padurilor din campania de toamna se ridica la circa 50 de milioane de lei.

OBLIGATI SA CUMPERE POMI DE CRACIUN DIN IMPORT

SALAJ. Si in acest an, ca si in anii trecuti de altfel, salajenii vor fi nevoiti sa cumpere brazi de Craciun din import sau din alte judete. Explicatia este simpla. In Salaj nu exista plantatii de brazi, ci numai de molizi. Alternativa: pomii din... plastic.

Preturile brazilor

Lipsa plantatiilor de brazi din Salaj face ca in fiecare an pietele din judet sa fie aprovizionate inainte de sarbatorile de iarna cu pomi de Craciun din strainatate sau din alte judete. Directorul executiv al Directiei Silvice Salaj, Viorel Mihis, a declarat ca si in acest an salajenii vor putea cumpara, incepand de luna viitoare, molizi asigurati din plantatiile din judet sau brazi argintii din import sau adusi din alte judete. Cei care nu vor sa plateasca un pom de iarna natural au alternative. Supermarketurile din Zalau s-au umplut deja cu pomi de Craciun din plastic. Preturile variaza intre 50 si 500 de lei, in functie de inaltime si coronament. In opinia directorului Directiei Silvice nu va fi o criza a pomilor de Craciun, pentru ca necesarul va fi asigurat din judetele invecinate si din import, „la preturi bunicele”. Comertul cu pomi de iarna va fi strict supravegheat de angajatii Regiei Nationale a Padurilor Romsilva. Viorel Mihis a explicat ca incepand cu data de 1 decembrie pe raza judetului Salaj vor avea loc controale pentru depistarea comertului ilegal cu brazi sau a unor eventuale furturi din paduri. Controalele se vor desfasura in colaborare cu lucratorii Inspectoratului Judetean de Politie si cu cei ai Jandarmeriei. Molizii din plantatiile Directiei Silvice vor putea fi cumparati de la ocoalele silvice din judet, iar brazii argintii din locurile care urmeaza sa fie stabilite de catre Primaria Municipiului Zalau. Autoritatile se asteapta ca si in acest an mii de pomi sa ramana nevanduti si sa ajunga in cele din urma la groapa de gunoi a orasului.

Nicio problema, avem plastic!

De ce nu exista in Salaj nu exista plantatii de brazi? Nimeni dintre cei responsabili nu stie sau nu vrea sa stie. Prin urmare, necesarul de brazi este asigurat din judetele limitrofe Salajului, unde in plantatii se cultiva si puieti de brazi argintii. Autoritatile silvice locale nu-si fac probleme, „pentru ca oricum mii de pomi vor ramane nevanduti si vor fi aruncati de comercianti la gunoi sau vor fi transformati in lemne pentru foc”.

Adrian LUNGU

PROIECT EXPUS DE TOKE

La sfarsitul lunii octombrie, Confederatia Sindicatelor Consilva a organizat la sediul Ministerului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale (MADR) o manifestare de protest. Delegatia Sindicatelor Consilva a fost primita de secretarul de stat Istvan Toke, stabilindu-se o serie de proprietati silvice. In vederea sustinerii de catre MADR a administrarii padurilor proprietate privata a persoanelor fizice de pana in 30 de hectare s-a elaborat proiectul de Hotarare de Guvern pentru aprobarea „Normelor metodologice de acordare, utilizare si control al sumelor destinate gestionarii durabile a fondului forestier”. Acest proiect a fost inaintat la data de 21 octombrie, la secretariatul general al Guvernului. MADR va urmari promovarea acestui proiect si aplicarea masurilor reglementate. De asemenea, in cadrul discutiilor s-a analizat scutirea personalului silvic gestionar de plata valorii dublate a prejudiciilor constatate in padurile din grupa I functionala si s-a convenit formarea unei comisii mixte care sa analizeze si sa promoveze schimbarile necesare in legislatie. In cadrul intalnirii, Ministerul Agriculturii a informat Confederatia despre programul de dezvoltare a constiintei forestiere aflat in derulare prin Proiectul de Dezvoltare Forestiera. Decontul lucrarilor de paza efectuate pe o perioada de pana la 180 de zile de Regia Nationala a Padurilor-Romsilva in suprafetele retrocedate va fi achitat in conformitate cu prevederile legale.

FRUCTE DE PADURE PENTRU INDUSTRIA FARMACEUTICA DIN GERMANIA SI AUSTRIA

SALAJ. Directia Silvica Salaj va exporta pana la sfarsitul acestui an peste 120 de tone de fructe de padure in Austria si Germania. Directorul Directiei Silvice Salaj, Viorel Mihis, a declarat ca au fost colectate in aceasta toamna 100 de tone de macese si 20 de tone de porumbe, toate urmand sa ajunga in industria farmaceutica si in cea alimentara a austriecilor si nemtilor. Toata cantitatea de fructe a fost colectata din padurile Salajului si a fost prelucrata la Centrul de Colectare a Fructelor de Padure din Zalau, unde au fost sortate si puse la pastrat in congelatoare speciale pentru a nu-si pierde din proprietatile curative. Potrivit silvicultorilor salajeni, cererea de fructe de padure pe piata europeana este in crestere, poate si pentru faptul ca preturile practicate in Romania sunt mult mai mici fata de cele din alte state comunitare. Alta mandrie a Directiei Silvice Salaj este pastravaria de la Tusa, singurul loc din judet unde se cresc pastravi si de unde doritorii isi pot achizitiona „pastrav afumat in cetina de brad”. Deocamdata, pastravii de la Tusa nu merg la export, pentru ca, oficial, cererea este mare si in tara. Lucrurile nu stau la fel de bine in privinta hribilor, care pana in acest an au reprezentat o adevarata afacere pentru silvicultori. Productia de hribi din acest an a fost una sub asteptari, in primul rand din cauza conditiilor meteo nefavorabile.

Adrian LUNGU

BILANTUL IMPADURIRILOR

CLUJ. In acest an, au fost regenerate 292 de hectare din fondul forestier de stat din judetul Cluj, 182 de hectare fiind impadurite, in timp ce pe suprafetele private administrate cu contract au fost impadurite 20 de hectare, a declarat pentru Agerpres inginerul Aurel Pepine, de la Directia Silvica Cluj. Fondul forestier al judetului Cluj are o suprafata totala de 153.518 hectare si este administrat de opt ocoluri silvice, a spus Pepine, mentionand ca, in total, sunt 166 de padurari care intreprind actiuni specifice pentru paza si controlul circulatiei materialului lemnos. Fondul forestier de stat administrat de autoritatea silvica din judet se intinde pe 70.344 de hectare, iar cel privat administrat pe baza de contracte cu Directia Silvica judeteana este de 42.053 de hectare. Pentru alte peste 40.000 de hectare nu au fost incheiate contracte de administrare. In privinta fondului forestier de stat, acesta este constituit din rasinoase (38%) si foioase (62%). Speciile de rasinoase sunt molidul (77%), bradul (7%), duglasul (1%), laricele 2% si pinul (13%), iar cele de foioase – fagul (29%), stejarul (47%), salcamul (3%), paltinul (1%), frasinul (1%) si ciresul (1%), alte diverse specii tari reprezentand 14%. “In acest an, DSC a intreprins mai multe actiuni ce au vizat reducerea sustragerilor ilegale de arbori. Au fost intocmite actele de procedura pentru 66 de infractiuni silvice si 186 de contraventii, valoarea amenzilor ridicandu-se la 82.000 de lei. Volumul taierilor ilegale de arbori este de 1.787 mc, iar valoarea pagubelor din aceste taieri – de 208.991 de lei. Pentru controlul circulatiei materialului lemnos s-au intreprins 1.621 de actiuni, fiind constatate 313 contraventii. Au fost confiscati 1.198 mc, iar valoarea amenzilor aplicate este de 148.900 de lei”, a precizat Pepine. De asemenea, reprezentantul silvicilor clujeni a adaugat ca si pentru verificarea activitatii padurarilor au fost efectuate 965 de inspectii de fond atat pe suprafetele proprietate de stat, cat si pe cele private administrate cu contract.

