MINISTRUL RADU BERCEANU, DERANJAT DE INCRELE STURIONILOR

STURIONI. Asociatia Salvati Dunarea si Delta si WWF (World Wide Fund for Nature) considera inacceptabile declaratiile ministrului Transporturilor si Infrastructurii, Radu Berceanu, potrivit caruia lucrarile de imbunatatire a conditiilor navigabile pe Dunare sunt blocate din cauza sturionilor.

“E de-a dreptul hilar sa dai vina pe o specie pe cale de disparitie pentru neputinta legendara de a construi infrastructura de transport in Romania. E ca si cand o companie aeriana ar da vina pe pasari pentru esecurile repetate in actul de management”, a declarat presedintele Asociatiei Salvati Dunarea si Delta, Liviu Mihaiu, intr-un comunicat de presa.

La randul sau, coordonatorul regional al programului Dunare la WWF, Orieta Hulea, a atras atentia ca dezvoltarea navigatiei pe Dunare nu trebuie sa vina in contradictie cu masurile de conservare pentru sturioni si alte specii. “Exista solutii care servesc intereselor comune ale oamenilor si naturii, ce trebuie doar acceptate si implementate”, a afirmat aceasta.

Reactiile celor doua ONG-uri de mediu vin in urma unor declaratii ale ministrului Radu Berceanu, potrivit carora investitia privind imbunatatirea conditiilor navigabile pe sectorul Calarasi-Braila “este blocata pentru ca niste sturioni isi depun icrele acolo si se freaca de niste stanci care nu stiu ce”.

Proiectele propuse de Romania vizeaza sectorul Calarasi-Braila si sectorul comun Romano-Bulgar al Dunarii si includ interventii structurale majore (praguri de fund, epiuri, consolidari de maluri), care vor produce modificari ireversibile asupra fluviului si, implicit, asupra florei si faunei.

Migratia sturionilor inainte de constructia Portilor de Fier I si II cuprindea Dunarea pana la Regensburg. Prin blocarea cursului Dunarii pe sectorul Calarasi-Braila prin constructia unui prag de fund si prin obstructia bratelor laterale, sturionii vor fi impiedicati sa migreze in amonte si aval, in functie de scopul migratiei (reproducere si intoarcere in mare). Pe langa sturioni, implementarea proiectelor respective va afecta si alte specii si habitatele prioritare incluse in arii protejate conform reglementarilor UE (situri Natura 2000).

Sturionii sunt specii protejate, iar din 2006 pescuitul acestora in scop comercial a fost interzis pentru o perioada de zece ani. Romania, ca stat membru CITES, a adoptat Strategia Regionala pentru Conservarea si Managementul Sustenabil al Populatiilor de Sturioni din Nord-Vestul Marii Negre si Dunarea Inferioara. De asemenea, in ultimii cinci ani, Guvernul Romaniei a alocat peste 4 milioane de euro pentru programul de refacere a populatiilor de sturioni.

Masurile au fost impuse de declinul alarmant al populatiilor de sturioni din apele de pe teritoriul Romaniei. Statisticile arata ca sturionii inregistreaza un declin continuu in ultimii 40 de ani, cantitatile pescuite scazand de la 300 de tone, in anul 1960, la aproximativ 6 tone, in anul 1994. Datele statistice au fost confirmate si de capturile reduse ale pescarilor, in anii 2005 si 2006 fiind capturate numai doua exemplare de nisetru.

Dintre speciile de sturioni care traiesc in apele Romaniei, datele stiintifice arata ca viza este specie critic periclitata extincta, nisetrul, morunul si pastruga sunt specii critic periclitate, iar cega este considerata specie vulnerabila

PIATA agricola

PESCUIT: UE PLATESTE 64 DE MILIOANE DE EURO CA SA PESCUIASCA IN APELE MAURITANIEI

PARTENERIATE. In 4 august 2010, Comisia Europeana a platit 64 milioane euro ca parte a contributiei financiare anuale a Acordului de parteneriat in domeniul pescuitului (FPA) cu Mauritania. Aceasta contributie include doua componente, una pentru costul de acces al navelor comunitare in apele din Mauritania (55 milioane de euro) si o doua pentru sprijinirea dezvoltarii sectorului de pescuit in tara partenera. Sprijinul prevazut pentru sustinerea sectorul pescuitului in tara partenera vizeaza in principal domeniul educatiei, echipamentele portuare, masurile sanitare si pescuitul artizanal. Aceasta implica activitati concrete pentru cresterea eficientei activitatilor de pescuit locale .

Alocarile prevazute in acordul de sprijin sectorial sunt dupa cum urmeaza: 11 milioane euro in 2008,16 milioane de euro in 2009 si 18 milioane euro in 2010. Mauritania si UE au convenit sa monitorizeze indeaproape punerea in aplicare a sprijinului sectorial, vizand o absorbtie mai mare de fonduri de sustinere sectoriale pana in decembrie 2010. Mecanismele pentru o buna punere in aplicare a sprijinului sectorial au fost introduse pentru a spori gradul de respectare a angajamentelor prevazute in cadrul protocolului, precum si a principiului bunei gestiuni financiare. Protocolul dintre UE si Mauritania a intrat in vigoare la 1 august 2008, pentru o perioada de patru ani si este cel mai mare acord de pescuit semnat de UE. Conform protocolului, 130 de nave europene pot sa pescuiasca in Mauritania, stocurile de peste din apele Mauritaniei fiind vitale pentru industria piscicola din UE.

PIATA agricola

UE A INCHIS ZONA DE PESCUIT DE TON ROSU

RESTRICTII. Maria Damanaki, comisarul european pentru afaceri maritime si pescuit, a decis sa inchida zona de pescuit de ton rosu cu plasa-punga in Marea Mediterana si Atlanticul de Est, din cauza epuizarii a cotelor care le sunt alocate. Franta, Grecia si Spania au fost informate de aceasta decizie care a intrat in vigoare in 15 iunie 2010. Inchiderii zonei de pescuit cu plasa-punga este necesara pentru a proteja stocul de ton rosu fragil si pentru a asigura recuperarea acestuia asa cum este prevazut de planul de redresare al Comisiei Internationale pentru Conservarea Tonului de Atlantic (CICTA). Comisia a declarat drept abordare toleranta zero fata de pescuitul excesiv si va lua toate masurile necesare pentru a asigura respectarea deplina a normelor impuse.

PIATA agricola

EVALUAREA PESCUITULUI DURABIL

EVALUARE. Comisia propune colaborarea in domeniul supravegherii spatiului maritim, consolidarea rolului UE în afacerile maritime si în ceea ce priveste pescuitul durabil. La doi ani dupa ce UE a lansat o politica maritima integrata, Comisia Europeana a publicat primul raport privind progresele inregistrate. De asemenea, Comisia a stabilit o serie de prioritati in domeniu si a prezentat propuneri pentru o mai buna cooperare intre statele membre in domeniul supravegherii spatiilor maritime si pentru a consolida influenta UE în domeniul afacerilor maritime. Desi politica maritima este relativ noua, „a reusit deja sa schimbe modul în care Europa abordeaza resursele maritime”, a declarat comisarul pentru afaceri maritime, Joe Borg. Zonele costiere din Europa totalizeaza 70 000 de km, marginind doua oceane si patru mari, si constituie un cadru pentru o gama larga de activitati, de la comert si navigatie, la pescuit si turism. Marea mai inseamna insa si accidente navale, poluare, pescuit ilegal, acte de piraterie, crima organizata, trafic de droguri, imigratie ilegala si amenintari teroriste. In prezent, aceste probleme cad in sarcina mai multor autoritati nationale, care raspund de controlul la frontiere, vama, securitatea portuara si de aparare, de exemplu. Una din prioritatile pentru anii viitori este de a favoriza cooperarea tuturor acestor actori. Un alt obiectiv este dezvoltarea durabila, alaturi de consolidarea influentei UE in ceea ce priveste eforturile internationale pentru o mai buna gestionare a spatiului maritim. Doua proiecte pilot, unul pentru Marea Mediterana si celalalt pentru Marea Neagra, vor testa integrarea activitatilor de supraveghere. Intr-o initiativa separata, Comisia Europeana a propus, de asemenea, introducerea unor noi cote de pescuit pentru 2010, pornind de la cantitatile care, în opinia oamenilor de stiinta, pot fi capturate fara a pune în pericol supravietuirea populatiilor de peste. Codul, heringul si hamsiile sunt speciile cele mai amenintate, in 2008, s-au inregistrat cele mai mari cantitati de cod pescuite din 1999 încoace. „Vor exista intotdeauna cateva voci izolate care, din nemultumire si din cauza unei viziuni pe termen scurt, vor dori sa continuam sa mai pescuim inca putin si sa amanam discutiile despre durabilitate. Nu trebuie sa procedam asa”, explica Joe Borg.

