URIASUL ROMAN, PE CALE DE DISPARITIE
* Falsa axioma: Helix pomatia, un melc de 45 de grame, nerentabil

HELICICULTURA. Ierbivor si hermafrodit, dar... urias! Dimensiunile impresionante pentru un melc (la maturitate poate atinge 5,5 centimetri si 45 de grame in greutate) i-au adaugat lui Helix pomatia inca un adjectiv: rar. Consumat din belsug inca din antichitate la festinurile aristocratiei romane, Helix pomatia (cunoscut in popor sub mai multe denumiri: melcul roman, melcul burgund, marele alb, melcul de livada, de gradina, de vie, de mar etc.) este protejat inca din 1981, prin Anexa III a Directivei de protejare a florei si faunei, document elaborat in cadrul Conventiei de la Berna. Numai ca interdictia este interpretata diferit in Europa. De pilda, in Anglia culesul, ranirea sau comercializarea acestora este complet interzisa, insa in Franta perioada de interdictie este limitata intre aprilie si iunie - in rest, se pot recolta exemplarele mature, cu dimensiuni de peste 3 centimetri. Sansa acestui melc de a se salva de la disparitie ar fi fermele specializate, insa helicicultorii autohtoni sustin ca specia este mai putin rentabila decat, de exemplu, Helix aspersa. Asa ca marile lanturi gastronomice continua sa se axeze pe „baza de aprovizionare” numita natura, imputinand rezerva salbatica. Insa recent, in pofida „axiomei” privind nerentabilitatea melcilor din specia Helix pomatia, am descoperit recent, cu satisfactie, ca Grato Invest, o societate care manageriaza ferma de melci din Ohaba Streiului, localitate situata langa Calan (jud. Hunedoara), considera specia uriasilor cu cochilie drept „cea mai importanta pentru piata internationala”. Pentru helicicultorii hunedoreni, ritmul de crestere si numarul de oua sunt compensate prin calitatea carnii si dimensiunea exemplarelor, recomandand in special Helix pomatia alpina (var. Pademontana Kobelt). In perioada decembrie-ianuarie exista, mai ales in Italia, o piata a acestui produs operculat, cu cotatii ridicate, iar cererea pentru aceasta specialitate este in crestere.

La Helix pomatia, perioada de reproductie este din martie pana in aprilie, cand, intre 15 si 50 de zile de la reproductie, printr-un orificiu aflat in partea dreapta a capului, depune o ponta de 30-60 de oua albe, moi, de consistenta gelatinei. Ouale sunt protejate cu o mixtura formata dintr-o secretie speciala si pamant. Incubatia dureaza patru saptamani, iar puii sunt independenti la nastere. Melcii traiesc 8-12 ani, insa literatura de specialitate franceza consemneaza cazuri in care durata de viata a fost de... 20 de ani. Reproducatorii nu se pot vinde pana la sfarsitul celui de-al doilea an de activitate, deoarece sunt necesare doua ierni pentru maturizarea lor sexuala.

Cornel MORAR

HELICICULTURA REVOLUTIONARA: PRODUCTIE DE OUA DE MELC

Ouale de melc, numite si “caviar alb”, sunt conservate in saramura si esenta de rozmarin, inainte de a fi scoase la vanzare in cutii de 50 de grame, care costa la fel de mult ca si caviarul de sturion. Un kilogram de oua de melc e cotat la 1.600 de euro.

