SFATUL AVOCATULUI: CE FACEM CU FIRMELE CARE NU SUNT PROFITABILE ?

JURIDIC. In cazul in care o societate nu este profitabila, asociatii acesteia au posibilitatea de a opta fie pentru dizolvare-radiere, fie pentru suspendarea temporara a activitatii.

Dizolvarea si radierea firmei costa aproximativ 500 de lei.

Desfiintarea unei firme parcurge in principiu doua etape: dizolvarea si radierea. In situatia in care asociatii nu se inteleg cu privire la impartirea bunurilor, apare si o etapa intermediara, respectiv lichidarea firmei. Prima faza este dizolvarea, care se poate face voluntar, prin hotarârea asociatilor (respectiv decizia asociatului unic) sau prin hotarâre judecatoreasca, in cazul in care intre asociati apar neintelegeri grave sau din diverse alte motive prevazute de lege. In anumite situatii, dupa dizolvare urmeaza lichidarea firmei.

Daca procedura de inscriere a unei firme la Registrul Comertului dureaza doar câteva zile, cea de dizolvare se poate intinde de la câteva luni pâna la 4-5 ani, in functie de complexitatea cazului de lichidare. Motivele pentru care proprietarul sau proprietarii unei firme intentioneaza sa radieze societatea sunt diverse: cererea partenerilor de afaceri, din cauza lipsei de activitati, au disparut asociatii sau din considerente personale.

Din cauza ca formalitatile dureaza mult timp si costurile aferente unei radieri sunt mai mari de 1.000 de lei, multi patroni prefera sa lase firmele fara activitate timp de trei ani, dupa care are loc desfiintarea din oficiu.  Cel mai usor de desfiintat sunt societatile de tip SRL. De regula, procesul presupune parcurgerea a doua etape, si anume cea de dizolvare si cea de radiere. Exceptii de la aceste reguli sunt SRL-urile care au un singur asociat si cazurile in care asociatii nu se inteleg in privinta impartirii bunurilor. In acest din urma caz se apeleaza la un lichidator autorizat.

Pentru a-si inchide firma, asociatul unic trebuie sa se prezinte la sediul Registrului Comertului in raza caruia firma isi are stabilit sediul social, cu un dosar care va include o cerere de radiere in original, o decizie a asociatului prin care se ia act de dizolvarea de drept a societatii ca urmare a expirarii duratei de fuctionare si se decide radierea societatii, certificatul emis de organul fiscal competent din care sa rezulte ca societatea nu are datorii la bugetul de stat si la cel de contributii sociale, certificate de rol fiscal de la primaria in a carei raza de actiune isi desfasoara activitatea din care sa rezulte ca firma nu are datorii la bugetul local, situatia financiara de lichidare si dovezile privind plata taxelor si tarifelor legale (taxa de timbru, timbre judiciare si taxa de registru). Decizia asociatului unic va cuprinde: antetul firmei, numarul si data, semnatura persoanei abilitate. In cazul persoanelor fizice sau juridice nerezidente, actele se depun in original sau copii certificate si traducerea realizata de un traducator autorizat a carui semnatura sa fie legalizata de un notar public. Taxele legale pot fi achitate in numerar sau card bancar la sediile Oficiului Registrului Comertului, precum si cu mandat postal sau ordin de plata. Taxa de timbru costa aproape 40 lei, cea de registru 30 de lei si timbrul judiciar mai putin de un leu.

Redactarea actelor, obtinerea autentificarii sau, dupa caz, darea de data certa, acordarea de indrumari pentru completarea corecta a cererii de inregistrare pot fi efectuate, contra cost, prin serviciile de asistenta din cadrul Oficiului Registrului Comertului de pe lânga tribunal. Toate acestea pot costa pe proprietar aproximativ 1.000 de lei. Rapiditatea prin care se obtine radierea depinde de perioada in care se face inspectia fiscala din partea organului fiscal.

Doua etape la SRL-uri cu mai multi asociati

In situatia in care respectivul SRL are mai multi asociati, procedura de desfiintare va avea loc in doua etape – dizolvare si radiere. Pentru dizolvare se intocmeste o cerere de inregistrare in original, hotarârea asociatilor de efectuare concomitenta a dizolvarii si lichidarii societatii prin acordul unanim al asociatilor de impartire a activelor ramase, dupa plata creditorilor, intre asociati, si taxele legale mentionate mai sus, la cerere, se mai adauga tariful de publicare a anuntului de dizolvare in Monitorul Oficial, partea a IV-a. O pagina de manuscris costa la MO 100 de lei.

Dosarul pentru radiere cuprinde cererea de radiere in original, certificatul de inregistrare si anexele acestuia, toate originale, situatia financiara de lichidare, hotarârea de repartizare a activelor, certificatul de la Fisc legat de datorii si dovada platii taxelor si tarifelor legale. Cererea de radiere se va depune dupa trecerea a 30 de zile de la data publicarii hotarârii in Monitorul Oficial. Proiectul de repartizare al activelor trebuie sa cuprinda descrierea detaliata si datele de identificare ale activelor repartizate, in vederea transmiterii dreptului de proprietate. Situatia financiara de lichidare va fi certificata de un lichidator.

Documente pentru lichidarea unui SRL cu un singur asociat
Cerere de radiere (original)
Decizia asociatului unic prin care se ia act de dizolvare (original)
Certificatul de inregistrare plus anexele sale (originale)
Certificat obtinut de la Fisc din care sa rezulte ca nu exista datorii (copie)
Situatia financiara de lichidare
Dovada platii taxei de timbru judiciar, a timbrului judiciar si a taxei de registru.
Documente necesare pentru lichidarea societatilor cu mai multi actionari
Etapa de dizolvare
Cererea de inregistrare (original)
Hotarârea AGA prin care se ia act de dizolvarea societatii si numirea lichidatorului
Declaratia lichidatorului ca detine aceasta calitate (original)
Specimenele de semnatura ale lichidatorilor (original)
Dovada platii taxei de timbru judiciar, a timbrului judiciar si a taxei de registru.

Etapa de radiere
Cerere de radiere (original)
Situatia financiara de lichidare si proiectul de repartizare al activului (copie)
Raportul lichidatorilor
Certificatul de inregistrare si anexele sale
Certificat obtinut de la Fisc din care sa rezulte ca nu exista datorii (copie)
Dovada platii taxei de timbru judiciar, a timbrului judiciar si a taxei de registru
Documente necesare pentru inregistrarea in registrul comertului a mentiunilor privind suspendarea temporara a activitatii/reluarea activitatii unei firme sunt:
Cerere de inregistrare (original);
Hotararea adunarii generale a asociatilor, actionarilor, decizia asociatului unic privind suspendarea temporara a activitatii sau reluarea activitatii soc.com. (original);
Daca este cazul, imputernicire speciala sau avocatiala pentru persoanele desemnate sa indeplineasca formalitatile legale (original);
Dovezile privind plata taxelor/tarifelor legale.

Hotararea A.G.A, sau decizia asociatului unic de suspendare temporara/ reluare a activitatii trebuie sa indeplineasca o serie de conditii de fond si forma si pentru aceasta va cuprinde, printre altele: antetul firmei, numarul si data, semnaturile persoanelor abilitate. De asemenea, Hotararea A.G.A,sau decizia asociatului unic de suspendare temporara/ reluare a activitatii va contine durata pe care se face suspendarea/momentul reluarii activitatii

Av. Marius Vicentiu COLTUC

LA AGRARIA, SIMPOZION ORGANIZAT DE PUBLICATIA “PIATA AGRICOLA”
* Tema simpozionului: “Rolul administratiei locale in dezvoltarea sectorului agricol”

SAMBATA, 9 mai 2009, ora 14
Locatie: Cluj-Napoca, Sala de Conferinte, complex Expo Transilvania

PREZENTARI:
1.) “Importanta comunicarii in mediul rural in perioada de criza economica. Prezentarea publicatiei «PIATA agricola»” - Catalin Vischi, redactor sef “Piata agricola”
2.) “Rolul camerelor agricole in parteneriatul public-privat dintre administratiile locale si asociatiile de fermieri” - dr. Claudiu Franc, vicepresedintele Federatiei Nationale a Crescatorilor de Bovine
3.) “Modele de parteneriat pentru afacerile cu biogaz” - Dr. Thomas Krassnitzer, Dragos Apostol si Hermann Wieser
4.) “Importanta grupurilor de actiune locala si a programului LEADER-Modelul Mara-Gutin” - Edit Pop, presedintele Asociatiei “Ecologic”
5.) “Solutii tehnice pentru fermele zootehnice romanesti” - Stefan Puiu, director S&E Puiu Impex SRL, reprezentant Schauer.

Informatii suplimentare si obtinerea in mod gratuit a invitatiilor de participare la tel.: 0728/039.290, 0728/942.656.

PROGRAM AGRARIA 2009
* Targ International pentru Agricultura, Industrie Alimentara si Ambalaje - 6 - 10 Mai 2009, Editia a XV-a, Cluj-Napoca, Complex Expozitional Expo Transilvania

PROGRAM EVENIMENTE:
7-9 mai 2009 - Zilele Fermierului
6-10 mai 2009 - Expozitie de animale de rasa

MIERCURI, 6 mai 2009 - DESCHIDERE OFICIALA
* Tombola cu premii
Organizator: revista “Ferma”
* Demonstratii practice la standul firmei Probstdorfer Saatzucht Romania (Stand Nr. A39)
Producerea painii de inalta calitate din grau Premium

VINERI, 8 mai 2009 - AGROJOB
* TARG DE LOCURI DE MUNCA pentru studenti, absolventi agronomi si de medicina veterinara organizat de Universitatea de Stiinte Agricole si Medicina Veterinara Cluj-Napoca
Locatie: Sala de Conferinte, complex Expo Transilvania

PROGRAM CONFERINTE
Locatie: Sala de Conferinte, complex Expo Transilvania

MIERCURI, 6 mai 2009
* “Agricultura viitorului aproape de modelele naturale. Variante alternative pentru input-uri si tehnologii. Posibilitati de evitare a crizei economice in agricultura”.
Moderator: Prof. Univ. Dr. Ing. Mihai Berca

* “Satul romanesc - prezent si viitor”
Organizatori: Revista “Lumea Satului”, Radio “Antena Satelor” Bucuresti, in parteneriat cu Asociatia Comunelor din Romania - ACoR si ACoR Cluj, cu sprijinul Consiliului Judetean Cluj
Moderator: Ion Banu - Director-Editor General revista “Lumea Satului”

JOI, 7 mai 2009
* Agricultura ecologica
Organizator: Comisia Europeana - DG AGRI Ministerul Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale
* Descoperiti alimentele ecologice procesate din Romania
Dr. Ing Teodora Aldescu - Consilier, Compartimentul de Agricultura Ecologica, MAPDR
* Evolutia agriculturii ecologice pe meleaguri transilvanene
Prof. Dr. Cornel Man - Presedintele Asociatiei Bioagricultorilor din Romania, Bioterra
* Program de informare pentru studenti
Institutiile Uniunii Europene - prezentare, Sectorul fermelor din Uniunea Europeana - perspective pe termen scurt si mediu, Politica Agricola Comuna (PAC) - reforme si perspective
Organizator: Comisia Europeana - DG AGRI

VINERI, 8 mai 2009
DEZVOLTARE RURALA
* De ce are Uniunea Europeana o politica de dezvoltare rurala?
Masuri cheie.
Exemplu practic: conformarea la standarde - rolul politicii de dezvoltare rurala.
Prezentare: Reteaua de Informare Contabila Agricola (RICA)
Organizator: Comisia Europeana-DG AGRI

SAMBATA, 9 Mai 2009
* Actualitate si perspectiva in cresterea bivolilor
> Organizator: Global Distribution Group
* Rolul administratiei locale in dezvoltarea sectorului agricol

Organizator: Publicatia “Piata agricola”

CALENDAR 2009: TARGURI SI EXPOZITII

* HORTICULTURA. In perioada 17-19 februarie, in incinta Parcului Expozitional din Angers (Franta), va avea loc a 24-a editie a Salonului dedicat plantelor ornamentale “Salon du Vegetal”, cel mai important targ destinat comertului din sectorul horticol din Franta. Se estimeaza participarea a peste 600 de expozanti francezi si a peste 16.000 de vizitatori specialisti. Informatii privind inscrierea si participarea: e-mail: salon@bhr-vegetal.com; Tel.: +33(0)241.791.417; fax: +33(0)241.452.905.