PROGRAMUL DE POPULARE A DUNARII CU STURIONI, SUB SEMNUL INTREBARII

TULCEA. Programul de populare a Dunarii cu sturioni va continua in acest an, daca se vor identifica resursele financiare necesare dupa rectificarea bugetara. Programul a fost demarat de Ministerul Mediului in 2006, dupa ce in acelasi an s-a decis interzicerea pescuitului oricaror specii de sturion in apele teritoriale romanesti pe o perioada de 10 ani, din cauza scaderii continue a populatiei de sturion. Anual, Ministerul Mediului a alocat un milion de euro, in urma actiunilor derulate de autoritati fiind deversati in Dunare zeci de mii de pui de sturion. Ultima actiune de gen a avut loc in 2008, pentru anul in curs insa neexistand inca fondurile necesare continuarii acestui program. “Programul de populare a Dunarii cu sturioni este in evaluare, pentru ca nu sunt fonduri. La rectificarea bugetara se va incerca alocarea de fonduri pentru reluarea programului chiar si in acest an”, a declarat comisarul general al Garzii Nationale de Mediu, Silvian Ionescu, aflat in Tulcea. Pana acum, programul de populare cu sturion era gestionat de Agentia Nationala pentru Pescuit si Acvacultura, dar presedintele Agentiei, Valentin Buksz, a mentionat recent ca acesta va reveni in responsabilitatea Administratiei Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii.

PESTELE, CEL MAI PERICULOS ALIMENT
* Afirmatia apartine Centrului American de Stiinta in Interes Public

ACTUALITATE. In ultimul buletin al Asociatiei Romane a Carnii este citat un studiu ciudat care apartine unei organizatii americane: Centrul de Stiinta in Interes Public (CSPI). Conform acestora, studiul si-a propus sa ierarhizeze diferite tipuri de alimente dupa probabilitatea de a imbolnavi consumatorii. Studiul identifica lactatele ca fiind cel mai sigur aliment si foloseste aceasta categorie ca baza (notata cu cifra 1), apoi alcatuieste un grafic privind numarul de imbolnaviri raportate la cele produse de lactate. Scorul de 29 pentru peste/scoici este sinonim cu faptul ca mancand un kilogram de peste, probabilitatea de a te imbolnavi este de 29 de ori mai mare decat atunci cand mananci un kilogram de produse lactate. Scorurile din grafic sunt urmatoarele: lactate - 1; produse din carne - 4; carne de porc - 8; carne de vita - 11; oua - 13; carne de pasare - 15; peste/scoici - 29. Datele par logice, tinand cont ca materiile prime pentru majoritatea produselor lactate sunt supuse pasteurizarii inainte de a fi folosite. Restul alimentelor analizate pot suferi unele interventii, dar nu atat de eficiente ca pasteurizarea. Industria carnii proaspete, de exemplu, poate folosi iradierea, scrie ARC, dar aceasta este doar o simpla unealta de a asigura securitatea produsului. Cat despre scorul atat de mare al pestelui si scoicilor, acesta poate fi explicat prin faptul ca unii pesti (de exemplu tonul) si unele scoici pot fi consumate crude.

DREPTUL DE EXPLOATARE A PESTELUI, TRANSMISIBIL

PISCICULTURA. Dreptul de a exploata resursa piscicola din Delta Dunarii va putea fi cumparat de persoanele fizice autorizate din localitatile deltaice, acest drept urmand sa poata fi transmisibil ca o mostenire. Guvernatorul Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii, Grigore Baboianu, a declarat ca astfel se va reveni la sistemul practicat in Delta Dunarii la inceputul secolului trecut, sistem valabil de altfel in prezent si in strainatate. “In ultimii cinci ani, pe resursa piscicola din Delta nu s-a incasat nici un leu la bugetul de stat, iar din cauza aceasta a scazut si responsabilitatea utilizatorilor. Se va stabili o taxa pe resursa, astfel incat beneficiarul cotei va avea chiar si responsabilitatea pazirii acestei resurse”, a precizat Baboianu. Acest drept va fi vandut persoanelor care au domiciliul in afara Deltei doar daca nu se vor gasi cumparatori in Delta, in aceasta situatie statul insa urmand sa aiba drept de preemtiune. De asemenea, Baboianu crede ca ar trebui legiferat si modul de functionare a celor 33 de centre de prima vanzare si puncte de debarcare, astfel incat statul sa poata avea drept de control asupra acestora.

In ceea ce priveste fiscalizarea activitatii de comercializare a resursei piscicole din Delta, transportul produselor piscicole ar trebui facut in containere individualizate, pe acestea urmand sa fie inscriptionate atat cantitatea de peste, cat si numele pescarului si data la care produsele au fost pescuite. “Trebuie micsorata distanta intre resursa si centrul de prima-vanzare prin selectionarea unui anumit numar de centre care sa indeplineasca inclusiv functiile de micro-bursa a pestelui, iar in aceste centre sa existe un reprezentant al statului care sa verifice modul in care se gestioneaza aceasta activitate, astfel incat sa se elimine si problema pietei negre a pestelui”, a explicat Baboianu.

Noua lege a pescuitului a fost modificata de deputati impreuna cu conducerea Agentiei Nationale pentru Pescuit si Acvacultura si reprezentanti ai organizatiilor profesionale din domeniu, urmand sa fie votata de plenul Camerei Deputatilor.

ROMSILVA VA GESTIONA CU TITLU GRATUIT RESURSA ACVATICA DIN RAURI

ACTUALITATE. Resursa acvatica vie din raurile interioare si cea din Delta Dunarii va fi atribuita cu titlu gratuit pentru gestionare Regiei Nationale a Padurilor - Romsilva, respectiv Administratiei Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii (ARBDD), a declarat pentru Agerpres presedintele Agentiei Nationale pentru Pescuit si Acvacultura (ANPA), Valentin Buksz. In prezent, resursa acvatica vie, inclusiv cea din Marea Neagra, este gestionata de ANPA.

Potrivit lui Buksz, dupa atribuirea resurselor acvatice vii, cele doua institutii va trebui sa gaseasca solutiile cele mai bune pentru exploatare de catre mediul privat, in conformitate cu cotele totale de administrare aprobate. “Sectorul privat va putea exploata resursa acvatica vie in baza contractelor si autorizatiilor emise. Noi, ca institutie publica, vom promova o exploatare durabila pentru protejarea resursei acvatice, iar in zonele in care cotele atribuite nu vor fi suficiente pentru anumite zone care traiesc doar din pescuit, vom veni cu masuri compensatorii de la buget, dar si cu fonduri europene pentru protectia sociala”, a spus Buksz. In ceea ce priveste proiectul Legii privind pescuitul si acvacultura, care se afla inca in dezbatere la Comisa de agricultura din Camera Deputatilor, presedintele ANPA considera ca principalele probleme vor aparea pe partea reglementarilor legate de pescuitul reacreativ si cel sportiv, intrucat exista o serie de amendamente contradictorii venite din partea Asociatiei Vanatorilor si Pescarilor si a Federatiei pescarilor sportivi. “Inca nu am reusit sa impunem o reglementare echidistanta pe acest segment care sa armonizeze propunerile pe pescuitul sportiv si recreativ”, a aratat presedintele ANPA.

Ministerul Agriculturii a anuntat recent ca, in 25 martie, va avea loc Comitetul de Monitorizare al Programului Operational pentru Pescuit (POP) din Romania pentru aprobarea modificarilor efectuate in vederea optimizarii absorbtiei de fonduri europene. “Am convenit ca in luna aprilie vom deschide sesiunea de primire a proiectelor, pe cele trei masuri anuntate din program. Analizam si posibilitatea de a elabora ghidul solicitantului pe inca patru masuri din program si lucram la un proiect de HG pentru marirea gamei de cheltuieli eligibile aprobate pe acest program”, a mai mentionat presedintele ANPA. Programul Operational pentru Pescuit (POP) a fost aprobat de Comisia Europeana in data de 20 decembrie 2007, mult mai devreme decat Programul National de Dezvoltare Rurala, dar deschiderea sesiunilor de depunere a proiectelor a fost amanata pe intreg parcursul anului 2008. Masurile din POP pe care se puteau depune proiecte erau destinate investitiilor in acvacultura, utilaje si echipamente de pescuit. Sumele alocate pe Axa 1 si Axa 2 referitoare la acvacultura si, respectiv, la adaptarea flotei de pescuit se ridicau la 53 de milioane de euro.

Prin Programul Operational pentru Pescuit (POP), Uniunea Europeana aloca fonduri nerambursabile de 230 de milioane de euro pana in 2013, la care se adauga contributia Romaniei, de 77 de milioane de euro.