Un milion de puieti plantati

Pentru consolidarea plantatiilor executate in anii anteriori, in acest an Directia Silvica Cluj a completat 46 de hectare de padure (43 de hectare in fond forestier de stat si 3 hectare in fond forestier privat administrat), pe toate aceste suprafete fiind plantati 1.137.000 de puieti forestieri. Referindu-se la suprafata forestiera de la Maguri-Racatau, afectata de incendiul din luna august a acestui an, reprezentantul silvicilor clujeni ing. Aurel Pepine a precizat ca masa lemnoasa recuperata este de 648 de metri cubi - cea mai mare parte fiind rasinoase, care va fi valorificata incepand din luna ianuarie a anului viitor. In privinta padurilor de pana la 30 de hectare aflate in administrare privata, Ministerul Agriculturii a elaborat un proiect de Hotarare de Guvern pentru aprobarea „Normelor metodologice de acordare, utilizare si control al sumelor destinate gestionarii durabile a fondului forestier”. Proiectul a fost inaintat secretariatului general al Guvernului, iar oficialii ministerului au mentionat ca se va urmari promovarea si aplicarea masurilor reglementate de proiect.

PADUREA, O FORMA DE PROPRIETATE NERECUNOSCUTA DE ROMANI

SILVIC. Regia Nationala a Padurilor (RNP) - Romsilva va organiza licitatii gratuite pentru proprietarii de padure in vederea valorificarii lemnului la un pret mai bun si reducerii agresiunii asupra padurilor, a declarat noul director general al RNP, Dorel Oros. “In perioada urmatoare le voi cere directorilor si celor care conduc serviciile comerciale din ocoalele silvice sa anunte proprietarii de padure ca vom organiza licitatii gratuite pentru ei, alaturi de licitatiile noastre, astfel incat lemnul din padurile private sa poata fi valorificat la aceeasi valoare ca si lemnul din padurile de stat administrate de Romsilva”, a precizat Oros. Acesta considera ca in acest fel banii pe care ii vor primi vor insemna o dublare sau chiar o triplare a preturilor obtinute din vanzarile proprii si agresiunile asupra padurii vor scadea. “Din cauza veniturilor reduse ale populatiei si a valorii inca mari a lemnului, proprietarii de padure vad doar veniturile imediate. Eu am tras un semnal de alarma inca din anul 2000, vizavi de mai multe zone din tara, cum ar fi cea din Apuseni-Calineasa, unde lemnul se valorifica la preturi foarte mici si sub forma de lemn brut, fara valoare adaugata. Din aceasta cauza, cantitatea de lemn care trebuie sa o taie pe luna este mai mare, ca sa isi acopere nevoile de consum”, a spus Oros. De asemenea, directorul general al Romsilva s-a aratat dezamagit ca pana in prezent niciun proprietar de padure nu a fost amendat ca a recoltat lemn de pe proprietatea lui, fara ca acesta sa fie marcat sau sa fie cuprins in planul anual de recolta. “Acesti proprietari nu patesc nimic, chiar daca au fost amendati de organul constatator, pentru ca in instanta vor primi doar un avertisment. Instanta spune ca padurea este proprietatea omului, la fel ca o cultura de grau, si face ce vrea cu ea”, a adaugat directorul general al Romsilva. Numai la nivelul Directiei Silvice Zalau sunt inregistrate lunar in jur de 10-15 astfel de cazuri, acesta fiind insa un judet care nu se afla in topul celor cunoscute pentru defrisari ilegale.

Nereguli in Baia Mare si Drobeta Turnu Severin

“Cred ca la nivel national sunt cel putin 400 de procese verbale de amenda care se anuleaza in instanta si pentru care proprietarii primesc doar un avertisment. Instanta considera o fapta repetata si o poate penaliza doar in conditiile in care se va plati macar o amenda”, a spus directorul Romsilva, Dorel Oros. Amenzile prevazute pentru taieri ilegale de arbori sunt intre doua si zece milioane de lei vechi pentru persoanele fizice, daca volumul furat este mai mic de contravaloarea a 5 metri cubi de lemn, iar daca depaseste, se sanctioneaza penal. Pentru persoanele juridice, amenzile sunt cuprinse intre 10 si 50 de milioane de lei si ajung pana la inchiderea definitiva a instalatiilor de debitare. Oros a recunoscut ca exista si padurari care nu respecta legea. “Si in padurile de stat avem sefi de ocoale si padurari care nu respecta legea. Recent am semnalat corpului de control niste nereguli in Directiile Silvice Baia Mare si Drobeta Turnu Severin referitoare la un fals in acte. Daca se dovedeste ca personalul silvic este implicat in acte de defrisare de fond forestier sau de taieri ilegale, cu siguranta vom ajunge pana la desfacerea contractelor de munca”, a mentionat seful Romsilva.

SUMAL, BIG BROTHER-UL SILVICULTURII

MONITORIZARE.

CONTROLUL DE LA ROMSILVA

CONTROL. Corpul de control al premierului a inceput in data de 2 septembrie un control la nivelul Regiei Nationale a Padurilor - Romsilva. Evaluarea demarata la Regie va fi finalizata in cel mult doua saptamani, a declarat directorul general al Regiei Romsilva, Dorel Oros. “Deocamdata, controlul este abia la inceput, dar cred ca, in maxim doua saptamani, vom avea un punct de vedere oficial referitor la rezultatele controlului”, a spus Oros. Acesta a mentionat ca asteapta anumite confirmari referitoare la folosirea unor bani din fondul de conservare in cel de ameliorare constituite la nivelul regiei. “Este vorba de 35 de milioane de lei care s-au folosit anticipat din fondul de conservare si regenerare a padurilor, in cel de ameliorare a fondului funciar cu destinatie silvica, din cauza unor blocaje sau greutati in recuperarea unor bani de la Ministerul Agriculturii si acum vrem sa avem posibilitatea de a recupera banii folositi dintr-un fond in altul”, a precizat seful Romsilva. In prezent, exista un punct de vedere al Ministerului Agriculturii referitor la acest subiect, exprimat inainte de numirea lui Oros la conducerea Regiei, dar va fi solicitat un altul de la Ministerul Finantelor Publice vizavi de folosirea banului public. “Din acest motiv am amanat, pana la finalizarea controlului, luarea unor decizii referitoare la primenirea echipei de conducere a Romsilva - care poate insemna plecarea unora si venirea altora sau numai venirea unora fara plecarea nimanui. Sunt in proces de evaluare la nivel de teritoriu”, a spus Oros. Seful Romsilva a adaugat ca numai dupa aceasta evaluare din teritoriu si in functie de rezultatele controlului va fi prezentata pe 29 septembrie noua organigrama a regiei care va fi supusa aprobarii consiliului de administratie.

Recuperari de la Minister

Directorul Romsilva a subliniat ca este aproape la zi cu sumele pe care le avea de recuperat de la Ministerul Agriculturii pentru anumite activitati realizate de Romsilva, cum ar fi cresterea cailor de rasa, unde existau datorii istorice din 2005 si 2006, singurele restante fiind cele privind contravaloarea pazei padurii pentru 180 de zile. RNP-Romsilva are, in prezent, 75 de angajati la nivel central, iar la nivelul intregii tari 21.787 de angajati. Romsilva administreaza 5 milioane de hectare de padure, publice si private. Profitul Romsilva din activitatea de administrare a padurilor private este nesemnificativ.