O ferma de melci din comuna maramureseana Boiu Mare se pregateste pentru comercializarea oualor de melc. Caviarul de melc, numit si „caviar alb”, este o specialitate culinara asemanatoare caviarului de sturion. Cea care a avut ideea sa nu vanda carnea, ci ouale de melc este Raluca Lenghel (26 de ani). Studenta a Facultatii de Psihologie din cadrul Universitatii „Babes-Bolyai” din Cluj-Napoca, Lenghel a inceput afacerea cu melci din dorinta de a-si pune la incercare... rabdarea. „Nu am intentionat sa am profit imediat. Sunt in cel de-al doilea an de crescut melci si inca nu m-am apucat de comert, pentru ca vreau sa incerc altceva: vanzarea oualor de melci. E o afacere profitabila, pentru un kilogram de oua se plateste circa 1.600 de euro, in timp ce pentru un kilogram de carne de melc poti obtine maximum 5 euro, acesta fiind pretul stabilit de Bursa din Paris”, a declarat pentru „Estrada maramureseana” tanara proprietara a fermei din Maramures. Melcii sunt crescuti pe o suprafata de circa 2.500 de metri patrati. Sunt trei „tarcuri” cu diverse culturi (rapita, varza si sfecla de zahar), ingradite, unde melcii traiesc pana toamna, cand sunt luati si pusi la hibernare. „Am inceput cu circa 20.000 de melci Helix Aspersa cumparati din Italia. Din pacate, peste iarna efectivul lor aproape s-a injumatatit. Frigul ne-a prins nepregatiti. A fost o greseala pe care nu o voi mai repeta. Acum doresc sa ii inmultesc si sa evit neplacerile din sezonul rece. De anul viitor voi incepe si comertul cu oua, insa pentru acest lucru am nevoie de un efectiv mare de melci”, a mai precizat Lenghel.

Conditii dificile

In Maramures exista sapte ferme de melci, insa in afara de cea din Boiu Mare restul s-au axat pe comertul cu carne de melc. Carnea de melc ajunge in Italia si Franta, insa nu toti fermierii care s-au apucat de cresterea melcilor au acum o afacere de succes. “La inceput ti se spune ca intr-un an si jumatate ajungi pe profit. O fi adevarat, insa nu in Romania. Ti se spune ca vei vinde kilogramul de carne cu 4,5 euro, dar noi am vandut cu doar 3,8 euro, fapt care s-a dovedit nerentabil”, a precizat administratorul fermei din Buzesti (comuna Farcasa), Ovidiu Cadar.

Tania Purcaru

MELC NATANG, AI INGHETAT!
* Criogenia melcilor - semnal de alarma pentru helicicultori

Cornul drept, / Cornul stang... / Iarna coarnele se frang, / Melc natang, melc natang... Da-da, oricat ar parea de paradoxal, omul acela le spunea poezii melcilor. Poezii cu melci, cum altfel? „Macar cu atata am ramas si io, ca l-am citit pe Barbu cu ocazia asta, stiti, Dupa melci. In rest... naiba sa-i ia pe smecherii astia de italieni, ca ni s-o dus tot Sapardu’, ne-or inghetat melcii si singurii care au castigat ceva din afacerea asta au fost ei si cativa acoliti de-ai lor. Aia cu firmele de consultanta.”

Anuntate ca o afacere de succes garantat, nou infiintatele crescatorii de melci din Romania, care, odata cu facilitatile programului Sapard, au rasarit ca melcii dupa ploaie, au primit la sfarsitul iernii o lovitura fatala. „Produsul Intern Brut”, cum si-a numit melcii crescatorul-recitator, a inghetat. Pentru a intelege cauza, am sapat la radacina. Concluziile le veti afla in numarul viitor al publicatiei de fata, acest articol propunandu-si doar sa traga un semnal de alarma pentru novicii in helicicultura: nu achizitionati melci din specia Helix aspersa. Usor adaptabili in zonele mediteraneene, aceasta specie de melci nu face fata iernilor geroase. Castigatorii programelor Sapard care si-au infiintat ferme de melci si care s-au visat milionari peste noapte au avut o paguba insumata la un milion de euro la nivelul tarii.

Cum depistam vinovatii de dezastru?

CONTRACT. Pagubitii ii arata cu degetul pe vinovati: o firma din Italia, protejata de recomandarea Institutului de Helicicultura din Cherasco, cea care a furnizat materialul reproducator. Contractele prevedeau clauze suspecte, romanii „melcilor Sapard” obligandu-se sa cumpere de la italieni de la proiectul de infiintare si dezvoltare a fermei, semintele, tehnologia (panza de protectie pe timp de iarna - care trebuia sa reziste patru ani, dar care in prima iarna s-a rupt, plasa Helitex) si, evident, melcii reproducatori. In schimb, italienii se obligau sa le cumpere productia de melci. Numai ca n-a mai fost sa fie. De ce? Veti citi in numarul viitor.