CUM SE FURA FONDURI EUROPENE
* Cum urci o turma la 2.000 de metri: cu elicoperul!

MAFIA BOVINELOR. Nici muntele nu-i oprea. In 2002, au dat ordin ca taurasii dintr-un furgon sa fie legati de picioare si grupati cate patru intr-un navod urias. Apoi, navodul a fost ridicat de un elicopter. Asa, cu elicopterul, au urcat o turma intreaga pe un pisc situat la peste 2.000 de metri altitudine.

Elicopterul. Ati vazut vreodata o turma de bovine transportata cu elicopterul? Din nefericire, nu e scenariu cinematografic, ci cruda regie de escrocare a bugetului UE, pusa la cale de unul dintre cele mai diabolice clanuri din nordul Italiei: Berasi. Urmeaza o poveste reala, cu marturii din interior.

Strategia. “Ratiunea” acelui demers since-fiction era de a castiga subventii europene pentru pasunatul alpin. Consiliile locale de care apartineau pasunile plateau in functie de numarul bovinelor din turma si de durata in care acestea erau tinute la pasunat. Se considera ca in acest mod se vor regenera pasunile alpine. Aceasta norma europeana a dat startul escrocheriilor. Cu consilieri-prieteni, hartile au fost modificate, iar piscuri aride au devenit “pasuni”. Avand “pasuni”, consilierii puteau solicita subventii care intrau in contul proprietarului de bovine ce refacea “pasunile”. Insa comisioanele nu erau de neglijat.

“Pascand” zapada. In cazul “Elicopterul”, in locul in care au ajuns taurasii nu era nicio pasune. Doar niste bolovani acoperiti, in august!, cu zapada. Si o cascada imensa, in care multi dintre tauri si-au gasit sfarsitul. Din cand in cand, ca sa nu crape de foame, imigrantul clandestin trimis sa pazeasca turma le dadea cate-un sac de furaje.

Antibioticul “otravit”. Acele animale nu au mai pasunat niciodata, cele care au supravietuit doua luni fiind transportate direct la abator, desi carnea lor era interzisa consumului uman (cele care se imbolnaveau din cauza temperaturilor scazute erau injectate cu un antibiotic puternic, consumul carnii acestora fiind interzis o perioada de trei luni). Cele care s-au aruncat in cascada nu contau, oricum erau asigurate.

Clanul. In tot acest story halucinant, cei care luau frisca fondurilor europene erau fratii Berasi din Provincia Trento: Mariano, Armando, Gelindo si Diomira. In 18 aprilie 2006, cei patru au fost arestati sub acuzatia de asociere in vederea fraudarii bugetului UE cu 4,5 milioane de euro. Actiunea Corpului Forestier italian s-a soldat cu arestarea a inca 27 de persoane din sase regiuni, printre care si Carlo Calzolari din Tenno si Sebastiano Tovazzi din Volano (colaboratori ai clanului Berasi). Una dintre “pasunile alpine” s-a dovedit a fi o… exploatatie de bauxita.

Filonul: taurasii proveneau din filiera romaneasca

O parte din “materialul” acestei afaceri de tip mafiot (bovine, clopotei, curele) era furnizat din Romania de Enrico Onorati, fost consilier al Trento Carni S.c.a.r.l., societate al carei presedinte era Armando Berasi. Onorati, care sustine ca in 2002 a iesit din “afacere” si ca doar mai colaboreaza cu clanul Berasi, s-a retras la Sacalaseni (jud. Maramures) unde are o ferma de peste 100 de taurasi si o firma (SC Limit SRL) care are ca obiect de activitate ingrasarea si comercializarea taurinelor.