* ECOLOGIC. In perioada 19-22 februarie, la Nurnberg (Germania), va avea loc Targul International “Biofach”, cel mai mare eveniment din domeniul agriculturii ecologice din Europa. Manifestarea reuneste producatori din peste 112 tari, care vor prezenta o gama diversificata de produse agroalimentare ecologice. Informatii: www.biofach.de.

* AGRICULTURA. In perioada 22-26 februarie, la Complexul Expozitional Nord Villepinte din Paris, are loc “Salonul International de Agricultura SIMA 2009”. Este cel mai mare targ de profil din Europa, cu peste 1.400 de firme expozante din 40 de tari. Se estimeaza participarea ai peste 215.000 de vizitatori din mai mult de 100 de tari. La eveniment sunt acreditati 420 de jurnalisti din 42 de tari. In cadrul salonului se decerneaza premii pentru inovatii in domeniul agricol.

* ENOLOGIC. In perioada 7-9 martie, in Principatul Monaco, se va desfasura a doua editie a ,,Monte-Carlo Wine Festival”. Eveniment enologic si gastronomic, festivalul isi propune prezentarea unor produse de calitate, inclusiv vinuri de colectie. Festivalul este bogat in oportunitati pentru producatorii de vin si gastronomi, distribuitorii internationali si profesionistii din domeniul enologiei. Informatii: www.monte-carlowinefestival.com; persoana de contact - Luana-Beatrice Lazar (tel./fax 0037.797.775.287, mobil: 0033.613.963.210, e-mail: luana@monte-carlowinefestival.com).

* ECOLOGIC. In perioada 5-8 martie, in Sala Polivalenta din Iasi, Camera de Comert si Industrie Iasi, in parteneriat cu Bioma Agro Ecology Co SRL, organizeaza Targul specializat in agricultura, industrie alimentara, ecologie si protectia mediului: „ExpoAgroAliment 2009”. Evenimentul faciliteaza intalnirea dintre principalii producatori, procesatori, furnizori de servicii din domeniile aferente, distribuitorii si consumatorii din zona business, autoritati. Intrarea vizitatorilor va fi libera. Informatii privind inscrierea si participarea la acest targ: www.bioma.ro, persoana de contact: Vasilica Onofrei, tel.: 0741/706.602, 0761/621.994, 0332/441.776, fax: 0232/211.273, e-mail: bioma.ecology@gmail.com.

* AGROALIMENTAR. In perioada 13-15 martie, Camera de Comert, Industrie si Agricultura Suceava, in parteneriat cu Shopping City Suceava, organizeaza a VII-a editie a targului national de agricultura si industrie alimentara “Agro Expo Bucovina 2009”. Manifestarea, eveniment de referinta pentru industria agro-alimentara, este specializata in masini, utilaje si tehnologii pentru industria alimentara; produse alimentare; miere si produse apicole; legume si fructe; conserve; echipamente de protectie pentru industria alimentara; producatori agricoli; unitati de cercetare; masini, utilaje si unelte agricole; anvelope si piese de schimb pentru tractoare si utilaje agricole; seminte si material saditor; ingrasaminte si pesticide; tehnologii si echipamente pentru irigatii; animale de rasa si pasari; tehnologii de cresterea animalelor; tehnologii si metode de imbunatatire a raselor etc.

* AGRICULTURA. In perioada 26-29 martie, in Sala de Atletism din Bacau are loc editia a XV-a a “Agromexpo Bacau”. Domeniile expozitionale ale targului sunt: seminte si material semincer; rasaduri; flori si gradinarit; cereale, leguminoase, cartof, plante de nutret; produse agricole ecologice; ingrasaminte chimice si pesticide; mecanizare, chimizare; protectie fitosanitara; pomicultura; viticultura; stiinta si electronica aplicate in agricultura; echipamente pentru dotarea silozurilor; furaje si nutreturi combinate; premixuri; masini si utilaje pentru fabricarea nutreturilor; zootehnie si utilaje pentru zootehnie; instrumente veterinare si de laborator; inginerie genetica; masini, utilaje, piese de schimb si unelte agricole; piscicultura. In acelasi timp se desfasoara expozitiile Alimentexpo, salonul bauturilor, Plantexpo. Targul are acoperire in noua judete: Suceava, Botosani, Iasi, Neamt, Vaslui, Bacau, Vrancea, Harghita, Covasna. Manager de Proiect: Iuliana Istoc; tel.: 0234.570.010, fax: 0234.576.011; 0234.571.070; e-mail: expo@cciabc.ro; www.expobacau.ro.

* AGROALIMENTAR. In perioada 1-5 aprilie, la Zagreb (Croatia), va avea loc Targul International pentru Alimente, Bauturi si Inovatii Gastronomice ,,INGA”. Sectiuni tematice: produse lactate, produse din carne, peste si produse din peste, fructe si legume, bauturi alcoolice si non-alcoolice, produse de patiserie si panificatie, condimente, aditivi alimentari, produse ecologice, echipamente pentru industria alimentara. Pe perioada targului vor avea loc si numeroase evenimente de specialitate: simpozioane, discutii cu grupuri de experti, degustari, concursuri pentru bucatari. Termenul limita de inscriere: 28 februarie 2009. Informatii suplimentare privind inscrierea si participarea: persoana de contact: Vlatka Bosancic, tel.: 0038/516.503.422, fax: 0038/516.527.260, e-mail: vbosancic@zv.hr.

* AGROALIMENTAR. In perioada 9-16 mai, la Novi Sad (Serbia), are loc cel de-al 76-lea “Targ International de Agricultura Novi Sad”, cel mai important eveniment de agribusiness din sud-estul Europei. Se estimeaza participarea a peste 2.000 de expozanti din agricultura, industria alimentara si domenii conexe, a peste 600.000 de vizitatori si a peste 1.000 de jurnalisti acreditati. In cadrul targului, la care si-au anuntat participarea firme din 60 de tari, au loc expozitii de alimente, bauturi, ambalaje, utilaje revolutionare. Informatii: Slobodanka Zikic, tel.: +381.214.830.121, fax: +381.214.830.127, mobil: +38.163.525.355, e-mail: slobodanka.zikic@sajam.net.

* ALIMENTAR. In perioada 20-22 mai, la Varsovia (Polonia), va avea loc Expozitia ,,IFE Poland 2009”. Expozitia este dedicata incheierii de contracte comerciale in domeniul industriei alimentare si a bauturilor. Pe perioada desfasurarii vor avea loc intalniri de afaceri si stiintifice, seminarii, mese rotunde. Informatii suplimentare privind inscrierea si participarea: persoana de contact Charlie Ludlow, tel.: 0048/223.794.113, fax: 0048/223.794.120, e-mail: charlie.ludlow@montex.co.uk.

* AGROALIMENTAR. In perioada 20-23 mai, la Complexul Expozitional Romexpo - Targul International Bucuresti, are loc a II-a editie a expozitiei internationale de produse si echipamente din industria alimentara “Indagra Food”. In cadrul manifestarii: salon de industrie alimentara, salon de produse ecologice, salon de piscicultura, salon pentru dotarea magazinelor si spatiilor comerciale.

* AGROALIMENTAR. In perioada 29 august - 5 septembrie, la Gornja Radgona (Slovenia), are loc cea de-a 47-a editie a “Targului International pentru Agricultura si Industrie Alimentara Agra 2009”. Tematica acestei editii a targului va fi: asigurarea necesarului de alimente, agricultura ecologica, rolul fructelor si al legumelor in alimentatie, agricultura - punctul central al schimbarilor climatice. Acest targ ofera firmelor din domeniile prelucrarii produselor agricole, cresterii animalelor, productiei echipamentelor si masinilor agricole etc. oportunitatea de a-si prezenta gama de produse. De asemenea, se vor organiza expozitii de animale, prezentari si degustari de produse agroalimentare, precum si intalniri de afaceri in cadrul bransei. Termenul limita pentru inscriere 14 aprilie 2009. Informatii: Mateja Jaklic tel.: +386.025.642.116, mateja.jaklic@pomurski-sejem.si.

* AGROALIMENTAR. In perioada 14-17 septembrie, in cadrul Centrului Expozitional de la Poznan (Polonia), se va organiza in Targul International pentru Industria Alimentara “Polagra Food”, cel mai important targ din Europa Centrala si de Est dedicat industriei agroalimentare, in cadrul acestuia desfasurandu-se expozitii de produse alimentare si bauturi, catering, vin, bauturi spirtoase, ambalaje, materiale si echipamente specifice pentru ambalare. Termenul limita de inscriere: 17 martie 2009. Formularul de inscriere, precum si documentatia referitoare la targ se gasesc pe site-ul: www.polagra-food.pl.

AGRICULTURA A AVUT 15 MINISTRI IN 19 ANI
* Afla care au fost ministrii agriculturii postdecembriste si ce premiere se leaga de numele lor

ANALIZA. Ultimul ministru al agriculturii din regimul comunist a fost Gheorghe David (a condus ministerul in perioada 29 martie - 22 decembrie 1989). Dupa evenimentele din decembrie 1989, la sefia agriculturii romanesti s-au perindat nu mai putin de 15 ministri, aproape cate unul pe an. De asemenea, la fiecare schimbare, noul sef a venit cu alti specialisti, numarul celor din aparatul de conducere care nici nu apuca sa se obisnuiasca in noul loc de munca fiind de ordinul sutelor. Neintroducand in ecuatie capacitatea acestor 15 ministri de a eficientiza un sector de importanta vitala pentru Romania, ramane suspecta ratiunea care a stat si sta la baza acestor metamorfoze politico-cameleonice (fiecare schimbare in esicherul politic e urmata de o schimbare si in ministerele tehnice): cine are interesul sa saboteze agricultura romaneasca?