FONDUL DE ACCESIBILIZARE A PADURILOR ROMANESTI

Pentru valorificarea adecvata a domeniul silvic, Romania are nevoie de drumuri mai bune. Astfel, Guvernul a propus realizarea fondului de accesabilizare a padurilor romanesti. Romania se afla pe ultimele locuri printre tarile europene in ceea ce priveste accesul in fondul forestier, in conditiile in care 2,269 de milioane de hectare (circa 35%) sunt neaccesibile, din totalul fondului forestier national in suprafata de 6,48 de milioane de hectare. Din analiza stadiului de dezvoltare a retelei de drumuri forestiere din Romania, bazata pe studii recente, a rezultat ca desimea actuala a acesteia este de 6,2 metri/hectar, fata de alte tari europene care au o desime a drumurilor forestiere de 26-45 metri/hectar. Studiile arata ca desimea optima a drumurilor forestiere este de 9,4 metri/hectar, pentru conditiile de relief specifice Romaniei, acest lucru realizandu-se prin construirea a cel putin 20.000 km drumuri si cai ferate forestiere noi. In Romania, dupa anul 1986 nu s-a mai realizat dezvoltarea retelei de drumuri forestiere. Pentru a rezolva situatia, Guvernul a decis sa aloce fonduri de la bugetul de stat pentru refacerea retelei de drumuri forestiere, afectate de calamitati naturale.

Conform unui proiect de Ordonanta de Urgenta, publicat pe site-ul Ministerului Agriculturii, se prevede constituirea unui fond special, denumit fondul de accesibilizare a padurilor, din care sa se finanteze proiectarea lucrarilor de construire a drumurilor si cailor ferate forestiere noi, precum si proiectarea lucrarilor de interventii de natura investitiilor la drumurile forestiere si caile ferate existente. Prin constituirea acestui fond se asigura instrumentul financiar necesar pentru extinderea si reabilitarea retelei de drumuri si cai ferate forestiere in scopul maririi densitatii acesteia pana la nivelul optim pentru tara noastra. Constituirea fondului de accesibilizare este obligatorie pentru administratorii fondului forestier proprietate publica si optionala pentru cei ai fondului forestier proprietate privata.

Sursele de finantare ale fondului

Proiectul de act normativ propus de Guvern prevede ca fondul de accesibilizare a padurilor sa se realizeze prin prelevarea unui cuantum de 10% din valoarea masei lemnoase din produse principale si accidentale vandute si incasate, dar si a unui cuantum de 50% din valoarea chiriilor incasate pentru ocuparea temporara a terenurilor forestiere. Dupa constituire, alimentarea contului in care a fost constituit fondul de accesibilizare este obligatorie pentru toti administratorii. Conform proiectului, se estimeaza ca prin constituirea fondului de accesibilizare a padurilor se va realiza o reducere a efortului bugetar, in medie, cu 39,5 milioane de lei anual. Accesibilizarea padurilor reprezinta una dintre conditiile de baza pentru gospodarirea si gestiunea eficienta a padurilor, mai ales ca se introduc in circuitul economic resurse lemnoase si nelemnoase apreciabile, se dezvolta silvoturismul si economia zonelor respective. Prin extinderea retelei de drumuri forestiere, se urmareste cresterea cantitatii si calitatii masei lemnoase pentru prelucrare industriala, precum si a cantitatii de produse accesorii (fructe de padure, ciuperci, plante medicinale) introdusa in circuitul economic.

MESERIA DE PADURAR, NEATRACTIVA

Numarul padurarilor din judetul Vaslui a scazut considerabil in ultimii ani, de la aproximativ 300, imediat dupa 1989, la 150, in prezent. Potrivit sefului Directiei Silvice (DS) Vaslui, principala cauza a restructurarilor masive din domeniu a fost retrocedarea unor suprafete insemnate de padure catre fostii proprietari. Exista, insa, si padurari care renunta la aceasta profesie din cauza salariului mic si a unei prevederi legale potrivit careia valoarea materialului lemnos sustras din paduri i se imputa padurarului. “Din cauza faptului ca nu au venituri, multi cetateni din mediul rural traiesc din lemnele pe care le fura din paduri. Este, din pacate, un fenomen, iar padurarilor nu le convine sa plateasca pentru cei care comit astfel de infractiuni. Anul trecut au fost imputati peste 300 de metri cubi de material lemnos padurarilor care nu au securizat corespunzator padurile pe care le au in gestiune”, a declarat directorul DS Vaslui, Lucian Copacinschi. La aceasta data, in judetul Vaslui au mai ramas in posesia statului aproximativ 50.000 de hectare de padure, suprafata din care urmeaza sa fie retrocedate aproape 5.000 de hectare. Acest lucru va duce la restructurarea a inca 12 posturi de padurar si la concedierea personalului auxiliar din ocoalele silvice.

ROMSILVA
Reactia lui Oros

Desi reprezentanti ai Ministerului Agriculturii au facut public faptul ca directorul Directiei Silvice Salaj, Dorel Oros, va fi numit director al Romsilva, acesta spune ca ramane director peste silvicultorii salajeni. „Deocamdata sunt si voi ramane director al Directiei Silvice Salaj. Ce va fi vom mai vedea, nu va pot spune mai multe”, a explicat Oros, nemultumit de faptul ca stirea potrivit careia ar urma sa il inlocuiasca pe Ioan Aldea la conducerea Romsilva a fost divulgata. Oros ocupa functia de director al Directiei Silvice Salaj de la inceputul anului 2005.

UN SALAJEAN SUSTINE CA I S-A PROMIS SEFIA ROMSILVA

SALAJ. Regia Nationala a Padurilor Romsilva va avea un nou director general, in persoana lui Dorel Nicolae Oros (44 de ani), directorul Directiei Silvice Salaj, acesta urmand sa ii succeada lui Dan Ioan Aldea, numit in functie in februarie 2007. “Pot sa confirm faptul ca voi fi director general al Romsilva, chiar daca nu stiu exact de la ce data. Am primit anul trecut propunerea de a ocupa acest post, insa atunci am refuzat”, a declarat Oros. Ordinul de numire in functie ar putea fi semnat de ministrul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale, salajeanul Dacian Ciolos, dupa intoarcerea acestuia din concediu - Romsilva functioneaza sub tutela Ministerului Agriculturii.

Cine este Oros?

Dorel Oros si-a inceput activitatea in domeniul forestier ca inginer silvic la Simleu Silvaniei, iar cea mai importanta functie pe care a ocupat-o in domeniul silvic este cea de director al fostei Directii Silvice Regionale Cluj-Salaj (in perioada ianuarie 1999 - ianuarie 2001). Oros a absolvit in 1989 Facultatea de Silvicultura si Exploatari Forestiere din Brasov, iar apoi studii postuniversitare in management, la Institutul Roman de Management. Actualmente, Oros este vicepresedinte al organizatiei PNL Salaj si este candidatul liberalilor salajeni pentru Senat la alegerile parlamentare din toamna, dupa ce in acest an a mai fost angrenat, fara sanse reale, in lupta pentru presedintia Consiliului Judetean Salaj. S-a situat pe locul 4, cu 15,54% din voturile valabil exprimate. Atunci, sloganul sau electoral a fost “Dezvoltare pe noi linii”, ceea ce, iata, s-a intamplat. Nu i-a iesit la Consiliul Judetean, dar s-a orientat spre o linie noua, cea din Romsilva, regie care administreaza circa 4 milioane de hectare de padure aflate in proprietatea statului.