Propteaua cu dubla personalitate: sora si… consilier

Cate tunuri se executa fara o “proptea politica”? In cazul de fata, propteaua ar fi… Iva Berasi, consilier in Provincia di Trento si sora “cvartetului de coarde” Berasi (arestati in cazul fraudelor expuse in scriere). Nascuta in Bleggio Superiore, la 30 mai 1956, actualmente rezidenta in Trento si consiliera pe probleme de solidaritate internationala, sport si imigratie (80% dintre “angajatii” fratilor ei erau imigranti clandestini). A lucrat in domeniul marketingului si e pasionata de volei si snowboard. Nu s-a putut dovedi implicarea ei in cazul fraudei de 4,5 milioane de euro.

Carnea “biologica”
* Mariano Berasi fusese condamnat si anul trecut

In 2005, magistratul Corrado Pascucci l-a condamnat pe Mariano Berasi pentru frauda comerciala si falsificarea unor inscrisuri oficiale in vederea comercializarii carnii biologice. Ca administrator al societatii Luchesa Rosetta, Berasi a vandut unui abator 35 de bovine de carne “biologica”, desi nu detinea atestat emis de autoritati. Conform procurorului Alessandra Liverani, frauda a fost realizata cu ajutorul unui scanner cu care Berasi a falsificat un certificat “emis” de Institutul Ecocert di Catania.

U.E., soacra cu trei “nurori”

In cazul fraudarii bugetului comunitatii europene cu 4,5 milioane de euro de catre membrii clanului Berasi din Tranto (nordul Italiei), investigatia a fost completa: interceptari telefonice (in urma carora s-a concluzionat ca Armando Berasi era liderul clanului, secondat de fratele sau Mariano), perchezitii la un apartament din via Monterumici, unde erau depozitate documentele pentru accedere la fondurile europene etc. In paralel, la noi nu s-a autosesizat nimeni dupa ce Samoila Szabo, fostul sef al Agentiei SAPARD (care gestiona fondurile europene), demasca in “Jurnalul National” modurile de directionare a licitatiilor (de la intocmirea Caietului de Sarcini si pana la componenta comisiei), protectia politica de care beneficiau unii dintre castigatori si… comisioanele-spagi. Conform acestuia, un rol important in afacerile cu fonduri europene il au pionii, adica cei care sunt folositi pentru atragerea de fonduri in baza unor proiecte si care pot fi usor sacrificati in cazul in care combinatia se soldeaza cu scandal sau arestari. In pofida acestei stari de letargie in care s-a cufundat “organul de control autohton”, pana la un punct UE are ceva din soacra cu trei nurori din nuvela lui Creanga: iti da cat iti da, dar apoi iti cere socoteala.

CODRUL DE PROCEDURA PENALA
* Trei cincinale de furt de aur verde

JAF SILVIC. O tara a padurilor, cu un potential natural de exceptie, a fost jefuita timp de 15 ani sub ochii si cu complicitatea autoritatilor, fiind transformata de mafia lemnului intr-un tinut cu o suprafata impadurita de doar 26%, sub media europeana (29,3%).

Scena 1. Tabloul silviculturii romanesti, realizat in 2005 de “penelul” ministrului Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale, Gheorghe Flutur: “Regia Nationala a Padurilor putea foarte bine sa se numeasca Regia Nationala a Protocolului, fiind profilata pe constructia de cabane si restaurante, iar corpul silvic era intarit cu bucatari si lautari (!), probabil pentru a ajuta la impaduriri. Am vazut insa ca mai mult s-a defrisat decat s-a impadurit, iar Valea Trotusului este cea mai trista marturie a taierilor ilegale.”

Scena 2. Rapoarte internationale certifica jaful: in Romania au fost taiate “la ras” ilegal peste 100.000 de hectare de padure. Alte 350.000 de hectare au fost taiate fara a se asigura reimpadurirea. Conform statisticii Bancii Mondiale, pagubele cauzate de taieri ilegale sunt estimate la 1,5 miliarde de dolari. Numai in perioada 1991-1998 prejudiciul se ridica la aproximativ 3.000 de miliarde de lei vechi.