“PIATA agricola” a refacut lunga lista a ministrilor agriculturii romanesti postdecembriste, perioadele in care acestia au condus ministerul si, dupa caz, premierele pe care le-au stabilit in timpul mandatelor lor:
1. Nicolae Stefan (28 decembrie 1989 - 28 iunie 1990) - este primul ministru al agriculturii din regimul democrat (a fost timp de opt luni seful Departamentului Agricultura Cooperatista si al Gospodaririi Populatiei din Ministerul Agriculturii din guvernul condus de Ion Gheorghe Maurer).
2. Ioan Tipu (28 iunie 1990 - 3 iunie 1991) - in 3 iunie 1991, Tipu (nascut in 2 aprilie 1937) a murit (este primul ministru al Agriculturii postdecembriste care a murit in timpul mandatului - ministerul a fost condus interimar de Petre Marculescu, timp de trei luni, pana la 16 octombrie cand a devenit ministru cu drepturi depline).
3. Petru Marculescu (16 octombrie 1991 - 19 noiembrie 1992).
4. Ioan Oancea (19 noiembrie 1992 - 18 august 1994).
5. Valeriu Tabara (18 august 1994 - 3 septembrie 1996).
6. Alexandru Lapusan (3 septembrie 1996 - 11 decembrie 1996) - este ministrul cu cel mai scurt mandat, doar trei luni si o saptamana.
7. Dinu Gavrilescu (12 decembrie 1996 - 2 decembrie 1998) - este primul caz in care un ministru al agriculturii face rocada cu alt ministru in functie.
8. Ioan Avram Muresan (2 decembrie 1998 - 28 decembrie 2000) - in 27 noiembrie 1998, primul ministru Radu Vasile declanseaza procedura de schimbare a ministrului agriculturii, Dinu Gavrilescu, cu cel al reformei - Ioan Mureşan.
9. Ilie Sarbu (19 iunie 2003 - 14 iulie 2004).
10. Petre Daea (14 iulie 2004 - 28 decembrie 2004).
11. Gheorghe Flutur (29 decembrie 2004 - 23 noiembrie 2006).
12. Dan Stefan Motreanu (6 decembrie 2006 - 4 aprilie 2007) - cel mai tanar ministru al agriculturii (la vremea numirii in functie avea 36 de ani).
13. Decebal Traian Remes (4 aprilie 2007 - 11 octombrie 2007) - primul ministru al agriculturii caruia i s-a cerut demisia pentru a fi cercetat pentru acte de coruptie (procesul sau, in care este invinuit si fostul ministru al agriculturii Ioan Avram Muresan, este pe rol).
14. Dacian Ciolos (12 octombrie 2007 - 20 decembrie 2008).
15. Ilie Sarbu (din 20 decembrie 2008) - este primul ministru al agriculturii care se afla la al doilea mandat.

Daca pana in 1998, cu exceptia intercalata in ’96 - Alexandru Lapusan (inginer mecanic), lipsa de performanta a ministrilor nu poate fi pusa pe seama lipsei de pregatire (Nicolae Stafan era horticultor, Ioan Tipu - veterinar, Petre Marculescu, Ioan Oancea, Valeriu Tabara si Dinu Gavrilescu - toti agronomi), in ultimii zece ani situatia s-a schimbat radical. Astfel, sigura ratiune pentru a conduce Ministerul Agriculturii era apartenenta la partidul aflat la putere. Asa au ajuns sefi ai agriculturii romanesti un electronist (Ioan Avram Muresan), un preot (Ilie Sarbu), un professor de istorie (Dan Motreanu), un economist (Decebal Traian Remes). Exceptiile care intaresc regula constau in vremelnicele ministeriate ale lui Petre Daea (agronom), Gheorghe Flutur (silvicultor) si Dacian Ciolos (agronom).

Catalin VISCHI

SFATUL AVOCATULUI
* Registrul de evidenta fiscala in Romania

Sediul materiei:
1. HG nr. 44 / 2004 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal
2. OMFP nr. 870 / 2005 - privind Registrul de evidenta fiscala

Registrul de evidenta fiscala se foloseste de catre contribuabili pentru determinarea profitului impozabil conform HG nr. 44/2004 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal. Normele fiscale nu prevad ca acest registru sa se completeze intr-un anumit mod, acest lucru ramanand la latitudinea fiecarui contribuabil, in functie de specificul activitatii si de necesitatile proprii ale acestuia.

In acest registru se completeaza in general urmatoarele informatii:
1. Modul de calcul al gradului de indatorare conform art. 23 din Codul fiscal. Gradul de indatorare se determina ca raport intre capitalul imprumutat cu termen de rambursare peste un an si capitalul propriu, ca medie a valorilor existente la inceputul anului si sfarsitul perioadei pentru care se determina impozitul pe profit. Capitalul imprumutat reprezinta totalul creditelor si imprumuturilor cu termen de rambursare peste un an, incepand de la data incheierii contractului, cu exceptia imprumuturilor obtinute direct sau indirect de la banci internationale de dezvoltare si organizatii similare si cele care sunt garantate de stat, cele aferente imprumuturilor obtinute de la institutiile de credit romane sau straine, institutiile financiare nebancare, de la persoanele juridice care acorda credite potrivit legii, precum si cele obtinute in baza obligatiunilor admise la tranzactionare pe o piata reglementata, indiferent de data la care acestea au fost contractate.

2. Deductibilitatea dobanzilor si a diferentelor de curs valutar conform art. 23 din Codul fiscal, in cazul imprumuturilor obtinute de la alte entitati decat cele obtinute de la banci internationale de dezvoltare si organizatii similare si cele care sunt garantate de stat, cele aferente imprumuturilor obtinute de la institutiile de credit romane sau straine, institutiile financiare nebancare, de la persoanele juridice care acorda credite potrivit legii, precum si cele obtinute in baza obligatiunilor admise la tranzactionare pe o piata reglementata. Dobanzile sunt supuse la doua limitari. Prima se refera la limitarea acestora la: - nivelul ratei dobanzii de referinta a Bancii Nationale a Romaniei, corespunzatoare ultimei luni din trimestru, pentru imprumuturile in lei; - nivelul ratei dobanzii publicate de Guvern, pentru imprumuturile in valuta. In prezent, aceasta este de 6% pe an. Cea de a doua limitare se refera la cazul in care capitalul propriu are o valoare negativa sau gradul de indatorare este mai mare decat In acest caz, cheltuielile cu dobanzile si cu pierderea neta din diferentele de curs valutar sunt nedeductibile pentru respectiva perioada. Acestea se reporteaza in perioada urmatoare, pana la deductibilitatea integrala.

3. Amortizarea fiscala si amortizarea contabila. Conform Codului fiscal, amortizarea contabila este nedeductibila fiscal. Pentru deducerea cheltuielilor aferente achizitionarii, producerii, construirii, asamblarii, instalarii sau imbunatatirii mijloacelor fixe amortizabile se foloseste amortizarea fiscala care se calculeaza conform art. 24 din Codul fiscal.

4. Alte cheltuieli cu deductibilitate limitata conform art. 21 alin. (3) din Codul fiscal: - cheltuieli de protocol in limita unei cote de 2% aplicate asupra diferentei rezultate dintre totalul veniturilor impozabile si totalul cheltuielilor aferente veniturilor impozabile, altele decat cheltuielile de protocol si cheltuielile cu impozitul pe profit; - cheltuieli cu indemnizatia de deplasare acordata salariatilor pentru deplasari in Romania si in strainatate, in limita a de 2,5 ori nivelul legal stabilit pentru institutiile publice; - cheltuieli sociale, in limita unei cote de pana la 2%, aplicata asupra valorii cheltuielilor cu salariile personalului; - perisabilitati, in limitele stabilite de organele de specialitate ale administratiei centrale, impreuna cu institutiile de specialitate, cu avizul Ministerului Finantelor Publice; - cheltuieli cu tichetele de masa; - cheltuieli cu provizioane si rezerve, in limita prevazuta la art. 22 din Codul fiscal; - cheltuieli efectuate in numele unui angajat la schemele de pensii facultative, in limita unei sume reprezentand echivalentul in lei a 200 de euro intr-un an fiscal pentru fiecare participant; - cheltuieli cu primele de asigurare voluntara de sanatate, in limita unei sume reprezentand echivalentul in lei a 200 de euro intr-un an fiscal pentru fiecare participant; - cheltuieli pentru functionarea, intretinerea si repararea locuintelor de serviciu situate in localitatea unde se afla sediul social sau unde societatea are sedii secundare, deductibile in limita corespunzatoare suprafetelor construite prevazute de Legea locuintei nr. 114/1996, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, care se majoreaza din punct de vedere fiscal cu 10%; - cheltuieli de functionare, intretinere si reparatii aferente autoturismelor folosite de angajatii cu functii de conducere si de administrare ai persoanei juridice, deductibile limitat la cel mult un singur autoturism aferent fiecarei persoane fizice cu astfel de atributii. Va urma.

av. Marius COLTUC

SFATUL AVOCATULUI
Notiunea de avans comercial - III

Raspunderea asiguratorului inceteaza la data ultimei scadente a creditului acordat, daca acesta a fost complet rambursat, in conditiile nerambursarii creditului ca urmare a producerii unor riscuri excluse de asigurare, odata cu plata despagubirilor de catre asigurator si in cazul denuntarii sau rezilierii contractului de asigurare. Cele mai uzuale excluderi ale unui astfel de tip de polita se refera la: * reclamatii pentru livrari de bunuri sau prestari de servicii necorespunzatoare; * penalitati sau orice alte pierderi in legatura cu nerespectarea obligatiilor contractuale; * amenzi de orice fel; * pierderi din diferente de curs valutar; * pierderi rezultate ca urmare a producerii unor riscuri politice; * pierderi provocate de razboi civil, revolutie; * pierderi provocate de calamitati naturale. Suma asigurata la un asemenea tip de polita nu poate depasi valoarea din factura externa. In general, suma asigurata se exprima in valuta in care s-a incheiat contractul comercial. Franchisa se situeaza, in practica, intre 10-50%, procent stabilit in functie de: * bonitatea si solvabilitatea cumparatorului; * ramura economica; * tara in care se face exportul; * perioada de creditare. Prima de asigurare se stabileste pe baza cotatiei de prima determinata de asigurator in functie de criteriile enumerate. In general, prima se achita anticipat si integral, pe intreaga perioada de valabilitate a contractului. La asigurarile incheiate pe perioade mai mari de un an, prima poate fi achitata si in rate anuale. Plata despagubirilor se face in baza unor documente care sa ateste insolvabilitatea debitorului sau neindeplinirea obligatiilor contractuale din cauze comerciale.

av. Marius Vicentiu COLTUC

Modificari in legislatia agricola

In Monitorul Oficial, Partea I, nr. 767, din 14 noiembrie 2008, au fost publicate urmatoarele legi si decrete care fac referinta la activitatea din doemniul agricol.