MODELUL MAGHIAR DE REVITALIZARE A ACVACULTURII
*Cum a reusit Ungaria sa devina in doar sase ani “capitala europeana a crapului de crescatorie”

ANALIZA. Importul de peste de la iazurile intreprinderilor de carpicultura din Ungaria a luat o amploare greu de prognozat in urma cu cativa ani. Importatorii sustin ca varietatile domestice ale crapului salbatic, indeosebi cele de crap-oglinda, sunt mai ieftine si au o calitate superioara celor pe care le-ar putea achizitiona din Romania. In plus, transportul este… gratuit! “In Ungaria, preturile sunt mai convenabile. In 2008 am cumparat crapul cu 9,50 lei/kg, iar acum speram sa obtinem un pret maxim de 12 lei/kg. Iar carasul a fost 5 lei/kg, iar anul acesta va fi vreo 7 lei/kg”, a declarat presedintele Asociatiei Judetene a Pescarilor Maramures, George Radu. Insa, cum a ajuns Ungaria, o tara fara traditie in piscicultura, sa dezvolte acest sector mai mult decat Romania, in conditiile in care, cu un consum anual de peste de doar 3 kg/cap de locuitor, Ungaria nu face parte din topul natiunilor consumatoare de peste? Printr-o schimbare fundamentala a marketingului. In 2001, productia de peste a Ungariei era de 19.190 de tone, insa populatia cumpara din supermarketuri filè de peste sau peste afumat din import, in detrimentul pestelui proaspat de apa dulce. In consecinta, au crescut importurile, de la 11.297 de tone (cat erau in 1996), la 14.900 de tone (in 2001), iar una dintre cele mai mari fabrici de procesare a pestelui autohton s-a inchis. Pentru a stimula populatia sa consume specii de apa dulce, s-a luat decizia ca anul 2002 sa fie declarat “Anul Pestelui” si in Ungaria au avut loc peste 50 de mari targuri populare unde oamenii au fost familiarizati inclusiv cu modul de dezosare a pestelui si cu redescoperirea unor retete de peste din secolul XIX. Succesul a fost urias, maghiarii au reinceput sa cumpere peste proaspat autohton, intreprinderile piscicole au prosperat si au reinvestit profitul (completat cu finantari europene) in dezvoltare, iar astazi Ungaria este declarata “capitala europeana a crapului”.

Importuri in nord-vest

Numai in ultimul an s-au importat din Ungaria cantitati impresionante de peste. Amenajarile piscicole din Maramures au fost populate cu 15 tone de peste din Ungaria (11 de crap si patru de caras), iar in acest an a fost anuntat un import de 16 tone (opt tone de crap si opt tone de caras). De asemenea, cele 64 de hectare de luciu de apa de pe lacul Catina (jud. Cluj) au fost populate cu crap-oglinda unguresc, iar lacul de acumulare Varsolt (jud. Salaj) va fi repopulat cu trei tone de caras. Ungurii au importat crap si amur chiar si in judetul Mures, pentru ca masinile lor sunt dotate cu instalatii de oxigenare a apei, mortalitatea la transport fiind astfel aproape 0.

Andrei CALINA

VALERIU TABARA: “IN 17 MARTIE SPER SA FINALIZAM LEGEA PESCUITULUI”
* Din cauza lipsei acestei legi, nu se pot accesa fondurile structurale din domeniul pisciculturii

PISCICULTURA. Aprobarea Legii privind pescuitul si acvacultura va crea cadrul necesar pentru accesarea fondurilor structurale din domeniu si va ajuta la cresterea productiei piscicole in bazinele naturale si cele amenajate, a declarat presedintele Comisiei pentru Agricultura din Camera Deputatilor, Valeriu Tabara (in fotografie). “Legea pisciculturii este una dintre cele mai dificile legi pentru ca dincolo de reglementarea unui sector de importanta colosala din punct de vedere economic, ne intalnim cu foarte multe interese. Nu este vorba numai de zona economica ci si de relatia cu mediu, de echilibru si biodiversitate si de relatiile cu habitatele umane”, a spus Tabara.

Un capitol pe zi

Deputatii din Comisia de agricultura si cei din Comisia de administratie publica, echilibru ecologic si amenajarea teritoriului au dezbatut marti, 10 martie, proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonantei de Urgenta a Guvernului nr.23/2008 privind pescuitul si acvacultura. Acestea au reusit sa discute doar primul capitol (care a avut 50 de amendamente) din cele 10 cate contine proiectul. Sedinta a fost amanata pentru 17 martie deoarece in prezent exista mai multe variante de amendamente la aceasta lege venite din partea partea asociatiilor pescarilor, care au fost acceptate de deputati. “Legea merge destul de greu, are multe elemente care trebuie verificate si completate. Exista mai multe variante de amendamente la aceasta lege venite din partea partea asociatiilor pescarilor, care au fost acceptate de deputati pentru ca vrem sa iasa o lege durabila. De asemenea, exista si cateva neconcordante pe care le vom amenda. Speram ca martea viitoare (n.red., 17 martie) sa fie finalizata si trimisa spre aprobare”, a spus Tabara.

Ce reglementeaza legea

Unul dintre punctele principale din proiectul de lege se refera la crearea Autoritatii de management a resurselor de pescuit, prin Agentia Nationala de Pescuit si Acvacultura (ANPA). “Legea va reglementa separat pescuitul si modul de pescuit in Rezervatia Biosferei Delta Dunarii. De asemenea, va reglementa inclusiv pescuitul sportiv si cel comercial, iar in cadrul pescuitului sportiv va exista autorizatia individuala si cea asociativa. Am delimitat si nu am fortat faptul ca reprezentativitaea sa fie numai a asociatiilor din domeniul respectiv. Un individ daca vrea sa mearga la pescuit sa poata sa isi cumpere permisul si sa merga la pescuit fara sa fie membru intr-o asociatie de profil”, a explicat presedintele Comisiei parlamentare, Valeriu Tabara.

De asemenea, legea va reglementa zonele de restrictie, fie pentru refacerea unor specii in curs de disparitie, fie pentru inmultirea unor specii si repopulare, existand si reglementari intre bazinele naturale si gestionarea resurselor piscicole si acvatice din aceste amenajari. In ceea ce priveste accesarea fondurilor structurale din sector, Tabara a subliniat intarzierile “incredibil de mari”, in conditiile in care exista proiecte moderne in acest sector, cum ar fi cele de cresterea sturionilor sau cele de pe amenajarile naturale. “Din pacate nu au putut accesa fondurile structurale din domeniu, desi sunt multe proiecte moderne de crestere a sturionilor sau a pastravilor si a altor specii de pesti autohtoni, in amenajari piscicole pe resurse naturale. Acestea necesita surse financiare mari, dar au si o eficienta extraordinara si pe piata interna si pe cea externa”, a mai conchis Tabara.

DIN APRILIE SE DEPUN PROIECTELE PENTRU FINANTARE PRIN PROGRAMUL OPERATIONAL PENTRU PESCUIT
* Prin Programul Operational pentru Pescuit, UE aloca fonduri nerambursabile de 230 milioane euro pana in 2013

PISCICULTURA. Prima sesiune de depunere de proiecte pentru trei masuri din Programul Operational pentru Pescuit (POP) va incepe in prima decada a lunii aprilie, a declarat presedintele Agentiei Nationale de Pescuit si Acvacultura (ANPA), Valentin Bucsz. “In prezent, lucram la simplificarea procedurilor necesare accesarii fondurilor, care sunt extrem de stufoase. Am programat pe 25 martie un Comitet de monitorizare pentru acest program, iar incepand cu prima decada a lunii aprilie vom demara sesiunea de depunere a proiectelor pe trei masuri din program dedicate investitiilor in acvacultura si pescuit, dar si pentru navele de pescuit”, a precizat, pentru Agerpres, Bucsz.

Acesta spune ca sunt semnale din teritoriu ca exista un mare interes pentru depunerea proiectelor si accesarea acestor fonduri din POP, procedurile extrem de stufoase contribuind insa la intarzierea derularii programului. Bucsz a mentionat ca in cadrul POP nu vor exista alocari financiare anuale si nici limitari in privinta sumelor accesate in cadrul proiectelor.

Ce este POP?

Programul Operational pentru Pescuit (POP) a fost aprobat de Comisia Europeana in data de 20 decembrie 2007, mult mai devreme decat Programul National de Dezvoltare Rurala, dar deschiderea sesiunilor de depunere a proiectelor a fost amanata pe intreg parcursul anului 2008. Din cauza intarzierilor in atragerea fondurilor europene din Programul Operational pentru Pescuit, ministrul Agriculturii, Ilie Sarbu, i-a cerut demisia fostului presedintelui ANPA, Gheorghe Stefan. Postul a fost ocupat de Valentin Bucsz, care a detinut pana in 2004 functia de director general al Companiei Nationale de Administrare a Fondului Piscicol (CNAFP), institutie preluata de ANPA.

La finele anului trecut, responsabili din Ministerul Agriculturii au precizat ca intarzierile in derularea POP s-au datorat auditarilor nefinalizate pe toate recomandarile Comisiei Europene referitoare la cheltuielile eligibile pentru acest program, dar si lipsei unui sistem informatic la APDRP, agentia care va derula platile din acest program.

Masurile din POP pe care se puteau depune proiecte erau destinate investitiilor in acvacultura, utilaje si echipamente de pescuit. Sumele alocate pe Axa 1 si Axa 2 referitoare la acvacultura si, respectiv, la adaptarea flotei de pescuit se ridicau la 53 de milioane euro. Prin Programul Operational pentru Pescuit (POP), Uniunea Europeana aloca fonduri nerambursabile de 230 milioane euro pana in 2013, la care se adauga contributia Romaniei, de 77 de milioane de euro.

FABRICA DE CAVIAR DIN SALAJ
* In Cehu Silvaniei, prima unitate de procesare a pestelui din Salaj

SALAJ. In acest an, in Salaj se va inaugura prima fabrica de conserve de peste din judet. Investitia, estimata la 500.000 de euro, va fi realizata in cadrul fermei piscicole din Cehu Silvaniei, unitate care are o traditie in piscicultura de un sfert de secol.