Scena 3. O investigatie jurnalistica de durata a CRJI a dus la detalierea jafului: afaceri pseudolegale desfasurate prin intermediul unor societati controlate de catre functionari ai Regiei Nationale a Padurilor; grupuri de interese politico-economice care activeaza in sectorul exploatarii lemnului; un cerc restrans de afaceristi au acces la licitatiile pentru exploatarea masei lemnoase. Ziarul “Ziua” releva cantitatea neta de “lemn negru”: cantitatea de lemn exportata depaseste de cateva ori cota de taiere aprobata de Regia Nationala a Padurilor.

Scena 4. Ministrul Flutur, de profesie inginer silvic, fost director de directie silvica judeteana, doctorand in economie forestiera, a recunoscut faptul ca “unele nereguli s-au facut in cardasie cu silvicultorii. In replica, arhiepiscopul Sucevei il acuza pe bucovinean ca e si el vandut mafiei lemnului, acoperind abuzurile acesteia.

Scena 5. Putini pomenesc de peste 100.000 de hectare de padure bracuite, adica rarite excesiv. In zonele respective s-a taiat pe alese, doar arborii de valoare (acest fapt a dus la scaderea excesiva a consistentei padurilor).

Scena 6. Ordonanta de Urgenta care stipula ca pagubele din fondul forestier, in cazul in care hotii nu sunt prinsi, sa fie suportate de personalul silvic care asigura paza padurii respective s-a lovit de opozitia padurarilor.

Reducerea:
Peste 7.000 de silvicultori, disponibilizati!

Ca urmare a retrocedarii padurilor, Regia Nationala a Padurilor (RNP) trebuie sa disponibilizeze 7.048 de angajati. Actiunea de disponibilizare se va desfasura dupa un grafic care va tine cont de suprafetele retrocedate in fiecare luna. Cel mai probabil, cei disponibilizati vor ramane in sistem, RNP mizand pe faptul ca vor semna contracte cu noii proprietari ai padurilor, care sunt obligati prin lege sa asigure paza acestora. In acest timp, structurile de control raman extrem de reduse.

Strategia musamalizarii politice: eliberarea “implicatilor”

In ianuarie 2005, primul ministru Calin Popescu Tariceanu semna decizia de eliberare din functia de secretar de Stat la Ministerul Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale a lui Nicolae Istudor, si de inlocuire a acestuia cu Vasile Lupu (PNL). In august 2006, dupa acuzele presei privind implicare lui Lupu in mafia lemnului, acesta e eliberat si el din functie, in locul sau fiind numit Toke Istvan (UDMR). Lupu a fost acuzat ca ar fi constituit o retea teritoriala de exploatare a masei lemnoase in beneficiul unor liberali influenti si ca ar fi dobandit ilegal un canton forestier.

Ministrul acuza:
Cardasia mafiei lemnului cu unii silvicultori

“Trebuie sa recunosc, unele nereguli s-au facut in cardasie cu silvicultorii”, a declarat ministrul Gheorghe Flutur, care nominaliza Maramuresul printre zonele cu defrisari masive (de altfel, recent, inspectorii Corpului de Control al Ministerului Agriculturii au descins la mai multe directii silvice). Simion Maftei, directorul general al RNP, a evaluat pagubele cauzate de taierile ilegale de arbori din 2005 la 87 de miliarde de lei, peste 100.000 mc de lemn fiind sustras din padurile Statului.

Surse: “Strategiile de furt”

“1. Cheresteaua este transportata cu documente legale de provenienta, dar in piata nu se elibereaza documente de vanzare. Dealtfel, de multe ori nici nu exista o evidenta a vanzarilor de masa lemnoasa, iar acest fapt face posibila intocmirea de documente care sa justifice introducerea in circuit a lemnului taiat ilegal.

2. Alta strategie, a pestilor mai mici, este de a cumpara si revinde prin intermediari cheresteaua adusa spre comercializare. Evident, pretul este mai mare, iar documentele lipsesc cu desavarsire.