Legi si decrete

* 272. - Lege pentru aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 16/2008 privind nivelul salariilor de baza si al altor drepturi ale personalului care isi desfasoara activitatea in sistemul sanitar-veterinar.

* 279. - Lege privind aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 35/2008 pentru modificarea alin. (3) al art. 4 din Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 148/2007 privind reglementarea unor masuri financiare pentru stimularea gradului de absorbtie a fondurilor alocate pentru agricultura.

* 1.091. - Decret pentru promulgarea Legii privind aprobarea Ordonantei de Urgenta a Guvernului nr. 35/2008 pentru modificarea alin. (3) al art. 4 din Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 148/2007 privind reglementarea unor masuri financiare pentru stimularea gradului de absorbtie a fondurilor alocate pentru agricultura

Acte ale organelor de specialitate ale Administratiei Publice Centrale

* 671. - Ordin al ministrului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale privind modificarea art. 2 alin. (1) din Ordinul ministrului Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale nr. 219/2007 pentru aprobarea regulilor privind inregistrarea operatorilor in agricultura ecologica.

Acte ale organelor de specialitate ale administratiei publice centrale

* 93. - Ordin al presedintelui Autoritatii Nationale Sanitar-Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind procedura de autorizare sanitar-veterinara a unitatilor care produc, proceseaza, depoziteaza, transporta si/sau distribuie produse de origine animala.

SFATUL AVOCATULUI
* Notiunea de avans in comercial - II

Asigurarea de credite este specifica economiei de piata care presupune existenta unui sistem de credite dezvoltat. In Romania, inainte de 1989, s-a practicat numai asigurarea de credite de export, dar in procesul de tranzitie asigurarea de credite s-a amplificat.

a.1. Asigurarea de credite interne

Aceasta se impune in conditiile unei piete concurentiale, constituind un instrument care faciliteaza protectia vanzatorului fata de riscul de insolvabilitate al debitorului, dar si protectia bancii care a acordat creditul. Asigurarea de credite se refera la riscurile potentiale in toate etapele procesului de productie si de distributie. Polita emisa variaza in functie de legislatia si de uzantele din fiecare tara, putandu-se utiliza intr-o tranzactie individuala sau intr-un flux de afaceri continuu. O alternativa este polita speciala, care asigura un numar de tranzactii, cu unul sau mai multi cumparatori, stabilite pe o perioada de 12 luni. Alta alternativa este polita generala pe cifra de afaceri, pe credit, prin care se asigura toate afacerile realizate pe o perioada de timp (de regula 12 luni). Pentru emiterea unei astfel de polite, societatea de asigurari face investigatii in privinta agentului economic cu privire la:

* volumul afacerilor in anul anterior;

* volumul creditelor anterioare;

* structura si bonitatea cumparatorilor;

* volumul creditelor furnizor;

* volumul tranzactiilor estimate pe perioada de asigurare.

Polita de asigurare de credite interne nu acopera integral paguba prin intermediul despagubirilor. Asiguratul suporta pana la 20-25% din pierdere, practicandu-se sistemul despagubirilor limitate prin franchisa. Suma asigurata o poate constitui, dupa caz:

* cifra de afaceri a asiguratului in perioada de referinta;

* volumul tranzactiilor cu partenerii nominalizati.

In practica tarii noastre, asigurarea de credite interne este redusa.

a.2. Asigurarea de credite externe

Contractul de export are ca obiect: livrarea de marfuri, executarea de lucrari sau prestarea de servicii, cesiunea de licente si brevete de inventii in favoarea unor cumparatori sau beneficiari straini. Intrucat, cel mai adesea, partile contractante convin, prin contract, asupra unui decalaj intre momentul livrarii si momentul platii, furnizorul acorda cumparatorului extern un credit comercial, deci furnizorul isi asuma atat riscul exportatorului pe credit, cat si efectele de trezorerie ale operatiilor de export cu plata la termen. Acest fapt implica blocarea resurselor financiare ale furnizorului o perioada de timp, iar deblocarea impune apelul la credite bancare. Asigurarea creditelor bancare se coreleaza cu mecanismul formelor pe care le imbraca creditele la export:

* credit - furnizor;

* credit - cumparator;

* credit - ajutoare din resurse publice.

Asigurarea creditelor de export acopera o multitudine de riscuri grupate in:

* riscuri premergatoare semnarii contractului;

* riscurile ulterioare semnarii contractului.

Concurenta tot mai puternica pe plan international determina agentii economici sa lanseze oferte ferme, valabile o anumita perioada de timp. Modificarea conditiilor economice, in perioada de valabilitate a ofertei (pret, dobanda, curs valutar), poate genera, pentru exportatori, in cazul incheierii unor contracte comerciale, o serie de pierderi care nu pot fi recuperate de la importatori. In perioada premergatoare semnarii contractului, ofertantul este obligat sa depuna o cautiune in favoarea cumparatorului, care sa-i garanteze acestuia ca ofertantul va incheia contractul, in conditiile prevazute in oferta. In faza ulterioara incheierii contractului, pot interveni o serie de riscuri:

* specifice intervalului dintre momentul semnarii contractului si livrarea bunurilor;

* specifice intervalului dintre momentul livrarii bunurilor si incasarii contravalorii acestora.

Contractul de asigurare pentru credite la export intra in vigoare, in cazul asigurarii creantelor rezultate din vanzari de bunuri, la data la care s-a efectuat prima livrare de bunuri si drepturile asupra acestora au trecut asupra cumparatorului extern, iar in cazul asigurarii creantelor rezultate din prestari de servicii, la data la care a inceput prestarea.
Va urma.

av. Marius Vicentiu COLTUC

SFATUL AVOCATULUI
Notiunea de avans comercial

Arvuna sau avansul isi gaseste reglementarea in Codul civil doar in materia contractului de vanzare-cumparare (art.1297 -1298 C.civ), dand astfel expresie principiului libertatii contractuale a partilor si constituind inca un exemplu de aplicare a principiului fortei obligatorii a contractelor. Arvuna consta, de obicei, intr-o suma de bani sau orice alt bun mobil, remise in momentul incheierii unui contract, fie pentru a se marca, in mod ferm, incheierea unui contract si a garanta executarea sa, fie pentru a permite oricareia dintre partile contractante sa-si retraga ulterior consimtamantul dat la incheierea contractului. Aceasta suma de bani, pe care una din partile unui contract o da celeilalte la incheierea contractului va fi pierduta, daca, din culpa acelei parti, contractul va ramane neexecutat, sau va fi primita indoit, daca neexecutarea contractului se va datora culpei celeilalte parti. Exista anumite situatii, prevazute de art. 1927 C.civ., in care conventiile de arvuna nu produc niciun efect. Un prim caz este acela in care conventia principala a vanzarii este nula; fiind nul contractul de vanzare-cumparare, in mod firesc si conventia accesorie a arvunei este lovita de nulitate. Al doilea caz in care conventia de arvuna nu produce efecte este acela in care vanzarea se executa. De asemenea, daca partile, de comun acord, convin asupra desfiintarii contractului, ori daca executarea vanzarii a devenit imposibila, fara culpa vreunei parti, conventia de arvuna nu va avea niciun efect. Dupa caz, in toate aceste situatii, arvuna va trebui restituita sau „se va prinde in prestatiile reciproce”, prin mecanismul compensatiei. Dupa cum s-a aratat in practica judiciara, nu orice suma de bani ce se plateste cu ocazia perfectarii unui contract are caracter de arvuna, ci o astfel de suma poate avea si semnificatia unui avans din pretul care trebuie platit, adica ea poate constitui un inceput de executare a contractului . Desigur, calificarea unei sume de bani ca reprezentand o arvuna sau un avans (acont) va antrena efecte diferite in cele doua cazuri. Astfel, in caz de neexecutare a obligatiilor contractuale, acontul va fi restituit de catre vanzatori, in timp ce arvuna va fi pierduta de cel ce a platit-o ori va fi restituita „indoit”. Tot astfel, in cazul imposibilitatii executarii contractului, arvuna va fi restituita, ea neproducandu-si efectele sale obisnuite, in timp ce sumele platite cu titlu de avans nu pot fi restituite, daca cel ce a platit aceste sume este si partea ce suporta riscul executarii contractului. De asemenea, neexecutarea obligatiilor contractuale deschide posibilitatea creditorului de a solicita, odata cu rezolutiunea contractului pentru neexecutare, si daune-interese in vederea acoperirii prejudiciului cauzat prin neexecutare; cuantumul acestor daune-interese este fixat cu anticipatie in cazul in care contractul neexecutat a fost insotit de o conventie de arvuna (clauza penala), in timp ce daca suma de bani avea semnificatia unui acont, cuantumul acestor daune-interese va trebui determinat de instanta de judecata. Avansul poate fi asigurat prin incheierea unei polite de asigurare facultative.

Asigurarea riscurilor financiare pentru avans

I. Asigurarea riscurilor financiare

Asigurarea riscurilor financiare este o forma de asigurare complexa, putand avea un camp de manifestare si pe plan intern. in sistemul asigurarilor pentru riscurile financiare se disting:

a. asigurarea creditelor, respectiv:

a.1. asigurarea creditelor interne;

a.2. asigurarea creditelor de export;

a.3. asigurarea ratelor la credite;

a.4. asigurarea creditelor pentru investitii;

b. asigurarea de garantii (de cautiune);

c. asigurarea de fidelitate.

a. in cadrul acestor asigurari, un loc deosebit il ocupa asigurarea creditelor care au drept scop protejarea comerciantilor si producatorilor impotriva daunelor financiare generate de insolvabilitatea cumparatorilor. Primele incercari de asigurare a creditelor s-au facut in Franta, in 1850, dar prima societate de asigurari specializata, care a procedat la preluarea riscurilor respective, a fost American Credit Indemnity Company - 1893. Asigurarea de credite este specifica economiei de piat, care presupune existenta unui sistem de credite dezvoltat. in Romania, inainte de 1989, s-a practicat numai asigurarea de credite de export, dar apoi asigurarea de credite s-a dezvoltat si in alte sensuri.

Va urma.

av. Marius Vicentiu COLTUC

SFATUL AVOCATULUI
Ghid practic privind asocierea in participatiune - II

Desi intruneste aparent caracterele contractului de societate comerciala, asocierea in participatiune se distinge prin faptul ca nu are personalitate juridica si nu constituie in sine o entitate juridica incat sa poata fi angajata juridic. In acest context, singurul care va reprezenta asocierea in raporturile cu tertii va fi asociatul titular sau asociatul principal care va actiona in raporturile sale cu tertii in nume propriu, dar pe seama asocierii, raspunzand in subsidiar fata de celelalte parti la contractul de asociere.