INTERESELE DIN SPATELE REORGANIZARII ROMSILVA

Decizia Ministerului Agriculturii de a reorganiza Regia Nationala a Padurilor - Romsilva a starnit controverse aprinse in sectorul silvic. Intrucat dupa publicarea pe site a proiectului de reorganizare a regiei ministerul a primit o serie de propuneri, s-a decis retragerea proiectului de la dezbaterea publica si restructurarea punctelor propuse. Astfel, Ministerul Agriculturii va propune, in perioada urmatoare, o noua varianta a proiectului de restructurare a Romsilva. De asemenea, Federatia pentru Apararea Padurilor a acuzat Ministerul Agriculturii ca prin proiectul privind reorganizarea regiei se doreste desprinderea unor activitati si crearea unor unitati economice cu personalitate juridica, pentru ca apoi acestea sa fie privatizate catre anumite grupuri de interese. Conducerea Romsilva sustine insa ca proiectul legislativ are intentii bune. Astfel, proiectul de reorganizare viza infiintarea a doua centre in Romsilva, unul de profit, format din cele 41 de directii silvice, si unul pe activitatile cu pierderi, pentru atragerea fondurilor europene. Aceste activitati se refereau la cresterea cailor de rasa, la administrarea parcurilor nationale, producerea sucurilor naturale si la Muzeul cinegetic Posada. Activitatile mentionate au generat regiei pierderi anuale de circa sapte milioane de euro si, de aceea, prin crearea unor entitati cu personalitate juridica, dar fara patrimoniu, conducerea Romsilva spera sa poata atrage fonduri europene pentru sustinerea lor, fara a exista vreo posibilitate de instrainare sau de a aduce vreo atingere patrimoniului public national.

Activitati externalizate

Secretarul general al Ministerului Agriculturii, Sorin Chelmu, a declarat ca prin reorganizare se doreste identificarea de solutii pentru atragerea de fonduri europene: "In noul proiect, doar ariile protejate aflate in administrarea Romsilva vor avea personalitate juridica, pentru a putea accesa fonduri europene, ulterior vom decide ce activitati ale Romsilva vor fi externalizate". Daca parcurile nationale vor avea personalitate juridica, acestea vor putea fi ordonatori de credite pe un anumit buget si vor putea obtine fonduri europene prin programul operational de mediu. Romsilva a depus deja la Ministerul Mediului 19 proiecte pentru ariile protejate, din care numai 14 au fost acceptate, in valoare totala de 18 milioane de lei. Cea mai importanta conditie insa pentru a putea accesa fonduri europene nerambursabile este ca parcurile si ariile nationale protejate sa obtina personalitate juridica. Doar anul trecut Regia Nationala a Padurilor - Romsilva a cheltuit din fonduri proprii peste 3 milioane de euro pentru administrarea celor 22 de parcuri nationale, plus inca o suma similara obtinuta din proiecte externe derulate in aceste zone.

Forma finala

“In aceasta perioada vom decide forma finala a proiectului. Parcurile vor ramane in forma propusa initial, dar vor aparea modificari in privinta celorlalte activitati. Cred ca in maxim doua saptamani proiectul va iesi in circuitul de avizare”, a spus Ciprian Pahontu, directorul general al Directiei Generale de Dezvoltare Forestiera din cadrul Ministerului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale.

AVEM CEA MAI MICA SUPRAFATA IMPADURITA DIN EUROPA

Padurile Romaniei, care se intind pe 6,3 milioane hectare, ocupa doar 27% din teritoriu, acesta fiind cel mai mic procentaj din Europa, potrivit statisticilor de specialitate - media europeana a suprafetelor impadurite fiind de 32%. “In conditiile in care in Romania s-au impadurit anual intre 1.000 si 2.000 de hectare, pe terenuri care nu au apartinut niciodata fondului forestier, cred ca avem nevoie de foarte multi ani ca sa ajungem la media europeana”, a declarat pentru Rompres Gheorghe Dima, director RNP-Romsilva. Acesta a precizat ca pentru cresterea suprafetei impadurite, statul ar trebui sa aloce terenuri pentru astfel de lucrari. In Turcia, de exemplu, se impaduresc anual circa 60.000 de hectare de terenuri pe care nu au fost niciodata paduri.

Romsilva trebuia sa preia de la Agentia Domeniilor Statului (ADS), inca de anul trecut, aproximativ 6.000 de hectare de terenuri degradate din judetele Braila si Olt, dar, din pacate, nici pana acum nu a iesit actul normativ pentru preluarea lor si inceperea lucrarilor. Este vorba de 5.000 de hectare in Insula Mare a Brailei si 1.000 hectare la Slatina, zone deficitare din acest punct de vedere, fondurile provenind fie din Programul “Carbon”, fie din cel de ameliorare constituit la nivelul Regiei. “Romsilva a reusit sa achizitioneze din surse proprii, de la persoane private, in jur de 200 de hectare de terenuri, pretul de achizitie fiind de 55-60 de milioane de lei vechi pe un hectar. Infiintarea si intretinerea unui hectar de padure pana la intrarea in masiv costa in prezent peste 200 de milioane de lei vechi”, a mentionat Dima. Romsilva a demarat si achizitia de suprafete de padure de la proprietarii privati, in jur de 2.500-3.000 de hectare, avand oferte de cumparare pentru inca 30.000 de hectare. “Am solicitat MADR fonduri de 1.000 de miliarde de lei pentru astfel de achizitii, dar deocamdata nu am primit nici un leu”, a mai explicat Dima. Noul Cod silvic prevede impadurirea unei suprafete de doua milioane de hectare de terenuri in urmatorii 25 de ani pentru a atinge un grad de impadurire comparabil cu cel din tarile UE. Noua reglementare silvica prevede obligativitatea de a impaduri, in medie, 80.000 de hectare anual, in urmatorii 25 de ani, astfel incat Romania sa detina o suprafata cu paduri de circa 33-34% din teritoriu. Pentru atingerea acestui obiectiv, Codul silvic prevede anumite inlesniri financiare pentru proprietarii de padure, indiferent de structura, de stat sau privata.

In prezent, in Romania, in zona de campie, gradul de impadurire nu depaseste 10-15%, desi la nivelul intregii tari este de circa 26-27% (in Austria sau Germania gradul de impadurire depaseste 40%, iar in tarile nordice 80%). Romsilva administreaza sub 3,7 milioane de hectare de paduri proprietatea statului, diferenta fiind detinuta de persoanele fizice. Romania poate taia o cantitate maxima de 22,5 milioane metri cubi de masa lemnoasa pe an, cota de taiere pentru 2008 fiind de 18,5 milioane metri cubi, din care circa 9,86 milioane metri cubi din padurile de stat, iar restul din cele private.