3. Una dintre cele mai frecvente tactici consta in completarea gresita a expeditiilor de masa lemnoasa. Practic, in registru, la justificarea provenientei, se inscrie o cantitate de 10 ori mai mica decat cea reala (adica, intre exemplarul 1 si exemplarul 2 al avizelor de insotire se pune o virgula “gresit”). In cazul unui control “necumparat”, se motiveaza cu scuza romanului: am gresit.

4. Alt aspect: exista firme care vand mai multa cherestea decat cea adusa in piata.

5. Cauzele perpetuarii acestei infractiuni constau in lipsa unei burse a lemnului (fapt care ar duce la controlul marilor tranzactii) si a faptului ca sunt implicati enorm de multi bani.”

MACABRUL SPECULANT AL MORTII CAILOR
* Fantastica aventura economica in Romania a unui “geambas” italian

CAI. In iulie, Ministerul Integrarii Europene certifica faptul ca in Romania la acea ora erau 15.744 de ecvine (cai, asini) anemopozitive. SIDA cailor se raspandise in 31 de judete. Pentru eradicarea bolii, Statul roman impune uciderea animalului infestat si despagubirea proprietarului (in acest sens s-a creat un plan national de asanare si actiunii i-a fost alocat un fond financiar de despagubire). Pentru ca in topul primelor cinci judete ale caror cabaline au fost afectate de anemie infectioasa (boala cunoscuta sub denumirea populara “SIDA cailor”) figureaza si Satu Mare, Maramures si Bihor, in zona si-au facut aparitia speculanti care vaneaza subventiile, caii bolnavi fiind evaluati de catre comisiile locale la valori cuprinse intre 1.000 si 3.500 Ron. In varful piramidei pare a fi cetateanul italian Giovanni Alessandro Bresciani, administrator al societatii Agromexim SRL Satu Mare, un fel de geambas al vietii cabalinelor care bate nordul tarii in cautarea proprietarilor obligati de lege sa-si vanda caii unor abatoare specializate. Acest individ apare in zonele in care se anunta focare de SIDA cailor ca un salvator, dar nu calare pe un cal alb, ci imbarcat in camion si cu sacosa de bani. De regula, proprietarii cailor diagnosticati cu anemie infectioasa (unii acuzand autoritatile veterinare ca sunt “pe-o mana cu italianul” si ca animalele lor sunt sanatoase) sunt momiti cu niste bani (se ofera intre 150 si 300 RON pe exemplar) si promisiunea ca italianul se ocupa de transportul cailor la abator. De regula, “chilipirul-momeala” da roade si omul semneaza contracte de vanzare-cumparare, crezand ca e scutit de plata transportului si va primi (pe langa banii italianului si despagubiri de la Stat). Numai ca oamenilor nu li se explica faptul ca acele contracte ii dau dreptul lui Bresciani sa ridice intreaga subventie platita de Statul roman. Iar despagubirile sunt de zece ori mai mari! Adica italianul primeste 1.500-3.000 RON. De numele lui Bresciani sunt legate si alte acuze venite din partea proprietarilor de cai. Se spune ca acesta ar lucra “mana-n mana” cu medicii veterinari, care pun diagnosticul de anemie infectioasa ecvina chiar si cailor sanatosi. Serviciul ar fi recompensat cu un comision, evident. In fapt, Bresciani are o relatie amiabila cu autoritatile, el inaintand oferte “promotionale” directiilor agricole din judetele din nord, oferte in care-si prezinta disponibilitatea de a prelua un numar de cai in fiecare saptamana. Pare o speculatie, insa sursele din sistemul sanitar-veterinar au oferit detalii care conduc spre ideea unei incalcari a legii.

Ce este anemia infectioasa ecvina?

Anemia Infectioasa Ecvina este o boala cunoscuta sub denumirile “cancerul de sange al cailor” sau “SIDA cailor” si este produsa de un virus cu lunga perioada de incubatie, care actioneaza asupra sistemului hematopoetic, distrugand celulele rosii. Infectarea se face prin coabitare sau prin intepatura unor insecte hematofage. Cazurile se depisteaza prin examen serologic. Proprietarii cailor bolnavi ii pot folosi la munci doar pe raza localitatii de resedinta, in caz contrar putand primi amenzi de 300-2.000 Ron.