Premiera locala

La sfarsitul verii, industria piscicola din judetul Salaj va consemna o premiera locala. Infiintata in anul 1984, ferma piscicola de la Cehu Silvaniei este in proces de modernizare, acolo urmand sa se infiinteze o fabrica de procesare si prelucrare primara a pestelui, investitia urmand sa ajunga la 500.000 de euro si sa se finalizeze odata cu intrarea in functiune a unei linii de productie a conservelor. Autoritatile sanitar-veterinare locale confirma ca acest proiect reprezinta o premiera pentru Salaj, respectiv la Cehu Silvaniei va functiona prima unitate de procesare a pestelui. Desi nu primesc niciun fel de subventii, proprietarii fermei piscicole sunt optimisti, iar directorul general al SC Piscicola SRL, Ciprian Mitre, spune ca investitia va fi finalizata cel mai tarziu in luna iulie a acestui an. Un alt obiectiv al conducerii fermei piscicole salajene este obtinerea de icre si produse pe baza de icre, mai ales ca in cadrul unitatii, printre speciile existente se numara si sturionul, de la care gastronomii sustin ca se obtine cel mai bun caviar. Deocamdata, singurele venituri ale fermei piscicole de la Cehu Silvaniei sunt obtinute din vanzarea pestelui proaspat in piete, afacerea mergand pana acum destul de bine, in pofida crizei economice. Insa, de cateva luni societatea Piscicola si-a indreptat atentia si spre marile lanturi de hipermarketuri, care au ocazia sa-si imbunatateasca strategia de comercializare a pestelui prin marfa autohtona, proaspata (acum se vinde mult peste din import, congelat cu lunile si, in cele mai multe cazuri, de o calitate care lasa de dorit).

Capacitatea initiala

Directorul fermei piscicole din Cehu Silvaniei (jud. Salaj), Ciprian Mitre, este convins de reusita primei unitati de procesare a pestelui din judet, avand argumentul ca pestele inca are cautare pe piata autohtona: „La inceput vom lucra la o capacitate de o tona, chiar o tona si jumatate de peste pe zi. Printre speciile de pesti care cresc la noi sunt salaul, stiuca, crapul, carasul sau somnul, dar si sturionul, din care se obtine celebrul caviar”. Asadar, din vara, industria alimentara romaneasca ofera o noua provocare: produse din peste “made in Cehu Silvaniei”.

Adrian LUNGU

PESCUITUL DE TON ROSU, REDUS CU 30% IN URMATORII DOI ANI

BELGIA. Pescuitul industrial al tonului rosu in Marea Mediterana si Oceanul Atlantic va fi redus cu 30% in urmatorii doi ani, in virtutea unui acord international semnat in Maroc, pentru protejarea acestei specii de peste. Cantitatea totala de peste capturat se va reduce de la 28.500 de tone in cursul acestui an, la 22.000 de tone anul viitor si, respectiv, 19.950 de tone in 2010, “conform planului de reducere de 30% in doi ani”, a anuntat Comisia Europeana. Acest volum de pescuit ar putea fi coborat pana la nivelul de 18.500 tone in 2011, insa numai dupa ce situatia populatiei de ton rosu din apele Mediteranei si Atlanticului va fi reevaluata in 2010. Acordul in acest sens a fost semnat la Marrakech (sudul Marocului) in cadrul Comisiei internationale pentru conservarea tonului din Atlantic, instanta insarcinata de gestionarea la nivel mondial a acestei specii puternic exploatate. Comisia Europeana, care a participat la negocieri in calitate de reprezentant al UE, a confirmat datele alarmante furnizate de Fondul Mondial pentru Natura (World Wildlife Found), organizatie care s-a aratat indignata de faptul ca acest acord ofera un set de masuri considerate drept “insuficiente” pentru protejarea acestei specii de peste. WWF a reprosat Comisiei Europene ca nu a ascultat recomandarile formulate de propriii sai oameni de stiinta. Acestia din urma au propus pescuirea anuala a unei cantitati de 8.500 - 15.000 de tone si intreruperea pescuitului in perioada de reproducere a tonului, in lunile mai si iunie.

GESTIONAREA FONDURILOR NERAMBURSABILE

Prin Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 27/2008 privind gestionarea fondurilor nerambursabile alocate de la Comunitatea Europeana din Fondul European pentru Pescuit (FEP) si a fondurilor de cofinantare si prefinantare alocate de la bugetul de stat s-a stabilit cadrul financiar general pentru gestionarea asistentei financiare nerambursabile alocate Romaniei in calitate de stat membru al UE, precum si a prefinantarii si cofinantarii aferente acestei asistente, in vederea asigurarii unui management financiar eficient al fondurilor provenite din FEP.

77 DE MILIOANE DE EURO PENTRU PROIECTE PISCIOLE

Contributia nationala asigurata de la bugetul de stat pentru proiectele cofinantate din Fondul European pentru Pescuit (FEP) va fi de aproximativ 77 de milioane de euro pentru perioada 2007-2013, potrivit unui comunicat al Executivului. Guvernul a aprobat cadrul general pentru aplicarea procedurilor de evaluare, selectie, contractare, achizitii, plata, control si monitorizare aferente proiectelor cofinantate din Fondul European pentru Pescuit (FEP), prin Programul Operational pentru Pescuit (POP) 2007-2013, pe intreaga perioada de derulare a programului. Cofinantarea alocata Romaniei din Fondul European pentru Pescuit pentru aceeasi perioada insumeaza 230 de milioane de euro, ca urmare a adoptarii si aprobarii de catre Comisia Europeana a Programului Operational pentru Pescuit 2007-2013, la data de 14 decembrie 2007. Potrivit cadrului general adoptat de Guvern, un solicitant poate depune in acelasi timp cel mult doua proiecte pentru masuri diferite din cadrul POP pentru a fi cofinantate din FEP. Un al doilea proiect in cadrul aceleiasi masuri cofinantate prin FEP poate fi depus doar cu conditia ca primul proiect sa fie finalizat. Subcontractarea totala a achizitiei nu este permisa pentru operatiunile derulate pentru cofinantarea din FEP. In cazul subcontractarii operatiunilor de furnizare de bunuri, lucrari sau servicii, contractorul raspunde in integralitate de respectarea prevederilor contractuale fata de beneficiarii cofinantarii prin FEP si este obligat sa furnizeze Agentiei Nationale pentru Pescuit (ANPA) si Agentiei de Plati pentru Dezvoltare Rurala si Pescuit (APDRP) toate informatiile legate de subcontractori, conform cerintelor acestora. Actul normativ prevede, de asemenea, publicarea listei contractorilor care nu isi respecta obligatiile contractuale pe site-ul oficial al Agentiei Nationale pentru Pescuit si Acvacultura (ANPA). Informatiile despre acesti contractori pot fi incluse pe lista numai la solicitarea expresa a unui beneficiar de cofinantare din FEP. Institutiile implicate direct in implementarea prevederilor actului normativ sunt Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale, Agentia de Plati pentru Dezvoltare Rurala si Pescuit si Agentia Nationala pentru Pescuit si Acvacultura. Programul Operational pentru Pescuit 2007-2013 a fost elaborat astfel incat contributia financiara alocata prin Fondul European pentru Pescuit va completa sprijinul financiar acordat la nivel national, regional si local, integrandu-se in prioritatile Comunitatii. Programul Operational pentru Pescuit 2007-2013 a fost aprobat de Comisia Europeana prin Decizia nr. 6664 din 14 decembrie 2007. Conform cadrului legal stabilit pentru acest program, obiectivul general al Programului Operational pentru Pescuit 2007-2013 il reprezinta un sector piscicol competitiv, modern si dinamic, bazat pe activitati durabile de pescuit si acvacultura, care ia in considerare aspectele legate de protectia mediului, dezvoltarea sociala si bunastarea economica.

CRESCATORIA DE STURIONI “BANATENI” DE LA FARDEA

TIMIS. A fost inaugurata o crescatorie de sturioni in comuna Fardea (jud. Timis), proprietarul acesteia, investitorul german Lothar Oliver, propunandu-si ca pana la finele anului sa vanda carne de sturion pe piata romaneasca, iar in trei ani - caviarul de Banat. Din halele de la Fardea, investitorul german Lothar Oliver asteapta o productie anuala de 6-7 tone de caviar, iar kilogramul de delicatesa se vinde cu 6.000 de euro. In proiectul de la Fardea au fost investiti 200.000 de euro, iar Lothar are in plan un proiect mai amplu la Lugoj, in valoare de 600.000 de euro. Bazinele din hala de la Fardea vor fi populate, pentru inceput, cu 8.000 de sturioni, de aici urmand sa se recolteze puietii. Tot aici va fi construita si o statie de reproducere. Prof. Marian Bura, coordonatorul unui proiect universitar, care a angrenat o echipa de cercetatori de la Facultatea de Zootehnie si Biotehnologii din cadrul Universitatii de Stiinte Agricole si Medicina Veterinara a Banatului (USAMVB) din Timisoara, a declarat pentru Agerpres ca proiectul le va deschide banatenilor oportunitatea de a se lansa in acvacultura, domeniu care le va aduce castiguri insemnate din cresterea sturionilor pentru carne si icre. “Suntem pionieri in domeniu. In tara nu avem o alta instalatie pentru crestere super-intensiva. Studentii nostri se vor ocupa de cresterea si cercetarea sturionilor, dar si de colectarea pretioaselor icre negre de peste”, a spus Bura. In 2006, Facultatea de Zootehnie si Biotehnologii a USAMVB a castigat un contract de cercetare in valoare de 1,3 milioane de lei pentru cresterea super-intensiva a sturionului, in vederea obtinerii de icre negre. Consiliul National al Cercetarii Stiintifice din Invatamantul Superior a oferit facultatii timisorene 34 de bazine piscicole. In cresterea sturionilor, etapa cea mai dificila este productia de puiet.