BISTRITENII SOLICITA SCUTIREA DE IMPOZIT A TERENULUI DESTINAT IMPADURIRII

BISTRITA. In judetul Bistrita-Nasaud, taxele notariale afecteaza considerabil activitatea de achizitionare de terenuri destinate impaduririi. Directorul Directiei Silvice Bistrita-Nasaud, Gheorghe Ivan, a solicitat public ca statul roman sa scuteasca de la plata taxelor notariale terenurile cumparate de la persoanele fizice in vederea impaduririi. Potrivit directorului Ivan, din cauza taxelor notariale prea mari care trebuie platite de vanzator pentru terenurile vandute oamenii nu mai sunt dispusi sa isi vanda proprietatile, chiar daca terenurile in cauza nu se preteaza pentru agricultura. Situatia a generat un fapt fara precedent, proprietarii preferand sa-si lase terenurile nefolosite. “Achizitionarea terenurilor se face pe circuitul civil. Un expert autorizat evalueaza terenul, acel teren se negociaza cel mult la pretul stabilit de evaluator intre proprietar si Directia Silvica si de cele mai multe ori am ajuns la un consens. Preturile au fost intre 8 milioane si 30 de milioane de lei vechi pe hectar. Procentul platit la notar de proprietar nu se face la pretul de adjudecare, se face dupa un pret de catalog. De exemplu, un teren din comuna Budesti este estimat la aproximativ 300 de milioane de lei vechi hectarul. Am avut situatii cand oamenii au aflat, la notar, ca trebuie sa mai aduca bani de acasa”, a spus directorul Directiei Silvice. Din acest motiv, anul acesta au fost cumparate de la cetateni doar opt hectare de teren in vederea impaduririi, in timp ce anul trecut s-au achizitionat 80 de hectare.

Situatie critica. Potrivit directorului Directiei Silvice Bistrita-Nasaud, Gheorghe Ivan, situatia este critica in zona de campie. Acesta sustine ca in zona de campie procentul de impadurire este de doar 8%, in timp ce media pe judet este de 35%. Cu toate acestea, oamenii nu mai vor sa vanda terenuri pentru care sa plateasca apoi taxe notariale mai mari decat suma negociata pentru vanzarea terenurilor.

Impaduriri. In aceasta primavara, Directia Silvica Bistrita-Nasaud a impadurit 78 de hectare de padure, din care 23de hectare prin regenerare naturala, iar restul prin plantare de puieti. Acestor suprafete li se mai adauga alte 324 de hectare care au fost regenerate cu asistenta tehnica a specialistilor Inspectoratului Teritorial de Regim Silvic si Vanatoare.

TURISM SILVIC

CONTRACTE. Regia Nationala a Padurilor (RNP) - Romsilva a incheiat contracte cu 28 de agentii de turism pentru inchirierea celor 60 de cabane proprii introduse in circuitul turistic. “In numai trei saptamani de cand functioneaza sistemul de rezervare on-line a cabanelor administrate de regie am incasat peste 100.000 de euro din aceasta activitate, in conditiile in care in 2007 incasarile totale au fost de 250.000 de euro pe acest segment”, a spus directorul directiei strategii, marketing si cooperare internationala din RNP, Cristian Apostol. Romsilva intentioneaza ca in 2008 inca 10 cabane sa fie introduse in circuit, dintr-un total de 205 cabane administrate la nivelul intregii tari. Cele 60 de cabane cuprind 300 de locuri de cazare. Sistemul de rezervare on-line a cabanelor a devenit functional la 1 aprilie, dar cu data de rezervare incepand cu 1 mai. Acesta este disponibil in prima faza doar agentiilor de turism care au incheiat contract cu RNP, persoanele fizice putand apela la acest sistem numai prin directiile silvice. Tarifele pentru o camera in cabanele RNP variaza intre 80 si 100 de lei. Conducerea Romsilva estimeaza pentru acest an incasari de 900.000 de euro din inchirierea cabanelor.

INFO SILVIC

Dezbatere. Ministerul Agriculturii si Regia Nationala a Padurilor - Romsilva au organizat o dezbatere publica pentru “Eficientizarea si reorganizarea unor activitati din sectorul silvic”. Secretarul de stat al MADR, Istvan Toke (in fotografie), a subliniat ca schimbarile legislative recente sunt un factor care face necesara reorganizarea RNP. Printre sugestii: introducerea unor prevederi care sa faciliteze accesul la fondurile europene si nevoia acordarii unei atentii deosebite pentru protejarea mediului si a parcurilor nationale.

Puieti. Cinci pepiniere ale Directiei Silvice din judetul Cluj (cele de la Mihai Viteazu, Dezmir, Jucu, Citcau si Salatruc - care apartin de ocoalele silvice Turda, Cluj si Dej) ofera spre vanzare puieti ornamentali din 14 specii de rasinoase, 10 specii material intermediar si 37 de specii de foioase.

Doboraturi. In Bistrita-Nasaud, furtunile de anul trecut au dus la doborarea a peste 560.000 de metri cubi de material lemnos din padurile aflate pe teritoriul judetului (in special la ocoalele silvice din Romuli, Telciu si Josenii Bargaului), conform declaratiilor sefului Inspectoratului Teritorial de Regim Silvic si Vanatoare Bistrita, Grigore Avram.

SCANDALUL DESFIINTARII ROMSILVA

SILVICULTURA. Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale (MADR) nu a adoptat niciun document care sa prevada reorganizarea sau desfiintarea Regiei Nationale a Padurilor - Romsilva. “In urma inaintarii propunerii de restructurare de catre directorul General RNP - Romsilva, Ioan Aldea, la baza acestei propuneri este atat eficientizarea institutiei, cat si crearea posibilitatii de accesare a unor fonduri europene pentru dezvoltarea unor sectoare lucrative din cadrul institutiei”, comunica MADR. Ministrul Dacian Ciolos a cerut sa fie analizata propunerea de restructurare. Totodata, secretarul general al MADR, Sergiu Sorin Chelmu, va organiza in 22 mai 2008 o dezbatere publica in care vor fi consultati factorii implicati - specialistii din domeniu, atat din sectorul public, cat si din cel privat si reprezentanti ai cercetarii. Federatia pentru Apararea Padurilor (FAP) a acuzat recent MADR ca, printr-o Hotarare de Guvern, privind reorganizarea RNP se preconizeaza desprinderea unor activitati din cadrul Regiei si crearea, pe aceste activitati, a unor unitati economice cu personalitate juridica. “De fapt, este vizat patrimoniul regiei, care va fi predat, prin hotararea Consiliului de Administratie al Regiei Nationale a Padurilor - Romsilva, catre noile unitati cu personalitate juridica intr-un termen de 60 zile de la data intrarii in vigoare a Hotararii de Guvern, ca apoi acestea sa fie privatizate catre persoane interesate”, a afirmat Marian Stoicescu, presedintele FAP. Este vorba de zeci de cabane de vanatoare modernizate, Muzeul Cinegetic al Carpatilor “Posada” (cu o suprafata de 5 ha, pe Valea Prahovei), Centrul de producere a sucurilor naturale din fructe de padure “Silvafruct” Piatra Neamt, gatere si instalatii de debitat si de prelucrat masa lemnoasa, sedii de Parcuri Nationale si sedii de Parcuri Naturale. “Odata trecute din patrimoniul Romsilva in patrimoniul noilor unitati, aceste obiective, unele de importanta nationala, pot fi instrainate prin vanzare sau concesionare pe zeci de ani sub motivul eficientizarii activitatii”, a mai afirmat liderul sindical.