Cazul “Agromexim” in arhiva de jurisprudenta

Numele firmei lui Alessandro Bresciani este stocat si in arhiva de jurisprudenta a Ministerului Justitiei, intr-un caz petrecut in ’97 in Simleu Silvaniei (judetul Salaj). Rezumata, speta consemneaza: cumparatorul unui cal avand vicii ascunse si grave in momentul incheierii contractului de vanzare-cumparare poate cere fie rezolutiunea vanzarii, fie o reducere a pretului, proportional cu diminuarea valorii bunului din cauza viciului. In cauza respectiva este pomenit abatorul Agromexim ca scena finala in desfasurarea unei tranzactii cu cai, soldata cu o paguba de un milion de lei.

Eveniment marca Bresciani : fuga de politie!

In iunie, la targul din Veresti (Suceava), autocamionul Agromexim (SM-04-CCI) a fugit de politisti, fiind prins pe malul Siretului, dupa o sustinuta cursa de urmarie. In camion erau 25 de vitei necrotaliati achizitionati din Botosani, Iasi si Suceava. Agromexim a fost amendata cu 5.000 RON pentru incalcarea legislatiei sanitar-veterinare, dar pentru ca returnarea vitelor nu a fost posibila (proprietarii nefiind regasiti) DSV Suceava&Satu Mare a decis ca acestia sa fie redati in custodia Agromexim. Happy end.

“Sursa 0” explica tactica de operare

Tactica de operare: “Profita de lipsa de informare a proprietarilor de cai. Conform HG 1415/2004, proprietarii nu sunt obligati sa-si vanda caii, ci trebuie despagubiti de Stat, fiindca ii pierd. Firma care de ceva vreme cumpara caii bolnavi (Agromexim Satu Mare) face o afacere teribila: plateste intre 500 de mii si 3 milioane de lei pe un cal cotat la 30-40 de milioane de lei si primeste despagubiri de la Stat de 15-20 de milioane de lei. In plus, scoate bani din transportul la abator si din vanzarea carnii procesate pe piata italiana (unde un kilogram se vinde cu 5-20 de euro). Oricum, banii pe care-i da Agromexim proprietarilor de cai se scad din despagubire. Afaceri de acest gen se fac doar cu protectie inalta si pare curios ca exista o singura firma care s-a inghesuit pe aceasta felie generoasa.” Printre abatoarele despre care se stie ca au preluat cai diagnosticati cu anemie infectioasa ecvina se numara si doua abatoare din judetul Satu Mare (Magvacom SRL Carei si Cabrio SRL Satu Mare, ultima societate fiind patronata de controversatul om de afaceri Dumitru Pop - arestat sub acuzatia de trafic de influenta in dosarul penal care l-a implicat si pe fostul primar de Satu Mare, Horea Anderco).

CAZANUL DIN CLANDESTINITATE
* Mafia alcoolului, intre “Dumnezeul betivilor” si fara de lege