Premiera din judetul Timis

Sectia de Piscicultura a Universitatii de Stiinte Agricole si Medicina Veterinara a Banatului a achizitionat primele exemplare de cega din Germania, prin intermediul unui doctorand. Acesta a populat doua dintre acvariile facultatii cu specia de caviar primita de la un fermier neamt, care avea 400 de icre embrionare. Ferma de sturioni, unica in tara, este dotata cu 34 de bazine, capabile sa primeasca 14.000 de puieti de sturioni. Cultura va fi de cega, iar in urmatorii ani va fi aclimatizat sturionul siberian, apreciat pentru ritmul foarte alert de maturizare.

UE A ALOCAT AJUTOARE DE URGENTA PENTRU PESCARI

Pescarii europeni care au de suferit din cauza majorarii preturilor la carburanti vor putea beneficia de un plan de ajutor in valoare totala de pana la 2 miliarde de euro, in urma unui acord incheiat la Bruxelles. Programul de ajutor de urgenta, adoptat in cadrul unei reuniuni a ministrilor pescuitului din tarile Uniunii Europene (UE), se intinde pe mai multi ani. Acesta prevede atat solutii de urgenta pentru sustinerea pescarilor, cat si masuri de restructurare pe termen lung pentru adaptarea domeniului de activitate la noile realitati dictate de majorarea preturilor la carburanti. Planul prevede finantarea sectorului de pescuit cu 1,4 miliarde de euro din fonduri deja existente in bugetul european pentru pescuit, dar care vor putea fi accesate mai rapid de statele UE care vor face solicitari in acest sens. Restul sumei, de 600 de milioane de euro, va fi alocat de Comisia Europeana (CE). Programul autorizeaza varsarea de “ajutoare de urgenta” pescarilor care raman temporar la cheu, timp de o perioada de maxim 3 luni, pentru a acoperi salariile echipajului si costurile fixe, cu conditia ca acestia sa intocmeasca un plan de restructurare. De asemenea, planul prevede ridicarea plafonului de ajutor public autorizat in cadrul sectorului, de la 30.000 de euro pe trei ani in prezent la 100.000 de euro, asa cum au solicitat Franta si Italia. CE urmeaza sa faciliteze acordarea de ajutoare pentru echiparea navelor de pescuit cu motoare cu consum redus de carburant si ii va ajuta pe pescari sa obtina preturi mai ridicate pentru capturile obtinute. Potrivit unei surse diplomatice, trei dintre membrele UE (Austria, Suedia si Danemarca) s-au opus aprobarii planului, iar patru s-au abtinut. Sectorul pescaresc din Romania va beneficia, pana in anul 2013, de fonduri publice nerambursabile in valoare de 307 milioane de euro. Din aceasta suma, disponibila prin Programul Operational pentru Pescuit (POP) 2007-2013, fondurile europene reprezinta 230 de milioane de euro, iar contributia nationala este de 77 de milioane de euro.

PEPINIERELE PISCICOLE
* Romanii mananca de patru ori mai putin peste decat ceilalti cetateni din Uniunea Europeana.

Un roman consuma, in medie, 5,5 kilograme de peste pe an in conditiile in care consumul mediu anual de peste in Uniunea Europeana este de 20 de kilograme pe cap de locuitor. Presedintele Agentiei Nationale pentru Pescuit si Acvacultura (ANPA), Gheorghe Stefan, a afirmat ca viitoarele actiuni de publicitate si reclama, pentru care sunt prevazute fonduri in valoare de sase milioane de euro, prin Programul Operational pentru Pescuit (POP), vor urmari sa schimbe comportamentul consumatorului, cu argumente legate de o alimentatie sanatoasa, astfel incat acesta sa cumpere in mod constant produse piscicole. In acest sens, Gheorghe Stefan a mentionat ca intentioneaza sa organizeze un "Festival al pestelui", in care, printre altele, o vedeta va gati si va manca peste. Stefan a precizat ca exista in Romania cinci pepiniere de sturioni, in conditiile in care, in urma cu cinci ani, nu era nici una. “Peste 450 de ferme piscicole se afla in tara, inclusiv pentru crap si pastrav, iar 40 dintre acestea au pepiniere”, a precizat seful ANPA.

CAMPANIA FINANTARILOR PISCICOLE

La mijlocul lunii iulie, Agentia Nationala pentru Pescuit si Acvacultura (ANPA) a organizat o conferinta de prezentare a fondurilor din sectorul piscicol. Conferinta constituie prima etapa dintr-o campanie de informare care va fi realizata la nivel national. Conform ANPA, in perioada urmatoare vor fi lansate patru masuri de finantare (privind investitia productiva in acvacultura, prelucrarea si comercializarea produselor pescaresti si de acvacultura, investitii la bordul navelor de pescuit si selectivitate si compensari socio-economice acordate pescarilor).

PROMISIUNI PESCARESTI

PESCUIT. Comisarul european pentru pescuit si afaceri marine, Joe Borg, a promis ca în termen de “cateva saptamani” pescarii amenintati cu falimentul ca urmare a cresterii preturilor combustibililor vor primi ajutor din partea Comisiei. Oficialul european a recunoscut ca industria pescuitului din Europa se afla în impas si, într-o conferinta de presa organizata în portul olandez Scheveningen, de langa Haga, a anuntat ca si-a instruit personalul pentru a veni cu idei noi în vederea acordarii de asistenta pe termen scurt pescarilor: “Comisia Europeana se misca cu toata viteza, luarea unei decizii în acest sens fiind doar o problema de saptamani, si nu de luni, iar odata aprobata va fi nevoie doar de cateva luni pentru a fi pusa în aplicare”, a subliniat Joe Borg. Spania, Franta, Italia si Portugalia, principalii jucatori în industria pescuitului din UE, si-au unit fortele vineri si au solicitat luarea de masuri imediate pentru a anihila impactul pe care cresterea record a pretului combustibilului a avut-o asupra industriei pescuitului. Pretul combustibilului folosit de vasele de pescuit a înregistrat o crestere de 30 de procente de la începutul acestui an, starnind o serie de proteste în porturile europene.

FINANTARILE ACVACULTURII

PESCUIT. Programul Operational pentru Pescuit (POP) va fi lansat oficial pe 11 iulie, la Constanta, în prezenta directorului general al DG Mare din cadrul Comisiei Europene, Fokion Fotiadis, a anuntat presedintele Agentiei Nationale pentru Pescuit si Acvacultura, Gheorghe Stefan. “Toate documentele necesare pentru începerea efectiva a programului au fost aprobate în 28 mai de Comitetul de Monitorizare, urmand ca dupa primirea acordului scris al membrilor Comitetului, în maxim 10 zile, sa publicam pe site aceste documente. Apreciez ca dupa 15 iunie, manualul de proceduri si ghidul solicitantului vor fi pe site-ul ANPA”, a spus Stefan. Acesta a precizat ca proiectele deja pregatite de potentialii beneficiari ai POP vor putea fi depuse în prima zi dupa lansarea oficiala a programului. Primele doua masuri care vor fi lansate în acest an din Programul Operational de Pescuit sunt cele privind acvacultura si adaptarea flotei de pescuit. Potrivit directorului Agentiei Nationale de Pescuit si Acvacultura, pentru acest domeniu sunt disponibile pana în 2013 circa 140 de milioane de euro, iar aceste fonduri se adreseaza companiilor private, organizatiilor de producatori, muncitorilor, asociatiilor de pescari din apele interioare. Acestea pot dezvolta proiecte pentru modernizarea fermelor de acvacultura, dezvoltarea de unitati de procesare, construirea sau modernizarea de adaposturi si ambarcatiuni, achizitionarea de echipamente. Proiectele pentru dezvoltarea acvaculturii pot beneficia de o co-finantare de 60% din fonduri europene si de la bugetul de stat, iar restul reprezinta contributia beneficiarului. Prin intermediul acestei masuri se urmareste cresterea productiei de peste din acvacultura cu pana la 80% pana în 2013, dar si a profitului beneficiarilor cu pana la 50%.

Fondurile pescaresti

Axa destinata adaptarii flotei de pescuit dispune de 13,3 milioane de euro pana în 2013 si se adreseaza proprietarilor de nave si de ambarcatiuni de pescuit. Actiunile eligibile sunt investitii la bordul navelor, cu o contributie publica între 20-60%, încetarea permanenta sau temporara a activitatii de pescuit (contributie de 100%), compensatii socio-economice pentru retragerea anticipata din activitatile pentru cursuri de perfectionare (contributie 100%), achizitionarea pentru prima data a unei nave mai mici de 24 de metri, cu o contributie publica de maxim 15% din costul de achizitie a navei.