Singura cerinta pentru constituirea unei asocieri in participatiune este incheierea unui contract de asociere in participatiune in care sa se prevada aporturile partilor, obligatiile lor contractuale, modul de administrare al asocierii, modul de repartizare al beneficiilor si pierderilor etc.

ALTERNATIVE. Lipsa formalitatilor de constituire face din asocierea in participatiune un mod mai rapid si mai flexibil de asociere in vederea realizarii unor operatiuni comerciale. Contractul de asociere nu va da nastere unei entitati juridice distincte, urmand ca textul contractual sa reglementeze expres cui apartine reprezentarea si care sunt limitele responsabilitatii acestuia fata de asociati. Aportul in cadrul asocierii in participatiune pot fi in egala masura sume de bani, folosinta unor bunuri sau chiar prestatii in natura. Aceasta face ca, in practica, asocierea in participatiune sa fie deseori folosita pentru a deghiza alte raporturi juridice, cum ar fi inchirierea – de exemplu, evitand taxele aferente chiriei. Acelasi mecanism foloseste in cazul in care se incearca evitarea unor reglementari cu privire la autorizatii sau licente necesare in vederea derularii anumitor operatiuni. Astfel, o parte care detine autorizatiile sau licentele se poate asocia cu o alta parte care nu are aceste autorizatii, dar detine capacitatea de productie, aportul uneia dintre parti constand in chiar aceste autorizatii sau licente.

DISPOZITII. Cu privire la aportul in natura, daca in contract nu se prevede altfel, bunurile aduse aport de asociatii participanti trec automat in proprietatea asociatului titular. Efectul poate fi insa paralizat printr-o dispozitie contractuala care sa stipuleze ca bunurile se intorc in patrimoniul persoanelor care le-au aportat la incetarea asocierii. Cat priveste aportul in prestatii trebuie aratat, de asemenea, ca prestatiile aduse ca aport trebuie sa fie distincte de activitatile care intra in obiectul asocierii, acelea fiind calificate ca obligatii contractuale, si nu ca aport. In fine, partile sunt raspunzatoare una fata de alta de subscrierea aportului, putand fi stipulate in acest sens penalitati sau dobanzi.

REPREZENTARE. In vederea realizarii obiectului asocierii, asociatii participanti nu intra in raporturi directe cu tertii, reprezentarea asocierii fiind in sarcina asociatului titular care va reprezenta entitatea in raporturile cu tertii, deruland toate operatiunile economice si financiare in nume propriu, dar in contul asocierii. Ca o consecinta a acestui fapt, toate veniturile si cheltuielile vor fi inregistrate in contabilitatea asociatului titular ca venituri si cheltuieli proprii, urmand a fi evidentiate in paralel, distinct, in contabilitatea asocierii, in baza careia se va face partajarea beneficiilor si pierderilor. Asocierea in participatiune poate fi constituita atat in vederea derularii in aceste conditii a unei singure operatiuni comerciale, cat si a intregului comert, cu avantajul ca asociatii participanti pot sa nu aiba calitatea de comerciant.

PERIOADA. Durata asocierii poate fi limitata la durata estimata pentru realizarea obiectului asocierii sau poate fi nedeterminata. Specific asocierilor in participatiune este faptul ca, in cadrul acestora, un asociat actioneaza ca asociat titular, reprezentand asocierea in raporturile cu tertii si deruland in nume propriu, dar pe seama asocierii, toate operatiunile comerciale, iar ceilalti asociati - asociatii participanti, care participa efectiv la asociere numai prin aport, care poate consta in sume de bani, bunuri, folosinta acestora sau chiar prestatii, avand in schimbul aportului lor dreptul la impartirea beneficiilor si pierderilor obtinute pe urma asocierii.

av. Marius COLTUC

SFATUL AVOCATULUI
Ghid practic privind asocierea in participatiune

Cred ca am auzit cu totii propunerea: “Eu aduc terenul, iar dumneavoastra veniti cu investitia si banii”. In anii 2007-2008 s-a inmultit numarul de contracte de acest fel in Romania. Insa, ce inseamna, de fapt, asocierea in participatiune? Asociatiunea in participatiune este definita la art. 251 din Codul Comercial ca fiind asocierea care se petrece „atunci cand un comerciant sau o societate comerciala acorda uneia sau mai multor persoane ori societati o participatiune in beneficiile si pierderile uneia sau mai multor operatiuni, sau chiar asupra intregului comert.”

Ce trebuie retinut este faptul ca aceasta societate nu creeaza o persoana juridica (art. 253 C.com.), iar asociatii nu sunt tinuti de indeplinirea nici unei formalitati in afara de cea de a incheia contractul de asociere in scris.(art. 256 C.com.) Art. 254 alin.1 C.com. dispune „Participantii nu au niciun drept de proprietate asupra lucrurilor puse in asociatiune, chiar daca au fost procurate de dansii”. Tinand seama ca asocierea in participatiune nu creeaza o noua persoana juridica, aceasta dispozitie este obscura, pentru ca, literal, nimeni nu ar mai exercita dreptul de proprietate. Daca pentru bunurile mobile nu sunt alte probleme speciale in raport cu tertii, simpla detentiune valorand proprietate, pentru bunurile imobile aceste dispozitii intra in concurs cu dispozitiile privind publicitatea imobiliara. Cum pentru tert asocierea nu exista, el fiind obligat numai fata de cel cu care contracteaza (art.253 C.com) urmeaza ca inscrierea in cartea funciara a drepturilor privind asupra imobilului rezultate din contractul de asociere in participatiune este obligatorie pentru ca ele sa produca intr-adevar consecinte juridice, in caz contrar tertii putand sa ignore dispozitiile asocierii in participatiune. La asocierea in participatiune trebuie sa fie prevazute clauze care sa descrie cum vor fi impartite beneficiile si pierderile. Clauza leonina, clauza prin care un asociat isi rezerva totalitatea castigurilor sau este scutit in a suporta pierderile (art.1513 C.civ.).

Dispozitiile asocierii

Asociatiunea in participatiune poate sa aiba loc si pentru operatiunile comerciale facute de catre necomercianti. Asociatiunea in participatiune nu constituie, in privinta celui de al treilea, o fiinta juridica distincta de persoana interesatilor. Participantii nu au niciun drept de proprietate asupra lucrurilor puse in asociatiune, chiar daca au fost procurate de ei. Cu toate acestea, asociatii pot sa stipuleze ca lucrurile pe care le-au adus sa li se restituie in natura, avand dreptul, in cazul in care restitutiunea nu s-ar putea face, la reparatiunea daunelor suferite. In afara de aceste cazuri, drepturile asociatilor se marginesc in a li se da cont de lucrurile puse in asociatiune si de beneficii si pierderi. In afara de dispozitiunile articolelor precedente, conventiunile partilor determina forma, intinderea si conditiunile asociatiunii. Asociatiunile in participatiune sunt scutite de formalitatile stabilite pentru societati, dar ele trebuie sa fie probate prin act scris. Asocierea in participatiune apare reglementata la art. 251-256 din Codul Comercial si in alte acte normative cu caracter subsecvent, cum sunt reglementarile in domeniul fiscal care impun un anumit regim juridic aplicabil acestui tip de contracte. Atat practica comerciala, cat si reglementarile amintite mai sus contureaza institutia ca fiind un contract comercial in care o parte numita “asociat principal” sau “asociat titular” convine cu celelalte parti la acord sa efectueze impreuna o anumita operatiune comerciala, mai multe sau chiar intregul lor comert, impartind beneficii

av. Marius COLTUC

SFATUL AVOCATULUI
Procedura de deducere a TVA - II

Prin art. 19 alin. (1) din Legea nr. 571/2003 privind Codul Fiscal se prevede ca „profitul impozabil se calculeaza ca diferenta intre veniturile realizate din orice sursa si cheltuielile efectuate in scopul realizarii de venituri, dintr-un an fiscal, din care se scad veniturile neimpozabile si la care se adauga cheltuielile nedeductibile”, precum si ca „la stabilirea profitului impozabil se iau in calcul si alte elemente similare veniturilor si cheltuielilor potrivit normelor de aplicare”. In cuprinsul normelor metodologice de aplicare a Legii se precizeaza: „Veniturile si cheltuielile care se iau in calcul la stabilirea profitului impozabil sunt cele inregistrate in contabilitate potrivit reglementarilor contabile date in baza Legii contabilitatii nr. 82/1991, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, precum si orice alte elemente similare veniturilor si cheltuielilor, din care se scad veniturile neimpozabile si se adauga cheltuielile nedeductibile conform prevederilor art. 21 din Codul Fiscal”. In raport cu aceste reglementari, profitul impozabil consta in diferenta dintre veniturile realizate din orice sursa si suma cheltuielilor deductibile. Or, in acceptiunea prevederilor art. 21 alin. (1) din Codul Fiscal, „sunt considerate cheltuieli deductibile numai cheltuielile efectuate in scopul realizarii de venituri impozabile, inclusiv cele reglementate prin acte normative in vigoare”.

Documentele justificative. TVA nu poate fi dedusa si nici nu se poate diminua baza impozabila la stabilirea impozitului pe profit daca documentele justificative prezentate nu contin sau nu furnizeaza toate informatiile prevazute de dispozitiile legale in vigoare la data efectuarii operatiunii pentru care se solicita deducerea TVA, potrivit Deciziei nr. 5/2007 a Inaltei Curti de Casatie si Justitie. In aceasta privinta insa, este de observat ca prin art. 21 alin. (4) lit. f) din Codul Fiscal se subliniaza ca “nu sunt deductibile”, intre altele, „cheltuielile inregistrate in contabilitate, care nu au la baza un document justificativ, potrivit legii, prin care sa se faca dovada efectuarii operatiunii sau intrarii in gestiune, dupa caz, potrivit normelor”.

Tot astfel, reglementandu-se regimul deducerilor in cuprinsul art. 145 din Codul Fiscal, la alin. (8) din acest articol se prevede ca exercitarea dreptului de deducere a taxei pe valoarea adaugata este conditionata de justificarea dreptului respectiv, in functie de felul operatiunii, cu unul dintre documentele specificate, diferentiat, la lit. a) si b) din acel alineat.

De asemenea, prin art. 6 din Legea contabilitatii nr. 82/1991, republicata, se prevede, la alin. (1), ca „Orice operatiune economico-financiara efectuata se consemneaza in momentul efectuarii ei intr-un document care sta la baza inregistrarilor in contabilitate, dobandind astfel calitatea de document justificativ”, iar la alin. (2) ca „Documentele justificative care stau la baza inregistrarilor in contabilitate angajeaza raspunderea persoanelor care le-au intocmit, vizat si aprobat, precum si a celor care le-au inregistrat in contabilitate, dupa caz”. In acelasi spirit, prin art. 24 alin. (1) din Legea nr. 345/2002 privind taxa pe valoarea adaugata (n.red., abrogata prin Legea nr. 571/2003 privind Codul Fiscal), in vigoare de la 1 iunie 2002, s-a precizat ca „pentru exercitarea dreptului de deducere a taxei pe valoarea adaugata orice persoana impozabila trebuie sa justifice suma taxei”, mentionandu-se in continuarea aceluiasi alineat, prin reglementarile de la lit. a)-e), documentele necesare pentru fiecare caz de deducere prezentat.