HORINCA. Ora amiezii, totalitarism de iulie - canicula pune stapanire pe ratiunea celor deja imbibati in alcool de contrabanda. Se poate procura de peste tot, de la carciumile sordide situate in micile piete sau cartierele marginase ale Baii Mari. E ieftin, contrafacut, lipsit de calitate si, mai mult, daunator sanatatii consumatorului. Dar are o calitate magnetica: imbata. Iar pentru dependenti acest argument e suficient. Un musteriu „de-al casei”, sprijinit de tejgheaua unui chiosc din piata, are in fata un pahar. „Barmanul” lipseste, „ii in spate, sa aranjeze marfa”. Intreb daca este horinca. „Da, este”, apoi isi intareste afirmatia pentru probabilitatea in care nu a reusit sa fie credibil: „este de pruna, de malai, de poame...” O suta „de pruna” costa 14 mii, „malaiul” - 10 mii. Este! Dialogul despre „Dumnezeul betivilor” este intrerupt violent de o „doamna” tunsa scurt, care ne cere, ca un militian trecut prin reconversie profesionala, sa ne legitimam (!?), „nu veniti aici asaaa...” Nu, barul nu e al ei, e al „domnului care... e in spate”. E clar, eram „dubiosi”, adica neconsumatori, oameni veniti „sa le faca probleme”. Pana la urma e normal, nu vii la carciuma sa bei posirci cu aparatul de fotografiat. Intre timp apare „domnul din spate”, un solid cu mustata, care ne-o reteaza scurt: n-are horinca. Nici de prune, nici de malai, nici de poame. Firesc, o eventuala recunoastere ar fi fost sinonima cu recunoasterea ilegalitatii. In Maramures, doar cinci firme au autorizatie pentru vanzarea acestui produs traditional, insa sutele de horincii carora anual li se desigileaza cazanul, pentru a produce „pentru consum propriu”, sunt aproape tot atatea filoane care alimenteaza comertul „la negru”. Afacerea e de notorietate, iar cheltuielile se rezuma la productia produsului, neplatindu-se accize, impozit, angajati, autorizatii, nerespectandu-se normele de igiena etc. Rezulta un produs ilicit, prost, in foarte multe cazuri e chiar toxic (conform surselor din „sistem” printre ingrediente folosindu-se uneori si detergent - „sa tina margeaua”), dar cu piata de desfacere si un pret mic. „Nu stiu daca e interesant sa scrieti asta.” Reactia este aproape unanima in randul autoritatilor platite sa vegheze asupra legalitatii Fenomenului „Horinca”. Putinii care sunt de alta parere pareaza iesirea in fata, pasand cifrul de la seiful cu statistica ilegalitatilor in biroul celor recalcitranti in a le face publice. Un lant al slabiciunilor, un labirint ignorat: afacerile ilegale cu alcool. Dar cum vor functiona horinciile din 1 ianuarie 2007?

Cat producem pentru „consum propriu”?

“La o caldare de 150 de litri trebe sa-ti iasa 30-35 de litri de mursa din monturi de mere sau de pere; din prune iesa aprope 40 de litri. Apoi pui tistulasu’, adica pui mursa la fiert inca o data. Din cata mursa ai trebe sa iasa cam la un sfert horinca din mere, din prune iesa aprope a treia parte horinca, ca-s mai zamoasa.” - Aurel Pop, Copalnic Manastur. Surse informate cifreaza productia “la suprafata” de horinca de Maramures la peste 600.000 de litri, “la negru” cantitatea fiind tripla.

Specialistii vorbesc despre:
Legalitate si ilegalitate

Seful Garzii Financiare Maramures, Ioan Pop, a declarat ca sunt controlate doar cele cinci firme autorizate sa produca horinca (doua in Seini, cate una in Baia Mare, Checis si Sindresti). Elena Lengyel, sef Birou Autorizatii in Directia de Finante Maramures, spune ca cei autorizati sa produca horinca “pentru consum propriu” au dreptul la 300 de litri, la o tarie de 40 de grade, vanzarea fiind interzisa. Romulus Dascalu, presedintele Asociatiei Patronale din Industria Bauturilor Spirtoase, in urma inventarierii cazanelor de distilat, sustine ca exista mii de cazane ascunse care au scapat sigilarii.

Vanzare interzisa!

Sef Birou Autorizatii (Directia de Finante Maramures), Elena Lengyel: “Sigilarile cazanelor le fac cei din teritoriu, iar desigilarile, in cazul productiei pentru consum propriu, se fac in urma unei declaratii pe proprie raspundere a solicitantului, declaratie in care este estimata cantitatea de borhot, timpul pentru care se desigileaza cazanul etc. Singurele firme care au dreptul sa vanda horinca sunt cele cinci autorizate, care imbuteliaza, timbreaza, la fel ca orice alt produs alcoolic. Daca mai vand si altii, Garda Financiara si OPC trebuie sa-i sanctioneze.”