CABANELE ROMSILVA POT FI INCHIRIATE

CABANE. Sistemul de rezervare on-line a cabanelor administrate de Regia Nationala a Padurilor (RNP) - Romsilva va deveni functional la 1 aprilie, pentru rezervari care vor incepe din 1 mai, a declarat directorul comercial al RNP, Cristian Apostol. “Romsilva a demarat proiectul de introducere a cabanelor din portofoliu intr-un sistem informatic de gestiune in 2007, fiind introduse doar 60 de cabane (aproximativ 300 de locuri de cazare) din cele 205 administrate de RNP”, a declarat Apostol. Romsilva estimeaza incasari de 900.000 de euro din inchirierea cabanelor, mai mult cu 600.000 de euro decat in 2007. Implementarea acestui proiect permite vizualizarea spatiilor de cazare disponibile, descrierea fiecarei cabane cu serviciile oferite, drumurile de acces si rezervarea lor in timp real, on-line. “Romsilva va incheia mai multe contracte cu agentiile de turism din Romania, Germania, Spania si Cehia pentru inchirierea acestor cabane, agentiile fiind obligate sa pastreze tarifele solicitate de RNP”, a mentionat Dragos Munteanu, responsabil in cadrul departamentului de Silvoturism din RNP. Tarifele actuale pentru o camera in cabanele RNP sunt de 80-100 de lei, in functiile de conditii. Sistemul de rezervare on-line va fi disponibil in prima faza doar agentiilor de turism care au incheiat contract cu RNP, persoanele fizice putand apela la acest sistem numai prin directiile silvice. In ultimii patru ani, Romsilva a investit circa 8,2 milioane de lei pentru modernizarea cabanelor aflate in administrare. Anul trecut, incasarile RNP din inchirierea cabanelor vanatoresti au fost de peste 600.000 de euro, din care 300.000 de euro din turism si 300.000 de euro din turismul cinegetic.

PRIMA IMPADURIRE: 220 EURO/HECTAR

SUBVENTIE. Printr-o masura inclusa in Programul National de Dezvoltare Rurala (PNDR), fermierii care vor sa impadureasca terenuri agricole pot beneficia de o prima anuala de 220 de euro la hectar, pe o perioada de 15 ani, a declarat Ciprian Pahontu, director general al Directiei de Dezvoltare Forestiera din cadrul Ministerului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale . “Prin masura 221 din PNDR destinata impaduririi, fermierii beneficiaza alaturi de prima anuala si de o sustinere financiara de 70% din costurile de impadurire si de 100% din cele de intretinere, pana la inchiderea ciclului de masiv, adica pe o perioada de 3-7 ani, in functie de cultura forestiera”, a precizat Pahontu. Masura va fi lansata in septembrie 2008 si ar putea sustine programul privind cresterea gradului de impadurire al Romaniei, care vizeaza impadurirea a doua milioane de hectare de terenuri in urmatorii 25 de ani.

REGENERARE DE PRIMAVARA
* Lucrari pe 63% din suprafata programata

IMPADURIRE. Regia Nationala a Padurilor (RNP) va efectua in aceasta primavara lucrari de regenerare pe o suprafata de 9.714 hectare, circa 63% din programul anual de 15.400 de hectare, a anuntat directorul general al RNP, Dan Ioan Aldea. Din totalul suprafetei care urmeaza sa fie impadurita in 2008, 874 de hectare sunt terenuri degradate, inapte agriculturii, care vor fi introduse in circuitul productiv prin impadurire. Fondurile pentru realizarea impaduririlor in 2008 se ridica la 146 de milioane de lei. Cea mai mare suprafata va fi impadurita in judetul Suceava (1.070 de hectare, din care 700 de hectare prin lucrari de impadurire, iar restul prin regenerare), dar suprafete importante de regenerat vor avea si directiile silvice Baia Mare - 895 de hectare, Tulcea - 857 de hectare, Craiova - 650 de hectare, Resita - 691 de hectare.

PROTECTIA PADURILOR

PADURI. In ceea ce priveste lucrarile prevazute pentru 2008 pentru protectia padurilor, Regia Nationala a Padurilor (RNP) - Romsilva va efectua lucrari pe o suprafata totala de 225.925 de hectare, in padurile de stat, din care lucrari cu caracter preventiv, pe 179.687 de hectare. * In 2008, volumul maxim de lemn pe picior aprobat pentru recoltare din padurile proprietate publica a statului administrate de Romsilva se ridica la 9,82 de milioane de metri cubi, mai mic cu 0,83 de milioane de metri cubi fata de anul 2007. * Cantitatea aprobata pentru recoltare a fost repartizata pe directii silvice, tinand seama de posibilitatea prevazuta de amenajamentele silvice, de efectul retrocedarii padurilor si de produsele accidentale (doboraturi si rupturi de vant si zapada) aparute in raza unor directii silvice. * Romsilva a obtinut anul trecut un profit brut de 76 de milioane de lei, pentru 2008 fiind estimata o crestere cu aproape 8%, pana la un nivel de 82 de milioane de lei. * Cifra totala de afaceri a RNP la finele lui 2007 a fost de 1,06 miliarde de lei, iar pentru acest an prognozele arata o crestere cu aproape 11% pe fondul obtinerii productiei silvice programate pentru 2008. * Numai silvicii din judetul Bistrita-Nasaud vor planta, in perioada 15 martie - 15 aprilie, circa 300.000 de puieti, cu scopul de a reimpaduri 56 de hectare de teren afectat de defrisari. * In Brasov se va impaduri integral in perioada imediat urmatoare o suprafata de 14 hectare.

OPERATIUNEA DE REABILITARE A PLAMANULUI VERDE

SILVICULTURA. Timp de o luna, pana la 15 aprilie, padurea va fi in centrul atentiei, pentru ca au debutat manifestarile cu ocazia “Lunii Padurii”. In cadrul evenimentelor, se vor face lucrari de reimpadurire - la care participa personalul silvic, membrii comunitatii rurale si urbane -, concursuri, expozitii si alte genuri de manifestari. Cu prilejul acestui eveniment, reprezentanti ai Agentiei Nationale pentru Protectia Mediului, Directiei de Conservarea Naturii, Biodiversitatii, Protectie Sol si Subsol, ai Directiilor Silvice la nivel national, cadre scolare vor initia si organiza o serie de activitati: in Bistrita-Nasaud se vor planta circa 300.000 de puieti, cu scopul de a reimpaduri 56 ha de teren afectat de defrisari; la Grupul Scolar Silvic din Gurghiu (jud. Mures) va debuta un concurs pe teme de silvicultura; va fi inaugurata o expozitie de plante ornamentale in centrul Targu Muresului; se vor desfasura actiuni silvice speciale, precum o evaluare a starii in care se afla placutele si panourile de pe marginea drumurilor si un simpozion international pe tema participarii tinerilor la managementul Parcului National “Muntii Rodnei”; cele noua ocoale silvice din judetul Buzau vor planta 600.000 de puieti, iar judetele invecinate Braila, Tulcea, Vrancea, Prahova vor primi 1,7 milioane de puieti din speciile stejar, paltin, molid, pin, cires salbatic, in vederea plantarii acestora. Un alt eveniment, care a marcat debutul “Lunii Padurii”, este concursul “Serbarile Craiului”, aflat la a VI-a editie, organizat de Administratia Parcului National “Piatra Craiului”, in localitatea brasoveana Sirnea. “Luna Padurii” are o importanta majora in educarea opiniei publice, in sensul protejarii si conservarii mediului ambiant, indeosebi a padurii. Dintre toate formatiunile vegetale, padurile au cea mai mare insemnatate, atat pentru rolul lor in biosfera, cat mai ales pentru produsul lor principal - lemnul. Acestea contribuie la reglementarea continutului in oxigen al atmosferei, fiind considerate “Plamanul verde al Terrei”. Istoria initiativei si realitatea de azi. “Luna Padurii” are la origine initiativa lui Spiru Haret, ministrul Cultelor si Instructiunii Publice, care, in 1901, motivat de o adresa a ministrului de Interne si la invitatia academicianului V.A. Urechia, a dat o circulara tuturor directorilor de scoli pentru a serba “Ziua Pomilor”, prin care fiecare elev era obligat sa planteze un arbore. “Ziua Pomilor” s-a serbat pana in 1953, cand s-a stabilit prin lege realizarea “unor actiuni pe linie silvica”. Ziua Mondiala a Padurii este sarbatorita de peste 30 de ani, la 21 martie, data echinoctiului de primavara, pentru a reaminti comunitatilor de importanta si numeroasele beneficii aduse de padure. Ideea isi are originea la cea de-a XXIII-a Adunare Generala a Confederatiei Europene pentru Agricultura din 1971. In prezent, fondul forestier din Romania este de 6,2 milioane de hectare. Potrivit estimarilor Ministerului Agriculturii, ponderea suprafetelor impadurite in Romania se situeaza sub media europeana si cu mult sub nivelul pe care cercetatorii il considera ca fiind un prag minim, respectiv 35%. Peste 800.000 ha de padure au fost distruse pana in 2007, lemnul fiind prelucrat in gaterele neautorizate si apoi exportat.