SE PREGATESTE LANSAREA PROGRAMULUI OPERATIONAL PENTRU PESCUIT

Desi Programul Operational Sectorial (POS) pentru Pescuit a fost aprobat de Comisia Europeana in data de 20 decembrie 2007, mai devreme decat Programul National de Dezvoltare Rurala, inca se asteapta demararea licitatiilor de finantare. “Deocamdata nu s-a demarat depunerea proiectelor, pentru ca s-a lucrat la criteriile de accesare a acestor fonduri.

Beneficiarii vor putea depune proiecte pe doua masuri din Programul Operational Sectorial pentru Pescuit (pescuit/acvacultura si dezvoltarea flotei) incepand cu finele lunii iunie a acestui an”, a precizat presedintele Agentiei Nationale pentru Pescuit si Acvacultura (ANPA), Gheorghe Stefan. Acesta a subliniat ca derularea programului nu este in intarziere, desi a fost anuntata inceperea efectiva inca din primele luni ale lui 2008. “Nicio tara membra a Uniunii Europene nu a inceput sa deruleze deocamdata Programul Operational pentru Pescuit”, a mai mentionat presedintele ANPA. Primele axe din Programul Operational pentru Pescuit care vor fi lansate sunt axa 2, destinata pescuitului si acvaculturii, unde Romania are de cheltuit peste 105 milioane de euro pana in 2013, si axa 4, cu fonduri alocate de 100 milioane de euro, destinata dezvoltarii efective a zonei Delta Dunarii. Romania va beneficia, pana in 2013, de peste 307,6 milioane de euro pentru finantarea investitiilor in domeniul pescuitului, acvaculturii si procesarii, din care 230,714 milioane de euro reprezinta asistenta Uniunii Europene, iar diferenta este asigurata din bugetul national. Sumele alocate pentru anii 2007 si 2008 din Fondul European de Pescuit sunt de 15,2 milioane de euro, respectiv 22,2 milioane de euro, la care se mai adauga contributia publica de 25%.

Datele statistice arata ca piata pestelui din Romania este destul de mica in comparatie cu cea a tarilor membre ale Uniunii Europene. Cifra de afaceri totala a acestui sector este estimata la circa 40 de milioane de euro, suma la care mai trebuie adaugata si piata neagra, care reprezinta circa 25-30% din total.

Proiecte in Sfantu Gheorghe. Potrivit presedintelui Agentiei Nationale pentru Pescuit si Acvacultura (ANPA), Gheorghe Stefan, asociatia de pescari din Sfantu Gheorghe este prima organizatie din Delta Dunarii care a inceput intocmirea unor proiecte in vederea atragerii fondurilor alocate pentru aceasta zona. Printre proiectele pe care pescarii din Sfantu Gheorghe le-au propus se numara realizarea unui muzeu al pescarului, consolidarea farului turcesc din localitate, precum si realizarea unui centru de prima vanzare. Din pacate, una dintre regulile de absorbtie a fondurilor comunitare pe POS Pescuit prevede acoperirea unei zone mult mai mari, nu a unei comunitati cu un numar mai mic de numai 1.000 de locuitori, cum este cea din Sfantu Gheorghe. Pentru a elimina aceasta problema, presedintele ANPA a discutat cu ministrul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale, Dacian Ciolos, in vederea divizarii teritoriului Deltei in trei zone, care vor putea avea acces la cele 100 de milioane de euro din axa 4 a Fondului European pentru Pescuit. POS pentru pescuit este structurat pe cinci axe, Romania fiind printre putinele tari membre din UE care are toate cele cinci axe, ultima fiind destinata efectiv asistentei tehnice in cadrul ANPA.

PROHIBITIE LA PASTRAV DINTR-O... EROARE UMANA

PESCUIT. Un comunicat al Agentiei Nationale pentru Pescuit si Acvacultura care anunta publicarea in Monitorul Oficial a prohibitiei pescuitului din anul 2008, s-a dovedit o... eroare umana buna de inspaimantat pescarii de pastrav indigen, fantanel si coregon. Confuzia Confuzie mare in randul pescarilor. Un comunicat de presa remis de Agentia Nationala pentru Pescuit si Acvacultura (ANPA) in 22 aprilie 2008 anunta faptul ca a fost publicat in Monitorul Oficial ordinul comun al ministrului Agriculturii si al ministrului Mediului privind prohibitia pescuitului din anul 2008. In comunicat se stipula faptul ca „pescuitul sportiv al pastravului indigen, fantanel si al coregonului este oprit in perioada 15 septembrie 2007 - 31 decembrie 2008”. Anuntul a produs panica printre pescari, acestia considerand prohibitia o grea lovitura data pescuitului sportiv. Responsabilul cu fondurile de vanatoare si pescuit din cadrul Directiei Silvice Maramures, Ion Filip, era convins si el ca pescuitul la pastrav este interzis pana in 15 mai 2009 (data la care ar trebui sa inceapa sezonul viitor). Potrivit lui Filip, prohibitia impusa de ordinul ministerial ar fi fost o premiera in istoria pescuitului romanesc. „Au mai fost perioade de prohibitie, chiar si pe o durata de 3 ani, dar numai in raurile pe care le propuneam noi (pentru ca faceam repopulari). Niciodata nu s-a intamplat ca un ministru sa interzica pescuitul la o specie, la nivel national”, spune Filip. In schimb, presedintele Asociatiei Judetene a Vanatorilor si Pescarilor Sportivi (AJVPS) Maramures, George Radu, a mentionat ca acel comunicat de presa remis de ANPA a fost o eroare. „In 14 mai am sunat la Bucuresti si mi-au spus ca se poate pescui fara probleme. Se pare ca a fost o greseala. Asadar, din 15 mai puteti pescui linistiti la pastrav”, a mai declarat presedintele AJVPS Maramures. Explicatia pescarului-forumist Aparut cu cateva zile inaintea deschiderii sezonului de pescuit la pastrav, anuntul a produs panica printre pescari, acestia invadand forumurile de profil de pe internet. Misterul a fost explicat de un pescar care si-a linistit confratii: „Cineva de la agentie a observat scaparea din respectivul ordin care practic permite deschiderea sezonului la pastrav de la 15 aprilie. Pentru a acoperi grava eroare, s-a gandit sa dea un comunicat in care exprimarea 15 septembrie - 31 decembrie (evident, 2008) este interpretata drept 15 septembrie 2007 - 31 decembrie 2008”.

Eugen STOICA

INTERDICTII LA PESCUIT

PIRATII POLITICII COMUNE DE PESCUIT

PISCICULTURA. Oficialii europeni s-au bucurat cand Curtea Europeana a Auditorilor a declarat ca nefunctionala politica pentru pescuit a UE, prin care Comisia Europeana stabileste cotele maxime. Motivul bucuriei este simplu: verdictul poate fi folosit in razboiul UE cu guvernele nationale legat de cine poarta vina pentru esec. Potrivit Curtii Europene a Auditorilor, cantitatea de peste pescuita este necunoscuta din cauza erorilor si a “declaratiilor gresite” trimise la Bruxelles de guvernele nationale. In plus, majoritatea celor care incalca respectivele cote nu sunt prinsi, iar cei prinsi sunt rareori pedepsiti. Mai mult, planurile de a reduce pescuitul excesiv au fost subminate, cu efecte severe: un studiu facut pentru Atlanticul de nord-est releva ca 81% din stocurile de peste erau in mod periculos supra-exploatate. Tarile care ridica probleme la controlul pescuitului sunt Italia (cu o prestatie “foarte proasta”), Polonia (“proasta”), Spania (“proasta”) si tarile critice la adresa acestei politici, cum ar fi Olanda, Marea Britanie si Scotia (notorie pentru asa-numitele “black landings” sau pescuiri neraportate). In fiecare toamna, Comisia propune noi limite de pescuit, dar cotele sunt fixate de ministerele nationale. Comisia face propunerile inainte de Consiliul anual pentru pescuit, programat in acest an pentru 17 decembrie, iar cotele sunt mai mari decat cele recomandate de consultantii sai stiintifici. Insa la Consiliu, ministrii statelor membre cresc cotele inca o data! In ultimii ani, desi cifrele finale au fost cu 50% mai mari decat cele propuse de consultantii stiintifici, chiar si aceste ultime cote au fost incalcate de flotele nationale de pescuit.

CONTRACEPTIVELE DAUNEAZA GRAV PESTILOR!

EXPERIMENT. Un ecotoxicolog al Universitatii din New Brunswick (Canada), Karen Kidd, a “otravit” un lac de langa Ontario cu estrogeni (un hormon continut de contraceptivele orale folosite de femei). Experimentul a demonstrat ca estrogenii, care ajung in natura prin apele reziduale (rezultate in urma folosirii toaletei), au efecte daunatoare asupra pestilor, noteaza "The Economist". In cazul boisteanului (Phoxinus Phoxinus) prezenta estrogenilor a dus la oprirea cresterii si a reproductiei. Masculii s-au feminizat: productia lor de lapti a intarziat si au inceput chiar sa produca icre. Dupa doi ani, populatia de boisteni a disparut! Cleanul (Leuciscus Cephalus) a reusit sa reziste cu trei ani mai mult decat boisteanul, insa apoi a disparut si el. Chiar si cea mai mare populatie de pesti a lacului, pastravul, a fost afectata indirect, de disparitia populatiei de boisteni (hrana pentru pastrav).