Reteaua gradelor ilegale

Productia maxima admisa „pentru consum propriu” este de 300 de litri pe an, insa foarte multi „mici” producatori recunosc ca distileaza peste 1.000 de litri de horinca pe an. Alt amendament ignorat se refera la tarie: maxim 40 de grade (amendament hilar in cazul horincii, maramuresenii producand tarie de 45-70 de grade). Cat despre evaziunea fiscala... in 2004, s-au inregistrat circa 500 de milioane euro care nu au ajuns la buget, iar in 2005, producatorii au declarat numai jumatate din cantitatile produse. Din 1 ianuarie 2007 printre cele 13 bauturi pe baza de fructe (prune) admise in legislatia comunitara fac parte horinca de Maramures si turt de Maramures. Insa UE impune inregistrarea micilor producatori sub formele autorizate (PF, AF, SRL), respectarea normelor sanitare, pastrarea standardelor de productie constante, plata accizelor (pentru un litru de tuica de 40 de grade – 24.000 de lei vechi). Acquis-ul comunitar impune si nivelul minim de accize pentru bauturile alcoolice: 550 euro/hectolitru de alcool pur (pentru pentru un litru de horinca de 40 grade - un plus de 88.000 de lei vechi in pretul final). Concluzie: maramuresenii vor putea produce horinca acasa si dupa aderarea la UE, insa nu o vor putea vinde si doar 50 de litri pe an vor scapa de accize.

UCIGASI CU SIMBRIE IN REZERVATIA DE CASTAN
* Vinovati de distrugerea celei mai nordice rezervatii de castan din Europa

SILVICULTURA. Din masochism sau din considerente de suspans (sinonim cu „succesul de casa”), scenografii de la Hollywood ne-au introdus in subconstient conceptul „iminenta apocalipsa”. Asa ca, exceptandu-i pe sceptici, la final de mileniu asteptam sfarsitul. Calamitati care ne vor transforma Planeta, implicit ilustrele noastre persoane, intr-o amintire. Nici sfarsitul mileniului trecut nu a facut exceptie. Numai ca de aceasta data, pentru natura, grozavia chiar s-a intamplat. Cea mai nordica rezervatie de castan Europa, cea din imprejurimile Baii Mari, a fost infestata cu Chryphonectria parasitica, ciuperca producatoare a cancerului de scoarta, flagel care, in doar 30 de ani, a decimat intreaga rezervatie de castan din SUA. 80% dintre castanii din Maramures au fost diagnosticati cu cancer de scoarta. In urma cu aproximativ doi ani, in judet s-a instituit starea de carantina la exportul de lemn de castan (acesta putand fi exportat numai decojit - ciuperca instalandu-se sub coaja). Specialistii de la Institutul de Cercetari si Amenajari Silvice Brasov (ICAS) au concluzionat ca focarul este situat in zona fostei Statiuni de Cercetare Pomicola Dura.

Cine e vinovat pentru raspandirea flagelului? Multi dintre cei implicati in actiunea de salvare a castanului cred ca ciuperca a fost adusa pe calea aerului, de pasarile salbatice (biologul Liliana Groza, de la Inspectoratul pentru protectia Plantelor si Carantina Semintelor, a declarat ca s-au gasit spori si pe picioarele unei cotofene). Insa dr.ing. Valentin Bolea, de la ICAS Brasov, a lansat o ipoteza deloc cercetata de catre cei in drept. Respectiv, ca molima a fost cauzata de un import de seminte infestate din Italia. Macar prin prisma faptului ca peste un milion de castani din Maramures se usuca „pe picior” si ca tratatrea unui singur exemplar costa 1 euro, ar trebui studiata ipoteza cercetatorului brasovean.