Mai mult, in cuprinsul art. 29 din aceeasi lege s-au instituit obligatii pentru „persoanele impozabile care realizeaza operatiuni taxabile si/sau operatiuni scutite de drept de deducere”, specificandu-se, la lit. a) si b) de la punctul B, modul cum ele trebuie sa consemneze „livrarile de bunuri si/sau prestarile de servicii in facturi fiscale sau in alte documente legal aprobate si sa completeze in mod obligatoriu” anumite date, precum si ca „persoanele platitoare de taxa pe valoarea adaugata sunt obligate sa solicite de la furnizori/prestatori facturi fiscale ori documente legal aprobate si sa verifice intocmirea corecta a acestora”, cu sanctiunea pierderii „dreptului de deducere a taxei pe valoarea adaugata aferente”, daca nu au fost respectate cerintele de inregistrare in contabilitate „in cazul cumpararilor cu o valoare a taxei pe valoarea adaugata mai mare de 50 de milioane lei inclusiv”. Ca urmare, taxa pe valoarea adaugata nu se poate deduce, si nici nu poate fi diminuata baza impozabila la stabilirea impozitului pe profit, daca documentele justificative nu contin sau nu furnizeaza toate informatiile prevazute de dispozitiile legale in vigoare la data efectuarii operatiunii pentru care se solicita deducerea taxei pe valoarea adaugata.

O atare concluzie este impusa si de prevederile art. 89 alin. (1) din Codul de procedura fiscala, republicat, potrivit carora: „Dreptul organului fiscal de a stabili obligatii fiscale se prescrie in termen de cinci ani, cu exceptia cazului in care legea dispune altfel”, acest termen de prescriptie incepand, potrivit alin. (2), „sa curga de la data de 1 ianuarie a anului urmator celui in care s-a nascut creanta fiscala potrivit art. 23, daca legea nu dispune altfel”.

av. Marius COLTUC

SFATUL AVOCATULUI
Probleme juridice privind procedura de deducere a TVA

Daca prevederile Legii contabilitatii nr. 82/1991 si cele ale regulamentului de aplicare a acesteia nu contineau criterii de stabilire a mentiunilor sau informatiilor pe care trebuie sa le contina documentele justificative, iar prin Legea nr. 345/2002, aplicabila in perioada 1 iunie 2002 - 31 decembrie 2003, s-a inscris pentru prima data obligativitatea prezentarii de documente justificative, cu specificarea mentiunilor sau informatiilor pe care sa le cuprinda, prin Legea nr. 571/2003 s-au reglementat, cu caracter unitar, atat obligativitatea prezentarii documentelor justificative, cat si mentiunile sau informatiile care sa rezulte din acestea.

In acest sens, prin art. 145 din Codul Fiscal s-a prevazut, la alin. (8), ca „Pentru exercitarea dreptului de deducere a taxei pe valoarea adaugata, orice persoana impozabila trebuie sa justifice dreptul de deducere, in functie de felul operatiunii”, precizandu-se in cadrul reglementarilor date, la lit. a) si b), documentele ce trebuie prezentate pentru dovedirea fiecarei situatii specifice. La momentul promovarii recursului in interesul legii, ICCJ a constatat doua orientari in practica instantelor de judecata. 1. Unele instante s-au pronuntat in sensul ca, „oricata diligenta ar manifesta, reclamantii, beneficiari ai bunurilor sau serviciilor livrate ori prestate, nu au posibilitatea legala sa verifice daca societatile comerciale care le-au prezentat documentele justificative au obtinut formularele tipizate pe cai legale sau daca sunt corecte numerele de inregistrare la oficiul registrului comertului indicate de furnizori sau prestatori si nici sa verifice daca documentele pe care le-au primit de la acestia au toate rubricile completate in mod corespunzator”. Instantele au considerat, astfel, ca operatorii economici beneficiari de bunuri si servicii nu pot fi facuti raspunzatori pentru o fapta culpabila savarsita de alta persoana juridica, pentru ca s-ar incalca principiul bunei credinte in relatiile comerciale. S-a relevat ca, in astfel de situatii, eroarea in care se afla operatorii economici beneficiari are un caracter obiectiv, neputand sa le fie imputata lor neobservarea formei facturilor sau a altor documente emise de furnizorii de bunuri sau prestatorii de servicii si nici situatia juridica a acestora din momentul intocmirii documentelor justificative. 2. In schimb, alte instante s-au pronuntat in sensul ca „este interzisa emiterea si utilizarea unor facturi care nu indeplinesc cerintele unor documente justificative, in acceptiunea prevederilor art. 6 din Legea nr. 82/1991, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, si ale art. 6 din Hotararea Guvernului nr. 831/1997, considerand ca nu se poate deduce taxa pe valoarea adaugata si nici nu se poate diminua baza impozabila la stabilirea impozitului pe profit, in situatia in care documentele justificative nu contin toate informatiile prevazute de dispozitiile legale in vigoare la data efectuarii operatiunii pentru care se solicita deducerea TVA”. Prin Decizia nr. 5/2007, ICCJ a confirmat ca aceste instante au interpretat si aplicat corect dispozitiile legii. Va urma.

av. Marius COLTUC

DE CE S-A INTERVENIT PE PIATA GRAULUI

Guvernul a decis majorarea plafonului rezervelor de grau de panificatie în limita a 400.000 de tone, prin achizitionarea de pe piata libera, a aratat primul-ministru Calin Popescu-Tariceanu, potrivit unui comunicat trimis de Guvern. Seful Executivului a subliniat ca aceasta masura a fost luata avand în vedere frecventa interventiilor de urgenta din partea statului pentru a asigura resursele necesare populatiei, dar si pentru a face fata crizei de pe piata mondiala, care ar putea afecta inclusiv Romania. “Anul trecut am avut un an foarte secetos, care ne-a creat probleme în asigurarea resurselor de grau pentru consumul intern. Anul acesta este un an bun, dar anul viitor se prevede a fi un an secetos”, a declarat Tariceanu. Pentru 2008 se asteapta ca recolta de grau sa depaseasca sapte milioane de tone, dublu fata de anul trecut, cand Romania a avut cele mai scazute productii vegetale din ultimul secol din cauza secetei. Anul trecut, a fost însamantata cu grau o suprafata de 1,9 milioane de hectare, productia medie la hectar fiind de numai 1.658 kg, iar productia totala de numai trei milioane de tone. Recolta de grau din 2006 a depasit 5,56 de milioane de tone. Pretul graului pe piata interna este, în prezent, cu circa 40% mai mic decat cel de pe bursele europene, unde cotatia se ridica la 200 euro/tona, potrivit Ligii Asociatiilor Producatorilor Agricoli din Romania (LAPAR). Pentru anul 2008, reprezentantii producatorilor agricoli din Romania se asteapta la o recolta nationala de grau mult mai buna decat în 2007, productia medie fiind de circa 3.000 de kilograme la hectar.

În UE, crestere de 4,8% la graul comun

Comisia Europeana (CE) anticipeaza o recolta de cereale peste medie. Multumita vremii favorabile si cresterii suprafetelor cultivate exploatate, recolta totala de cereale în Uniunea Europeana ar urma sa se situeze anul acesta la circa 301 milioane de tone, cu 43 de milioane de tone mai mult decat în 2007, o crestere de 16% fata de anul trecut si de 9% fata de media de productie pe ultimii cinci ani. Previziunile prezentate de CE au la baza o analiza actualizata, efectuata de catre serviciul stiintific intern al CE, Centrul Comun de Cercetare, cu ajutorul unui sistem avansat de estimare a productiei agricole. Conform prognozei, randamentul culturilor de cereale în UE va fi de 5 tone la hectar, mai mare decat cel de anul trecut si decat media din ultimii cinci ani. Se estimeaza ca suprafata totala cultivata cu cereale în UE a fost anul acesta cu 5% mai mare decat în 2007, ca urmare a unui coeficient de 0% de scoatere a terenurilor din productia. În ce priveste rezultatele pe culturi, comparand datele comunicate la 5 august 2008 cu cele înregistrate în ultimii cinci ani, se evidentiaza o crestere 4,8% la graul comun si de 12,8% la graul dur.

Interventii pe piata graului

Pretul graului pe piata interna este, în prezent, cu circa 40% mai mic decat cel de pe bursele europene, unde cotatia se ridica la 200 de euro/tona, au anuntat reprezentantii Ligii producatorilor agricoli. Întrucat pretul de cumparare si depozitare a cerealelor este atat de scazut, presedintele Traian Basescu a solicitat ministrilor de Finante si de Interne sa achizitioneze pentru rezerva de stat recolta micilor producatori.

RISCURILE CULTURII DE RAPITA DE TOAMNA

Cultura rapitei de toamna a ajuns sa fie considerata în Romania una dintre principalele culturi agricole, fiind agreata de un numar tot mai mare de fermieri. Se poate observa o crestere continua a suprafetelor, care se datoreaza existentei la nivel european a unei piete asigurate pentru desfacerea productiei, dar si pretului mare cu care se valorifica. Ceea ce nu se cunoaste în suficienta masura sunt factorii limitativi de care depinde realizarea unei productii performante. Pe acestia din urma am dori sa îi scoatem în evidenta si sa facem cunoscute cateva din masurile de evitare sau corectarea a efectelor nedorite.

1. Pregatirea deficitara a terenului (cu resturi vegetale, bolovani si cu multe denivelari) determina o rasarire neuniforma a plantelor, cu un numar de plante mai mic pe unitatea de suprafata. De cele mai multe ori, terenul se lucreaza înainte de semanat cu cateva zile si în conditii nu tocmai bune de umiditate. Normal ar fi ca atunci cand avem în plan semanatul acestei culturi sa începem aratul terenului imediat dupa recoltarea culturii precedente, iar precipitatiile cazute pana în perioada semanatului sa ne permita pregatirea unui pat vegetativ adecvat. De asemenea, utilizarea la semanat a hibrizilor cu posibilitati de lastarire puternica poate reprezenta o solutie de compensare a golurilor. Pregatirea terenului pentru semanat reprezinta principalul element cheie al realizarii culturii de rapita.

2. Semanatul în afara epocii optime reprezinta un factor ridicat de risc pentru cultura, deoarece creeaza posibilitatea ca plantele sa emita tulpini florifere înca din toamna, ceea ce determina o sensibilitate sporita la ger. Cand suntem în aceasta situatie, aplicarea regulatorilor de crestere reprezinta solutia ideala pentru salvarea culturii. Semanatul tardiv (atunci cand se depaseste cu 3 - 4 saptamani epoca optima) face ca plantulele sa intre în iarna în stadiul de 3 - 4 frunze, fapt care reprezinta un risc ridicat de calamitare a culturii. La stabilirea epocii optime de semanat trebuie tinut cont de faptul ca plantele de rapita trebuie sa acumuleze pana la intrarea în iarna o suma a temperaturilor utile înte 400 si 450 de grade Celsius (?TU > 6 grade Celsius ). În conditiile în care totusi se seamana în afara epocii optime, se recomanda utilizarea numai de samanta hibrida, deoarece plantulele sunt mai rezistente la temperaturi scazute, au o crestere mai rapida si o înradacinare mai puternica.