SUBVENTII EUROPENE PENTRU IMPADURIRI

IMPADURIRI. Agricultorii care planteaza paduri pe pamantul lor pot primi sume importante de bani din partea UE. Din aceasta are de castigat toata lumea, nu doar proprietarii de pamant, deoarece pamantul dintre copaci se usuca mai greu, iar prin impaduriri se imbunatateste clima. De exemplu, 7% din suprafata Ungariei ar putea fi impadurita, iar in acest fel suprafata de paduri ar putea creste pana la 28% din suprafata tarii. Conform Oficiului Central de Statistica, suprafata de teren agricol a Ungariei este acoperita cu 20% de paduri. Acest procent ar putea fi marit cu inca 7%, daca cea mai mare parte a celor aproximativ un milion de hectare de pamant lasate in paragina ar fi impadurite. Schimbarea destinatiei acestor terenuri ar merita din mai multe motive, avand in vedere ca, pe langa avantajele care decurg din protectia mediului, cum ar fi aerul mai curat si evaporarea mai lenta a umezelii din pamant, pentru lucrarile de impadurire se ofera si bani. Se ofera subventie in bani pentru plantarea de copaci si ingrijirea lor, dar proprietarul suprafetelor impadurite poate avea si alte venituri suplimentare. In primul an, se ofera in plus bani pentru realizarea unor investitii tehnice necesare (construirea de garduri pentru protejarea copacilor, instalarea unui pastor electric, efectuarea lucrarilor de intretinere a terenului etc.). Proprietarii cu spirit intreprinzator pot primi subventii de la UE timp de 5, 10 sau chiar 15 ani. Sumele de bani depind de soiurile de copaci care sunt plantati precum si de terenul pe care sunt plantati acestia. Acest mod de impadurire este foarte popular in tarile UE - anual sunt impadurite 10.000 de hectare de terenuri. Programul are un precedent; in perioada 2004-2006, peste 5.000 de gospodari din UE au primit subventii pentru impadurirea a 40.000 de hectare. Pentru perioada 2007-2013 e disponibil un fond de 257 de milioane de euro pentru impaduriri, suma care face posibila impadurirea a 70.000 de hectare. 75% din subventii este platita de UE, iar 25% din surse din tara respectiva.

ROMSILVA VA IMPADURI O SUPRAFATA MAI MICA DECAT IN 2007

ROMSILVA. Regia Nationala a Padurilor - Romsilva va impaduri in 2008 o suprafata de 15.400 de hectare, cu 9% mai mica decat anul trecut, a declarat, directorul RNP- Romsilva, Gheorghe Dima. Fondurile necesare pentru realizarea impaduririlor in 2008 se ridica la 146 de milioane de lei. Conform directorului general al Romsilva, Dan Ioan Aldea, in 2007 ar fi trebuit sa intre in patrimoniul statului o suprafata insemnata de padure, prin preluarea a 10.000 de hectare de terenuri degradate de la Agentia Domeniilor Statului, dar, din pacate, exista inca dificultati pentru preluarea acestora. Numai in primavara acestui an, Romsilva va efectua lucrari de regenerare pe 9.714 hectare, adica 63% din programul anual. Dima a precizat ca in 2008 Romsilva va reface 7.000 de hectare de vegetatie forestiera distrusa in 2006 si 2007 de calamitati si seceta. In 2007, Romsilva a avut lucrari de regenerare a padurilor pe o suprafata de 16.760 de hectare. Sursa de finantare pentru impadurirea terenurilor degradate provine din Fondul de Ameliorare cu destinatie silvica constituit la nivelul Ministerului Agriculturii din taxele percepute pentru scoaterea definitiva a terenurilor din circuitul forestier. Romsilva dispune de 2.103 pepiniere silvice, cu o suprafata totala de 2.157 de hectare, in care se pot produce anual peste 80 de milioane de puieti forestieri.

PROFIT BRUT DE 76 DE MILIOANE DE LEI, IN 2007

ESTIMARE. In 2008, Regia Nationala a Padurilor - Romsilva estimeaza o crestere a profitului cu aproape 8%, pana la un nivel de 82 de milioane de lei, a declarat directorul general al Romsilva, Dan Ioan Aldea. Cifra de afaceri a Romsilva la finele lunii decembrie a fost de 1,06 miliarde de lei, iar pentru acest an se prognozeaza o crestere cu 11%. Cea mai mare pondere din venituri provin din valorificarea produselor padurii, in special a lemnului. Programul pe 2008 al Romsilva prevede o productie de 9,8 milioane mc de masa lemnoasa, 230 tone de vanat, 58.500 exemplare de vanat viu si 750 de tone de pastrav. De asemenea, Romsilva si-a propus pentru acest an valorificarea unei cantitati de 5.400 de tone de fructe de padure, 1.050 tone de ciuperci si vanzarea a 915 cabaline. Tot pentru 2008, programul mai prevede vanzarea a 2.850 de animale de blana. Anul trecut, actiunile de vanatoare si exporturile de fazani si iepuri vii au adus venituri de peste 3,5 milioane de euro, iar vanzarea fructelor de padure recoltate de pe suprafetele administrate de Romsilva, peste 5 milioane de euro. Romsilva detine 6.203,7 hectare din fondul cinegetic, cea mai mare suprafata, 69,8%, fiind administrata de Asociatia Generala a Vanatorilor si Pescarilor Sportivi - 15.278 hectare.

A INCEPUT SA ARDA PADUREA!

ACTUALITATE. Jumatatea lunii februarie, de regula o perioada extrem de rece, a consemnat in acest an incendii ale vegetatiei uscate in judetele Bistrita-Nasaud si Harghita. In Bistrita, pompierii s-au confruntat cu incendii care au cuprins peste 11 hectare. Potrivit raportului Inspectoratului pentru Situatii de Urgenta (ISU) Bistrita-Nasaud, primul incendiu a fost declansat la liziera padurii de pe Valea Ghinzii, care apartine Ocolului Silvic Bistrita, un hectar de vegetatie uscata a fost mistuit de flacari - conform raportului pompierilor. Urmatoarele incendii s-au produs pe pasunea Valea lui Vals (unde au ars 10 hectare de vegetatie uscata) si la o livada de pe strada Drumul Dumitrei Vechi (unde au ars 10 ari de vegetatie). Seful ISU Bistrita-Nasaud, Stefan Condrate, a declarat pentru Rompres ca nu exista indicii potrivit carora incendiile de vegetatie uscata ar fi fost produse intentionat, motiv pentru care incidentele au fost puse pe seama neglijentei unor persoane. In judetul Harghita au fost mistuite de flacari peste 30 de hectare de vegetatie uscata, in doua incendii provocate de focuri lasate nesupravegheate. Conform informatiilor Inspectoratului pentru Situatii de Urgenta Harghita, primul incendiu s-a produs la marginea Toplitei, unde s-au aprins resturi forestiere si vegetatie uscata. La fata locului au sosit doua autospeciale, iar pompierii si civilii au intervenit cu lopeti, maturi si motofierastraie, din cauza ca exista riscul propagarii focului la padurea din apropiere. Incendiul s-a soldat cu mistuirea unui hectar de vegetatie uscata si resturi forestiere. Insa in seara de 17 februarie, flacarile au cuprins aproximativ 30 de hectare de vegetatie uscata in zona Dealul Sineu (localitatea Remetea) - exista riscul extinderii focului la padurea din apropiere. In judetul Harghita, vegetatia uscata este cuprinsa frecvent de flacari. In fiecare an, pompierii si inspectorii de mediu incearca in zadar sa-i convinga pe localnici fie sa nu mai aprinda miristile pentru curatarea terenurile, fie sa nu lase focurile nesupravegheate, stingerea fiecarui incendiu necesitand un efort deosebit. Astfel, numai in cazul incendiului de pe Dealul Sineu, pompierii harghiteni au avut nevoie de aproape trei ore pentru stingerea flacarilor.