IPOTEZA CREARII UNEI EURO-FLOTE
* Cum pot fi controlate flotele nationale de pescuit

SOLUTIE. In piscicultura UE, principala problema o reprezinta interesele nationale egoiste. UE ameninta cu controale mai dure. Insa euroscepticii acuza pentru aceasta stare de fapt chiar politica UE, care a erodat increderea pescarilor si publicului (dezgustat de faptul ca pescarii, obligati de cotele de pescuit, arunca inapoi in mare pestele mort). Dar pot fi controlate flotele de pescuit? O reforma ar putea crea o piata pan-europeana a drepturilor de pescuit, in cadrul careia comandanti de vase comerciale ar putea cumpara, vinde si inchiria cote de pescuit negociabile (cum se intampla in Noua Zeelanda). Rezultanta reformei, Euro-flota, ar fi mai mica, deci mai usor de controlat (nu vor fi necesare atatea controale, de vreme ce proprietarii vaselor mari vor fi stimulati pentru a pastra stocurile).

RENTABILITATEA ACVACULTURII

ACVACULTURA. In multe privinte, acvacultura se aseamana cu cresterea animalelor in ferme. * Conform estimarilor FAO (Organizatia pentru Hrana si Alimentatie), in acvacultura, China este cel mai mare producator, detinand peste jumatate din productia mondiala. * Exemplu de rentabilitate a acvaculturii: daca 5.000 de metri patrati de pasune pot produce aproximativ 455 de kilograme de carne de vita, la aceeasi suprafata de luciu de apa, o ferma piscicola produce peste 4 tone de carne. * Cu o rata de crestere de 10% pe an, acvacultura va asigura, conform estimarilor FAO, un sfert din productia globala de peste. * Acvacultura nu cuprinde doar un set de tehnici de crestere, ci si foarte multe procese implicate in cultivarea diferitelor specii de pesti, scoici sau chiar plante acvatice. * Exista patru mari tipuri de tehnici de acvacultura: bazine de crestere, custi scufundate (pentru scoici si raci), canale si rezervoare cu sisteme de recirculare a apei. * Crescatoriile de peste in bazine sunt de departe cele mai folosite, pentru ca nu implica utilaje sofisticate si pot produce cantitati mari de peste (astfel, se pot creste pe langa crapi si pastravi, sturioni, chiar si somoni). * Romania este in general propice pentru cresterea sturionilor si poate deveni un pion important pe piata europeana in acest domeniu. * Insa, in Romania, in pofida potentialului natural, exista o singura ferma de raci si una pilot de crestere a midiilor si stridiilor.

STIRI PISCICOLE

Simpozion. Simpozionul mondial al acvaculturii 2008 se va desfasura in Busan (Coreea de Sud). „Aquaculture for Human Wellbeing - Tell Asian Perspective!” se va desfasura in perioada 19-23 mai 2008, la Convention Centre din Busan (Coreea de Sud), in organizarea Societatii Mondiale de Acvacultura si cu sponsorizarea Societatii Coreene de Acvacultura, Ministerul Maritim al Afacerilor si Pescuitului.

Proiect. Una dintre primele tari din lume la consumul de peste, Malaysia (cu 49 de kilograme/cap de locuitor/an), a demarat un proiect guvernamental in urma caruia a reunit intr-o corporatie 10 antreprenori care-si desfasurau activitatea pe lacul Kenyir. Fiecare dintre acestia participa la proiect cu cate 20 de custi piscicole, targetul corporatiei fiind de 2.000 de tone de peste pe an.

Conferinta. In 4 martie, la Thon Arena din Lillestrom, ministrul norvegian al Pescuitului si Acvaculturii, Tom Rideout, a deschis lucrarile celei de-a treia Conferinte a Hranei Marine din Atlanticul de Nord, eveniment la care au participat cele mai importante companii de pescuit maritim, precum si ministerele de resort din regiune.

LUPTA IMPOTRIVA SPIONAJULUI PISCICOL

PROIECT. Parlamentul norvegian a inceput dezbaterile pe marginea unui proiect legislativ care stabileste pedepse pentru strangerea si transmiterea catre state straine a unor informatii secrete privind domeniul resurselor piscicole. Conform proiectului, pe “spionii piscicoli” ii asteapta o pedeapsa intre 3 si 10 ani de inchisoare. In pofida faptului ca guvernul de la Oslo evita sa identifice concret tarile vizate de noua lege, ziarele norvegiene numesc la unison Rusia. Conform ziarului rus "Noviie Izvestia", cu doar o zi inaintea dezbaterilor parlamentare privitoare la legea spionajului piscicol, seful serviciului de contraspionaj al Norvegiei, Jorn Holme, a atentionat cu privire la activitatea crescuta a agentilor straini in tara, anvergura actelor de spionaj ajungand in prezent la nivelul razboiului rece. De asemenea, in opinia serviciilor norvegiene de contraspionaj, insasi introducerea in circulatie a termenului de “spion piscicol” ar trebui sa-i faca pe cetatenii Norvegiei sa fie mai atenti. Pestele constituie una dintre rezervele strategice ale Nordului, care va deveni in viitorul apropiat scena unei confruntari internationale importante. Imense “no man’s landuri” situate in zona Polului Nord, inclusiv punctul cel mai nordic al planetei, urmeaza sa fie impartite intre Rusia, Norvegia, Danemarca, SUA si Canada. In afara de faptul ca participa la “cursa arctica”, Norvegia mai duce si diferende specifice cu alte state, inclusiv cu Rusia. Cu exceptia Finlandei, nicio tara din lume nu recunoaste dreptul norvegienilor asupra exploatarii de monopol a insulelor Spitzbergen, ceea ce face ca in regiune sa izbucneasca periodic “razboaie piscicole”.

AXA 4 LANSATA DE LA MARSILIA

EVENIMENT. Agentia Nationala pentru Pescuit si Acvacultura (ANPA) a fost prezenta in 18-19 februarie la Marsilia (Franta), unde Directoratul General pentru Pescuit si Afaceri Maritime din cadrul Comisiei Europene a organizat Conferinta europeana cu privire la mijloacele de lansare a Axei 4 din Fondul European pentru Pescuit (Axa 4 se refera la dezvoltarea sustenabila a zonelor piscicole). Romania a fost reprezentata de o delegatie condusa de Gheorghe Vacaru (vicepresedinte ANPA) - din delegatie au facut parte Amalia Cristescu (consilier ANPA, responsabil cu Axa 4), Iuli Xenofont (consilier ANPA, filiala Tulcea), Constantin Dancila Pop (reprezentant al Grupului local de la Sfantu Gheorghe), Irina Constantinescu si Elena Constantin (ambele de la Consiliul Judetean Constanta). ANPA este institutia din subordinea Ministerului Agriculturii care raspunde de pescuit si acvacultura.

O ENZIMA DIN SOMON, CONSERVANT!
* Somon pentru... pastrarea fructelor proaspete

DESCOPERIRE. Enzimele lysozymes au abilitatea de a “manca” si ucide bacteriile. Cercetatorii de la Institutul norvegian Nofima, in colaborare cu societatea Norstruct, au realizat o serie de cercetari si studii pentru a identifica proprietatile unice ale uneia dintre cele doua tipuri de enzime lysozymes, care se gasesc in somon. Cercetatorii au descoperit ca aceasta componenta naturala poate fi utilizata pentru a pastra fructele proaspete, enzima fiind garant in fata consumatorilor ca fructele nu sunt infestate cu bacterii. Cercetatoarea norvegiana Inge W. Nilsen a declarat ca s-a descoperit ca enzima lysozymes din somon distruge toate bacteriile la temperaturi cuprinse intre 0 si 40 de grade Celsius, acest interval acoperind situatii variate, de la temperatura de conservare pana la temperatura torida dintr-o zi cu soare.

ANALIZA AUTOHTONA

STATISTICA. Conform statisticii Companiei Nationale de Administrare a Fondului Piscicol (CNAFP), in Romania exista 64.000 de hectare de bazine piscicole amenajate si 100.000 de hectare de bazine naturale. * La aceasta suprafata, specialistii avanseaza ideea ca productia anuala de peste ar trebui sa fie de aproximativ 60.000 de tone. * In fapt, recoltam doar 7.250 de tone de peste (din care 2.000 de tone de crap si 2.000 de tone de pastrav - celelalte specii sunt din categoria fitofag: novac, cosas, scoicar), adica doar 50% din cererea pietei. * Pentru ca potentialul sa fie mai bine fructificat, CNAFP a propus: asigurarea accesului pe lacurile si raurile interioare pe baza de permis; dreptul de pescuit sa se obtina prin cumpararea unei roviniete; proprietarii de balti sa nu mai plateasca apa pe care o utilizeaza in bazinele populate cu peste; crearea de unitati special amenajate (“parcari zonale”) in care pestele viu sa fie adus de crescator si preluat, in mod organizat, de distribuitori; incurajarea constituirii de ferme pentru speciile valoroase de peste; plata unei redevente uniforme, calculata in functie de zona geografica unde este situata ferma si de potentialul productiv al acesteia. * De exemplu, lipsa “parcarilor zonale” a fost nominalizata ca principala cauza pentru care pretul pestelui creste cu 300% pe ruta producator/crescator - distribuitor (daca acestea ar exista, consumatorul ar putea cumpara direct de la producator).