Din anul 1998 s-au incercat diferite cai de a se obtine finantarea necesara tratamentului. S-au infiintat asociatii, fundatii si chiar un comitet de salvare condus de catre actualul subprefect Stefan Goenczi si din care fac parte specialisti din institutiile publice de specialitate. Insa banii au venit greu, pe filiera europeana, in urma unui proiect Phare in valoare de 101.270 de euro (contributia Consiliului Local Baia Mare fiind de 25%). In 2004 a inceput derularea proiectului „Sa salvam castanul comestibil”, iar in acest an se vor taia 5.000 de exemplare batrane si se va trece la tratarea celorlalte prin inocularea unui vaccin importat din Ungaria.

Cand a fost detectat virusul?

Chryphonectria parasitica, ciuperca producatoare a cancerului de scoarta, cunoscuta si sub denumirea de Endothia parasitica, face parte din familia Ascomycota. A fost detectata pentru prima oara in 1904, cand a afectat castanii gradinii zoologice din cartierul newyorkez Bronx (SUA). Flagelul s-a extins cu repeziciune, in 1930 intreaga rezervatie de castani din SUA fiind infestata. In urma cercetarilor, specialistii au detectat provenienta flagelului: un import de puieti infestati din China.

Specialistii vorbesc despre:
Cat costa eroarea?

In baza programului PHARE nr. 2003/005-551.05/03, Fundatia de Turism in Maramures a obtinut o finantare de 101.270 de euro (75% din suma fiind acordata de catre Comunitatea Europeana, iar 25% de catre Consiliul Local Baia Mare). In 2005, conform directorului Directiei Fitosanitare Maramures, Valer Vele, Ministerul Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale a sprijinit actiunile biologice de salvare a castanului comestibil din zona Baia Mare cu 1,5 miliarde de lei. Conform specialistilor in fitotehnie, in primul an al proiectului sunt necesari 1,6 miliarde de lei, iar in urmatorii, cate 7,8 miliarde.

Areal infestat

Cristian Ieremia, consilier in cadrul Primariei Baia Mare: „Estimez ca vom reusi sa taiem 5-6.000 de castani puternic afectati de cancerul de scoarta, in principal de pe domeniul particular si domeniul public. Taierile s-au realizat in Somcuta, Berchez-Remetea, Baia Mare, Tauti si Baia Sprie. In august, continuam in Tauti, Cicarlau si Seini, iar in septembrie, in locurile izolate. Din pacate, banii nu ne ajung decat sa-i taiem si sa-i sectionam, de transportul lor din padure trebuind sa se ocupe proprietarii acestora, la care, din fericire, am gasit intelegere.”

Stejarul in pericol

Modul de contaminare cu ciuperca Cryphonectria parasitica este extrem de facil, riscul extinderii acestei boli vegetale fiind cu atat mai mare cu cat in Slovacia si Ungaria (tari care au rezervatii infectate cu cancerul de scoarta) s-a descoperit ca si anumite specii de quernice din amestecul arboricol ar putea sa fie atacate de ciuperca. Cristian Ieremia, consilier in cadrul Primariei Baia Mare si membru in comisia judeteana de salvare a castanului, a declarat ca „la un simpozion desfasurat in Baia Mare pe tema salvarii castanilor comestibili, specialistii din Ungaria ne-au atras atentia asupra unui fenomen cu care s-au confruntat si ei, respectiv riscul major ca boala sa se extinda si la stejar. Specialistii maghiari ne-au aratat chiar un loc in care deja stejarii incepusera se se usuce. Implicatiile ar fi dramatice pentru economia judetului, masurile in cazul respectiv incluzand si interdictia de export a speciei afectate, in acest caz, a stejarului!” Ce ne mai da o bruma de speranta? Faptul ca, asa cum ciuperca se propaga cu repeziciune, la fel se propaga si „anticorpii”: inoculii obtinuti in laboratorul de fitopatologie a ICAS Brasov (care a castigat licitatia pentru tratarea castanilor din Maramures) si-au dovedit eficienta, la exemplarele tratate biologic observandu-se fenomenul de calusare in jurul cancerelor.