ROMSILVA, O ARITMETICA DE MILIOANE DE EURO

Silvic. Desi filialele locale ale Regiei Nationale a Padurilor (RNP) - Romsilva se confrunta cu restructurari de personal, bilantul economic al institutiei arata pentru anul 2007 incasari de sute milioane de euro. Conform declaratiilor directorului comercial, Cristian Apostol, vanzarea fructelor de padure recoltate de pe suprafetele administrate au adus Regiei in 2007 peste 5 milioane de euro. Incasarile sunt completate si din alte surse. “Veniturile obtinute din vanzarea fructelor de padure reprezinta circa 2% din totalul cifrei de afaceri de circa 280 de milioane de euro”, a spus Apostol. Desi cantitatile de fructe de padure recoltate de Romsilva au scazut in ultimii ani cu peste 2.000 de tone, de la 6.600 de tone in 2004, la numai 4.500 de tone in 2007, sumele incasate au inregistrat o crestere de la 4,7 milioane de dolari in 2004, la 6,6 milioane de dolari in 2007. Cresterea a fost sustinuta si de cursul de schimb. Directorul RNP a precizat ca in 2007 au fost inregistrate cresteri ale preturilor de vanzare la macese, cu 30%, la catina - cu 25%, iar la floarea de tei - cu 40%. Doar la afine preturile au fost in scadere cu 15% in 2007. Circa 60% din productie este vanduta la export, iar restul pe piata interna. Nici veniturile din actiunile de vanatoare nu sunt de neglijat. Potrivit directorului Romsilva, actiunile de vanatoare si exporturile de fazani si iepuri vii au adus Regiei Nationale a Padurilor venituri de peste 3,5 milioane de euro. In 2007, au mers foarte bine exporturile de fazani vii, care au fost intrerupte din cauza aparitiei gripei aviare in anii 2005-2006. De asemenea, cele 38 de pastravarii ale Romsilva au rotunjit veniturile Regiei cu circa 3 milioane de euro, productia totala fiind de 780 de tone. Iar castigurile sunt la fel de impresionante ca si patrimoniul institutiei. Romsilva gospodareste fauna apelor de munte avand in gestionare 18.192 km de ape curgatoare si lacuri cu o suprafata de 12.068 de hectare. De asemenea, Romsilva detine 6.203,7 hectare din fondul cinegetic.

Strategia silvica

PROCESUL PLATILOR COMPENSATORII

COVASNA. Fosti angajati ai Romsilva Covasna risca sa-si piarda platile compensatorii din cauza unor scapari administrative. Sindicatul Romsilva Covasna va da in judecata Agentia Judeteana de Ocupare a Fortei de Munca pentru refuzul de a acorda plati compensatorii unui numar de 19 persoane disponibilizate colectiv la sfarsitul anului trecut. Potrivit directorului executiv al AJOFM Covasna, Tibor Kelemen, problema a fost cauzata de o neglijenta administrativa: “Acesti 19 oameni au ramas pe dinafara din cauza unei neglijente a Ministerului Agriculturii, care a nu a tinut cont ca prevederile Legii 174/2006 privind disponibilizarea personalului silvic au expirat pe 31 martie 2007. Din pacate, legea a fost actualizata abia in noiembrie 2007, la cateva zile dupa ce oamenilor le-au fost desfacute contractele de munca”. Kelemen a declarat ca fiecare persoana ar fi trebuit sa primeasca in medie 14.000 de lei, dar nu exista nicio baza legala pentru a li se acorda acesti bani, iar nicio lege nu poate actiona retroacativ. Reprezentantii sindicali sunt convinsi ca vina o poarta AJOFM-ul judetean. Liderul sindicatului Romsilva Covasna, Eugen Szilagy, a declarat ca neintelegerile au aparut ca urmare a interpretarii prevederilor legale de catre conducerea Agentiei, care considera ca cele 19 persoane nu se incadreaza in categoria celor care pot primi plati compensatorii.

DE CE SE FURA MAI PUTIN LEMN

Harghita. In judetul Harghita, in 2007 s-a furat mai putin lemn decat in anii trecuti. Conform directorului Directiei Silvice Harghita, Catalin Mutica, numarul infractiunilor silvice din padurile administrate de Directia Silvica Harghita a scazut semnificativ in anul 2007. Calculele efectuate de silvicii din Harghita arata ca anul trecut s-au taiat ilegal din padurile administrate de institutie aproximativ 3.600 de metri cubi de material lemnos. Intrucat in 2006 cantitatea de lemn taiata ilegal a fost de 5.200 metri cubi, scaderea prejudiciilor se situeaza la aproape 40%. Seful Directiei Silvice identifica doua cauze care au determinat scaderea drastica a infractiunilor. Pe de-o parte au fost controalele, in 2007 efectuandu-se 2.200 de controale, care, probabil, au descurajat hotii de lemne. Iar o alta cauza ar putea fi si diminuarea pietei lemnului, cererea de lemn fiind tot mai mica, astfel ca hotii isi pierd clienti. Totusi, directorul Romsilva Harghita sustine ca, desi numarul infractiunilor scade, creste gradul de profesionalizare al hotilor. Hotii de lemne harghiteni folosesc tractoare, comunica intre ei cu telefoane mobile sau statii de emisie-receptie, utilizeaza ATV-uri pentru transportul rapid al materialului lemnos si au tot timpul la indemana drujbe sau topoare. Daca in unele judete silvicultorii sunt disponibilizati, in Harghita acestia demisioneaza, dupa ce sunt amenintati de hotii de lemne, sau trebuie sa plateasca lemnele furate din padurea de care au grija. Una dintre zonele cu cele mai mari probleme legate de furturile de lemne este Vlahita, unde amenintarile sau chiar ultrajele la adresa padurarilor sunt foarte numeroase. Bilantul anului 2007 arata ca in judetele din Moldova numarul infractiunilor silvice a crescut cu peste 15%. Conform legislatiei in vigoare, circulatia materialelor lemnoase este permisa doar daca sunt insotite de o serie de documente: actul de punere in valoare, bonul de vanzare si factura fiscala pentru materialele lemnoase. Verificarea legalitatii transporturilor de masa lemnoasa cade si in atributiile politiei. Astfel, politistii din cadrul politiei de ordine publica constatata si instrumenteaza delictele silvice prevazute de Legea nr. 26/1996, verifica legalitatea transportului materialului lemnos si a comercializarii acestuia pe raza localitatilor rurale, activitati ce sunt coordonate de Serviciului Politiei de Ordine Publica.