STIRI PISCICOLE

BRACONAJ. Doi braconieri piscicoli din Sighetu Marmatiei (jud. Maramures) au fost descoperiti in flagrant de o patrula a Politiei de Frontiera. “Cei doi pescuiau ilegal in apele transfrontaliere romano-ucrainene, pe raul Tisa”, a declarat pentru Rompres purtatorul de cuvant al Inspectoratului Judetean al Politiei de Frontiera, Iulia Utan. Braconierilor li s-a intocmit dosar penal.

TEORIE. Potrivit teoriei solunarelor, ale carei baze au fost puse in anii ’30 de John Alden Knight, pestii au tendinta de a se hrani intens la intervale de timp determinate de atractia Soarelui si a Lunii asupra Pamantului, respectiv fazele lunii. Pentru cresterea performantelor pescarilor, Knight a conceput un tabel (solunar) care pune in evidenta zilele optime in care pestii se hranesc intens.

INAUGURARE. Pe site-ul Asociatiei de pescuit Aqua Crisius (jud. Bihor), www.aquacrisius.ro, site care cuprinde informatii despre bazinul piscicol din zona Crisurilor, Barcau, Ier, sunt evidentiate lacurile de la Sauaieu si Livada, in cel din urma prinzandu-se vara trecuta un somn de peste 60 kg, captura a oradeanului Mihai Vargics.

GHID PENTRU PROIECTELE DIN ACVACULTURA
* Din aprilie pot fi depuse primele proiecte in sectorul de acvacultura

Proiecte. Primele proiecte "europene" in sectorul de pescuit si acvacultura vor putea fi depuse din aprilie 2008. Presedintele Agentiei Nationale pentru Pescuit si Acvacultura (ANPA - autoritatea responsabila pentru implementarea programului pentru pescuit), Gheorghe Stefan, a mentionat ca in acest moment se elaboreaza Ghidul solicitantului si a estimat ca de la inceputul lunii aprilie se vor putea depune proiecte (in baza Programului Operational pentru Pescuit). Ghidul solicitantului va cuprinde toate documentele necesare in vederea accesarii fondurilor, precum si etapele care trebuie parcurse de potentialii beneficiari. Banii intarzie Din fondurile europene pentru perioada 2007-2013, ANPA a primit deja un avans de 7% (aproape 16 milioane de euro), alocat pentru imbunatatirea activitatii institutionale. Dupa ce Comisia Europeana a anuntat ca pana la finele lunii ianuarie ANPA va primi toate fondurile alocate pentru axele cuprinse in programul de pescuit, ceea ce nu s-a intamplat, presedintele Stefan a mentionat ca termenul maxim este de trei luni de la data aprobarii programului. Tragerile urmeaza sa se faca anual, pentru 2007 fiind prevazuta o suma de 20 de milioane de euro. Alocarile vor creste gradual, pana in 2013. Pana in 2013, Romania va beneficia de peste 307,6 milioane de euro pentru finantarea investitiilor in domeniul pescuitului, acvaculturii si procesarii, din care 230,714 milioane de euro reprezinta asistenta UE, iar diferenta este asigurata din bugetul national. In Romania, consumul de peste este de 3,2 kg/locuitor/an, in timp ce in tarile UE se consuma de peste opt ori mai mult, in medie 25 de kilograme de peste/locuitor/an.

RESURSELE ACVACULTURII AUTOHTONE

Presedintele Patronatului Rompescaria, Nicolae Dimulescu, a mentionat ca acvacultura din Romania are nevoie de investitii de doua-trei ori mai mari decat fondurile care vor veni de la UE in acest sector, pentru a putea fi competitiva pe piata europeana. UE a alocat sectorului de acvacultura din Romania circa 105 milioane de euro pentru perioada 2007-2013. “Romania are potential si resurse pentru a creste productia de peste in acvacultura, in conditiile in care va crea un mediu economic compatibil cu cel din tarile UE”, a declarat presedintele Rompescaria. Romania are 60.000 de hectare de ferme piscicole in productie, dar poate sustine pana la 100.000 de hectare. In 1988, Romania realiza o productie de peste de 78.000 de tone, iar in prezent se obtin numai 12.000 de tone din acvacultura si importam in jur de 50-60.000 de tone de peste oceanic si marin.

EUROPA DA TONUL LA TON

Pescuit. Dupa ce a practicat in propriile ape un pescuit excesiv al unor specii precum tonul, pestele-sabie si codul, Europa importa 60% din pestele pe care il consuma, jumatate din aceasta cantitate provenind din contrabanda. Si asta pentru ca industria este organizata in asa fel incat sa se eludeze reglementarea stricta. Nave industriale din Europa si Asia stau pe mari cativa ani, alimentandu-se, schimband echipajele si descarcand pestele pe nave frigorifice. Pestele intra pe piata europeana prin Insulele Canare, unde controlul este sumar. Incercand sa tempereze pescuitul excesiv, ONU a interzis folosirea de plase pescaresti supradimensionate si a navoadelor de adancime. Toamna trecuta, Uniunea Europeana a interzis pescuirea speciei de ton urias din Oceanul Atlantic si Mediterana.

FARA AUTORIZATIE

Conform declaratiei comisarului general al Garzii Nationale de Mediu (GNM), Octavian Popa, una din cele mai mari firme de piscicultura din Romania, Sporting Tour, nu are autorizatie de mediu, desi functioneaza din 2005. * “Firma, care are puncte de lucru in Olt, Calarasi si Tulcea, nu are autorizatie de mediu nici in acest moment, desi a participat si a castigat licitatii organizate de institutii ale statului pentru repopularea Dunarii cu sturioni”, a declarat comisarul general al GNM, Octavian Popa. * Popa a mai declarat ca in urma unui control efectuat la punctele de lucru ale societatii s-au descoperit pui de sturioni crescuti in bazine situate in imediata apropiere a celor in care se aflau hibrizi de sturioni. * Situatia constatata in timpul controlului ridica multe semne de intrebare privind popularea cu sturioni a Dunarii, pentru ca este foarte posibil ca, din greseala, puii hibrizi sa fi ajuns in bazinul cu puii de sturioni care trebuiau sa fie deversati in fluviu. * Conform cercetarilor, Sporting Tour nu putea detine inainte de efectuarea popularii Dunarii cu sturioni mai mult de 45.000 de pui, firma deversand in fluviu 95.000 de pui, in noiembrie 2007. * In cadrul programului demarat in 2006 pentru repopularea Dunarii cu sturioni, Sporting Tour a castigat in 2007 licitatia pentru deversarea in Dunare a 95.000 de pui de sturioni.

STIRI PISCICOLE

Strategia

Organizatia Mondiala a Comertului detine cele mai puternice parghii in domeniul pescuitului oceanic si maritim. Majoritatea flotelor de pescuit din lume primesc subventii guvernamentale substantiale, care se ridica la 35 de miliarde de dolari anual, pentru construirea vaselor, dotarea cu echipamente si alimentarea cu combustibil.

Pastravarii

Avertisment

ORGANIZAREA PIETEI PESTELUI
* Asistenta iberica pentru piscicultura romaneasca

PESTE. Agentia Nationala pentru Pescuit si Acvacultura (ANPA) a organizat o intalnire intre reprezentantii organizatiilor de producatori din Romania si expertii spanioli din cadrul proiectului de asistenta pentru organizarea pietei piscicole. Jose Luis Paz (consilier personal al Secretarului General pentru Pescuit a Guvernului spaniol) si Diego Herrero au insistat asupra aspectului eficientizarii organizatiilor de producatori si reducerea acestora prin unificare. Expertii considera ca numarul organizatiilor de profil din Romania, 73, este ineficient pentru producatori, in opinia lor numarul optim fiind de cinci organizatii. Comparativ, in UE exista 170 de organizatii de producatori in piscicultura si acvacultura (in toate cele 25 de tari membre), iar in Spania, unde sunt peste 200 de centre de prima vanzare, sunt recunoscute 39 de organizatii. Spaniolii au explicat ca dispersia organizatiilor afecteaza interesele piscicultorilor in stabilirea unui pret corect al pestelui. Alt argument in favoarea reducerii numarului de organizatii consta in accesul la asistenta comunitara, la care au dreptul doar organizatiile recunoscute de UE. Precizam ca UE protejeaza preturile de prima vanzare si asigura plati pentru produsele retrase sau pentru excesul de oferta de pe piata. De asemenea, s-a recomandat realizarea unor centre mari de prima vanzare, controlate de Agentia Nationala de Consultanta Agricola (ANCA) si crearea conceptului de cumparator care are autorizarea ANCA de a cumpara de la aceste centre (pentru limitarea vanzarilor pe piata neagra). Planul pentru implementarea cerintelor UE in piata produselor piscicole prevede localizarea punctelor de descarcare si acreditare a agentilor economici implicati in comercializarea pestelui, infiintarea Bursei de peste etc.