3. Seceta din toamna reprezinta un alt factor de risc, dar mult mai greu controlabil. Seceta care se instaleaza în unele toamne poate determina o rasarire tardiva a culturii. În acest caz, controlul poate fi asigurat numai prin amplasarea culturii pe terenuri cu posibilitati de irigare sau cu aport freatic.

4. Atacul de Athalia rosae (Viespea rapitei) manifestat în unele toamne poate determina pagube importante culturilor de rapita. Larvele rod frunzele plantelor, ramanand numai nervurile, iar pagubele sunt foarte mari. Asigurarea culturilor împotriva intemperiilor este foarte utila cultivatorilor de rapita.

Dr. Ing. Mihai Miritescu,
Director de Produs Seminte RUSTICA
Summit Agro Romania

SFATUL AVOCATULUI
* Cum este sa produci miere in Romania - II

Sediul materiei:
Legea apiculturii nr. 89/1998, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 170 din 30 aprilie 1998, cu modificarile ulterioare, se completeaza dupa cum urmeaza:

Cercetarea stiintifica si pregatirea personalului tehnic

(1) Ministerul Cercetarii si Tehnologiei, Ministerul Educatiei, Ministerul Agriculturii, precum si alte institutii publice, impreuna cu Asociatia Crescatorilor de Albine din Romania, vor asigura, prin institutele de cercetare-dezvoltare, ameliorarea continua a rasei autohtone de albine si a speciilor de plante nectaro-polenifere. (2) Institutiile prevazute la alin. (1) exercita masurile necesare pentru dezvoltarea cercetarii stiintifice, in vederea obtinerii de produse chimice selective in combaterea bolilor si a daunatorilor din apicultura si silvicultura, care sa asigure protejarea albinelor. (3) Societatile comerciale „Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Apicultura” - SA si „Complexul Apicol” - SA, precum si alte unitati de profil asigura elaborarea tehnologiilor necesare pentru pastrarea, conditionarea, prelucrarea si diversificarea produselor apicole care fac obiectul consumului intern si al exportului, in vederea incadrarii acestora in parametrii de calitate prevazuti de normele comunitare. Ministerul Agriculturii, Ministerul Educatiei si Asociatia Crescatorilor de Albine din Romania vor lua masuri pentru pregatirea si perfectionarea personalului din apicultura, precum si pentru intensificarea activitatii de mediatizare din acest domeniu.

Stimularea producatorilor agricoli

Asociatia Crescatorilor de Albine din Romania, prin SC „Complexul Apicol” - SA, precum si alte societati comerciale de profil autorizate asigura aprovizionarea crescatorilor de albine cu material biologic, stupi, subansambluri, unelte si utilaje, biostimulatori, medicamente de uz apicol, faguri artificiali, precum si achizitionarea de la producatori a produselor apicole oferite. Producatorii apicoli mai beneficiaza si de urmatoarele facilitati: a) acordarea de credite pentru procurarea de stupi si familii de albine, unelte si utilaje apicole, precum si pentru retehnologizarea capacitatilor de productie existente, in conformitate cu prevederile Legii creditului agricol pentru productie nr. 150/2003, cu modificarile ulterioare, si ale Legii nr. 231/2005 privind stimularea investitiilor in agricultura, cu modificarile ulterioare; b) pentru vehiculele destinate transportului, in campania de stuparit pastoral, al echipamentelor apicole, pavilioanele si remorcile apicole ale acestor utilizatori, vor achita tariful de utilizare a retelelor de drumuri nationale ori de cate ori este nevoie, astfel: o zi, 7 zile si 30 de zile; c) in fondul forestier de stat, amplasarea gratuita a stupilor in pastoral pentru valorificarea surselor nectar-polenifere. Asociatia Crescatorilor de Albine din Romania este organizatia profesionala si autonoma a apicultorilor din Romania, cu personalitate juridica si patrimoniu propriu, care isi desfasoara activitatea potrivit reglementarilor legale in vigoare si statutului sau.

Asociatia reprezinta apicultorii si interesele acestora la toate nivelurile. Patrimoniul Asociatiei Crescatorilor de Albine din Romania, alcatuit din bunuri mobile si imobile, constituie proprietate privata si este ocrotit de lege. Bunurile imobile ale asociatiei sunt indivizibile si nu pot fi impartite intre membrii organizatiei sau intre organizatiile asociate.

av. Marius COLTUC

SFATUL AVOCATULUI
Cum este sa produci miere in Romania?

Sediul materiei:
Legea apiculturii nr. 89/1998, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 170 din 30 aprilie 1998, cu modificarile ulterioare, se completeaza dupa cum urmeaza:

Apicultorii care amplaseaza stupine in pastoral sau la iernat sunt obligati sa anunte autoritatile administratiei publice locale, in a caror raza teritoriala se afla, locul, perioada, numarul familiilor de albine, precum si adresa detinatorului de stupi. Polenizarea dirijata a culturilor agricole entomofile cu ajutorul albinelor se realizeaza pe baza de contracte incheiate intre proprietarii familiilor de albine si detinatorii de culturi. Costurile prestatiei de polenizare se stabilesc prin negociere intre parti.

Autoritatile administratiei publice locale, precum si regiile autonome cu profil agricol sau silvic, vor asigura apicultorilor vetre de stupina temporare sau permanente, pe baza autorizatiei eliberate de catre Comisia de baza melifera si stuparit pastoral. Vetrele de stupina pot fi atribuite in judetul de domiciliu al apicultorului sau in alte judete. Instalarea stupinelor pe vetre permanente si de valorificare a culesurilor se va face astfel incat sa se asigure protectia populatiei si a animalelor. Suprafetele de teren atribuite pentru vatra de stupina se acorda in functie de marimea stupinei, in locuri accesibile mijloacelor de transport si nu vor fi mai mici de 5 mp pentru fiecare familie de albine.

Durata atribuirii si conditiile de folosire a acestor terenuri, precum si obligatiile partilor se stabilesc prin contracte care se incheie intre beneficiari si detinatorii terenurilor. In scopul conservarii fondului genetic apicol si melifer si al producerii materialului biologic si semincer, Ministerul Agriculturii si Ministerul Mediului pot infiinta rezervatii naturale in zone bioapicole caracteristice. Reteaua sanitar-veterinara de stat asigura asistenta de specialitate in conformitate cu programul national sanitar-veterinar privind apararea sanatatii animalelor. Diagnosticarea, tratamentul si eliberarea medicamentelor folosite in combaterea varroozei albinelor se fac prin reteaua sanitar-veterinara, costul acestora fiind suportat din bugetul Ministerului Agriculturii.

Ministerul Agriculturii, Ministerul Mediului, precum si autoritatile administratiei publice locale asigura masurile necesare pentru prevenirea intoxicatiilor la albine, cauzate de actiunile de combatere a bolilor si daunatorilor din culturile agricole, vitipomicole, din fondul forestier etc., potrivit reglementarilor legale in vigoare. Cercetarea stiintifica si pregatirea personalului tehnic pentru apicultura

(1) Ministerul Cercetarii si Tehnologiei, Ministerul Educatiei, Ministerul Agriculturii, precum si alte institutii publice, impreuna cu Asociatia Crescatorilor de Albine din Romania vor asigura, prin institutele de cercetare-dezvoltare, ameliorarea continua a rasei autohtone de albine si a speciilor de plante nectaro-polenifere.
Va urma.

av. Marius COLTUC

LEGISLATIA PRIVIND DEPOZITAREA CEREALELOR

OG 56/2000 - Ordonanta privind reglementarea depozitarii cerealelor si semintelor oleaginoase, regimul certificatelor de depozit pentru acestea, precum si constituirea Fondului de garantare pentru certificatele de depozit.

L 39/2001 - Lege pentru aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 56/2000 privind reglementarea depozitarii cerealelor si semintelor oleaginoase, regimul certificatelor de depozit pentru acestea, precum si constituirea Fondului de garantare pentru certificatele de depozit.

HG 1113/2001 - Hotarare privind aprobarea Normelor metodologice pentru aplicarea Ordonantei Guvernului nr. 56/2000 privind reglementarea depozitarii cerealelor si semintelor oleaginoase, regimul certificatelor de depozit pentru acestea, precum si constituirea Fondului de garantare pentru certificatele de depozit si pentru stabilirea contraventiilor si a modului de sanctionare a acestora.

OUG 109/2000 - Ordonanta de urgenta pentru modificarea si completarea Ordonantei Guvernului nr. 56/2000 privind reglementarea depozitarii cerealelor si semintelor oleaginoase, regimul certificatelor de depozit pentru acestea, precum si constituirea Fondului de garantare pentru certificatele de depozit. L 657/2001 - Lege privind aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 109/2000 pentru modificarea si completarea Ordonantei Guvernului nr. 56/2000 privind reglementarea depozitarii cerealelor si semintelor oleaginoase, regimul certificatelor de depozit pentru acestea, precum si constituirea Fondului de garantare pentru certificatele de depozit.

OUG 141/2002 - Ordonanta de urgenta privind reglementarea depozitarii semintelor de consum, regimul certificatelor de depozit pentru acestea si constituirea Fondului de garantare pentru certificatele de depozit.

HG 82/2003 - Hotarare pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 141/2002 privind reglementarea depozitarii semintelor de consum, regimul certificatelor de depozit pentru acestea si constituirea Fondului de garantare pentru certificatele de depozit si pentru stabilirea contraventiilor si a modului de sanctionare a acestora. L 149/2003 - Lege pentru aprobarea OUG 141/2002 privind reglementarea depozitarii semintelor de consum, regimul certificatelor de depozit pentru acestea si constituirea Fondului de garantare pentru certificatele de depozit. CNGSC. Comisia Nationala de Gradare a Semintelor de Consum (CNGSC) a fost infiintata prin art. 18 alin (2) din OUG 141/2002 privind reglementarea depozitarii semintelor de consum, regimul certificatelor de depozit pentru acestea si constituirea Fondului de garantare pentru certificatele de depozit, cu modificarile ulterioare. CNGSC este persoana juridica romana, cu personalitate juridica, neguvernamentala si fara scop lucrativ, de interes general si de utilitate publica, cu conducere si finantare proprii. CNGSC conduce si gestioneaza Sistemul National de Gradare a Semintelor de Consum, instituit prin HG 1336 / 2002, asigurand aplicarea acestuia in conditiile prevazute de legislatia in vigoare, in vederea stimularii productiei de seminte de consum de calitate corespunzatoare, printr-un mecanism eficient, cu costuri reduse, care sa identifice caracteristicile relevante si valoroase ale acestora la punctele de receptie.

GRADAREA. Activitatea de gradare a semintelor de consum se efectueaza in mod obligatoriu la toate punctele de receptie, cu respectarea Manualului de gradare a semintelor de consum, incepand cu data de 1 iunie 2003. Gradarea semintelor de consum se efectueaza de catre gradatori, autorizati prin acordarea unei licente de gradator. Evaluarea si autorizarea gradatorilor se fac de catre CNGSC, in urma absolvirii cursurilor, pe baza de examen de aptitudini profesionale. Lista cu gradatori autorizati se aproba prin Ordin al ministrului Agriculturii si se publica in Monitorul Oficial.

av. Marius COLTUC

SFATUL AVOCATULUI
Noi sanctiuni aplicate comerciantilor pentru nerespectarea normelor sanitare si de igiena

Contraventii la normele igienico-sanitare pentru alimente si la normele de igiena privind productia, prelucrarea, depozitarea, pastrarea, transportul si desfacerea alimentelor

Constituie contraventie si se sanctioneaza cu amenda de la 1.000 de lei la 3.000 de lei:
a) utilizarea personalului de intretinere a curateniei din anexele sanitare si din curti la manipularea alimentelor ori la intretinerea curateniei utilajelor sau a incaperilor de prelucrare sau de depozitare a alimentelor;
b) utilizarea la intretinerea curateniei din afara salilor de productie, din anexele sanitare, din curti si dependinte a salariatilor care lucreaza in procesele tehnologice de productie alimentara, la prelucrarea sau manipularea alimentelor;
c) neefectuarea operatiunilor de curatenie manuala a locurilor de munca, utilajelor, ustensilelor, suprafetelor de lucru si ambalajelor in conditiile stabilite de normele de igiena in vigoare;
d) depozitarea, chiar si provizorie, a ambalajelor de transport a produselor de panificatie si de cofetarie, a laptelui si produselor lactate, a carnii si preparatelor din carne, a semipreparatelor culinare si a ghetii artificiale, in conditii care pot determina contaminarea sau impurificarea acestora;
e) nerespectarea in unitatile de alimentatie colectiva a obligatiei de a pastra timp de 48 de ore la rece, in recipiente curate, acoperite si etichetate, cate o proba din fiecare fel de mancare servita;
f) neasigurarea dotarii unitatilor de alimentatie colectiva permanente si sezoniere cu vesela si tacamuri in numar cel putin egal cu numarul total de consumatori zilnici;
g) neasigurarea spalarii si dezinfectiei dupa fiecare transport a mijloacelor auto folosite la transportul alimentelor;
h) aprovizionarea unitatilor alimentare care produc si prelucreaza alimente usor alterabile in cantitati care depasesc posibilitatile de pastrare si de prelucrare a acestora;
i) neasigurarea echipamentului de protectie sanitara curat si complet pentru personalul care lucreaza in sectoarele de productie, prelucrare, depozitare, transport si desfacere a alimentelor, precum si neutilizarea acestui echipament.

Contraventii la normele de igiena privind conditiile si procesele de munca

Constituie contraventie si se sanctioneaza cu amenda de la 200 de lei la 600 de lei:
a) neluarea masurilor privind programarea salariatilor la controlul medical periodic, potrivit reglementarilor tehnice ale Ministerului Sanatatii Publice, si neurmarirea efectuarii integrale a acestuia;
b) neprezentarea angajatilor din unitattile de orice fel la examinarile medicale periodice stabilite prin instructiunile Ministerului Sanatatii Publice si programate de organele sanitare, potrivit specificului fiecarui loc de munca;
c) nesolicitarea avizului medical la schimbarea locului de munca al unui angajat in aceeasi unitate, daca prin aceasta schimbare se creeaza risc pentru sanatatea persoanei respective;
d) neasigurarea, de catre angajatori, a conditiilor necesare efectuarii examenului medical la angajare, controlului medical periodic si a examenului medical la reluarea activitatii;
e) neasigurarea, de catre angajatori, a supravegherii starii de sanatate si a expunerii profesionale prin servicii medicale de medicina muncii.

Constatarea contraventiilor si aplicarea sanctiunilor

Contraventiile se constata de catre:
a) inspectorii sanitari de stat imputerniciti de Ministerul Sanatatii Publice;
b) personalul incadrat in functii asimilate celor prevazute la lit. a) din directiile, serviciile si unitatile medicale ale ministerelor si ale altor organe centrale cu retea medicala proprie, prevazute in Legea nr. 95/2006 privind reforma in domeniul sanatatii, in cazul contraventiilor savarsite in cadrul unitatilor subordonate acestor ministere sau organe centrale. Impotriva procesului-verbal de constatare a contraventiei si de aplicare a sanctiunii se poate face plangere in termen de 15 zile de la comunicare. Plangerea se depune la organul din care face parte agentul constatator si va fi insotita de copia procesului-verbal de constatare a contraventiei.

av. Marius COLTUC

SFATUL AVOCATULUI
* Noi sanctiuni aplicate comerciantilor pentru nerespectarea normelor sanitare si de igiena

Sediul materiei:
Legea nr. 98/1994 privind stabilirea si sanctionarea contraventiilor la normele legale de igiena si sanatate publica; a fost republicata in Monitorul Oficial, Partea I, nr. 325 din 24 aprilie 2008

Contraventii la normele de igiena privind unitatile de folosinta publica

Constituie contraventie si se sanctioneaza cu amenda de la 300 lei la 1.500 lei:
a) admiterea accesului unui numar de persoane mai mare decat permite capacitatea proiectata in salile unitatilor in care se desfasoara activitati recreativ-culturale;
b) neafisarea la loc vizibil a masurilor de igiena ce trebuie respectate de cei care folosesc bazine de inot sau lipsa de supraveghere a respectarii acestor masuri de catre cei care exploateaza bazinele de inot;
c) neintretinerea in permanenta stare de curatenie a echipamentului de lucru folosit de personalul din saloanele de frizerie, coafura, manechiura, pedichiura si cosmetica;
d) nedotarea, de catre proprietar sau administrator, a grupurilor sanitare publice sau din unitatile de folosinta publica, cu materiale si mijloace adecvate pentru igiena individuala a utilizatorilor, precum si neintretinerea acestora.

Constituie contraventie si se sanctioneaza cu amenda de la 800 lei la 2.400 lei:
a) neasigurarea, in unitatile furnizoare de servicii de igiena personala, a lenjeriei curatate, dezinfectate si calcate, schimbata dupa fiecare persoana, precum si nerespectarea circuitului acesteia;
b) neintretinerea, de catre proprietar sau administrator, in stare de functionare si curatenie a instalatiilor interioare de distributie a apei potabile si de evacuare a apelor uzate din unitatile de utilitate publica;
c) neasigurarea, in incaperile de dormit ale colectivitatilor temporare, a suprafetei si cubajului de aer pentru un pat, prevazute de normele in vigoare;
d) depasirea capacitatii autorizate a dormitoarelor de orice tip, a internatelor, creselor si colectivitatilor de copii si tineri, precum si neasigurarea pentru fiecare persoana a unui pat individual;
e) neasigurarea in unitatile de cazare a inventarului moale si a lenjeriei de pat necesare pentru persoanele cazate si nerespectarea normelor de igiena in vigoare privind schimbarea lenjeriei si respectarea circuitului acesteia;
f) neintretinerea, de catre detinatori, a plajelor cu destinatie de agrement in permanenta stare de curatenie si neasigurarea cu dotarile sanitare prevazute de normele de igiena in vigoare;
g) proiectarea si amenajarea bazinelor de inot fara respectarea normelor de igiena in vigoare; neintretinerea bazinelor de inot prin spalare si dezinfectare, prin primenirea si dezinfectia apei corespunzator normelor de igiena;
h) functionarea bazinelor de inot si a strandurilor fara anexe, precum vestiare, grupuri sanitare separate pe sexe, conform numarului prevazut de normele in vigoare in raport cu capacitatea unitatii;
i) neefectuarea curatarii si dezinfectiei, dupa fiecare client, a instrumentarului utilizat in unitatile de frizerie, coafura, manichiura, pedichiura si cosmetica sau refolosirea instrumentarului de unica folosinta;
j) servirea in unitatile de frizerie, coafura, manichiura, pedichiura si cosmetica a persoanelor care sufera de boli transmisibile ale pielii, parului sau unghiilor si nesterilizarea instrumentarului utilizat accidental pentru servirea unui client din categoria sus-mentionata;
k) lipsa, din dotarea unitatilor de frizerie, coafura, manichiura, pedichiura si cosmetica, a substantelor dezinfectante pentru instrumentarul utilizat;
l) folosirea instrumentarului taios in unitatile de frizerie, coafura, manichiura, pedichiura, cosmetica, fara sterilizare prealabila; m) neintretinerea starii de curatenie, neefectuarea reparatiilor necesare bunei functionari, precum si neefectuarea dezinfectiei si dezinsectiei mijloacelor de transport in comun;
n) neasigurarea, in orice fel de unitati si in anexele aferente, a curateniei permanente, a efectuarii operatiunilor de dezinfectie, precum si a indepartarii reziduurilor solide, in conditiile stabilite prin normele de igiena in vigoare;
o) neasigurarea intretinerii constructiilor bailor publice si instalatiilor aferente acestora pentru asigurarea functionarii in permanenta la parametrii proiectati si a mentinerii permanente a starii de curatenie in conditiile stabilite prin normele de igiena in vigoare;
> p) neefectuarea de catre unitatile abilitate sau de personalul abilitat a dezinfectiei incaperilor in care au locuit persoane care au decedat prin boli transmisibile;
q) nerespectarea conditiilor igienico-sanitare, prevazute in normele de igiena in vigoare, pentru manipularea, transportul, desfacerea si depozitarea produselor cosmetice, care sa permita mentinerea stabilitatii parametrilor calitativi si a salubritatii acestora;
r) expunerea, spre vanzare sau utilizare, a produselor cosmetice, fara date de identificare sau cu termen de valabilitate expirat; s) nedotarea unitatilor de folosinta publica cu grupuri sanitare accesibile publicului;
t) neasigurarea apei calde curente si in cantitati suficiente, in conditiile stabilite prin reglementarile in vigoare.

av. Marius COLTUC

SFATUL AVOCATULUI
Noi sanctiuni aplicate comerciantilor pentru nerespectarea normelor sanitare si de igiena

Sediul materiei:
Legea nr. 98/1994 privind stabilirea si sanctionarea contraventiilor la normele legale de igiena si sanatate publica; a fost republicata in Monitorul Oficial, Partea I, nr. 325 din 24 aprilie 2008 Dispozitii generale Constituie contraventie si se sanctioneaza cu amenda de la 1.000 lei la 4.000 lei: a) absenta avizului sanitar pentru proiecte si documentatii tehnice privind sistematizarea centrelor populate si a teritoriului, amplasarea obiectivelor economice si social-culturale, construirea, transformarea, extinderea, schimbarea destinatiei sau sistematizarea obiectivelor industriale si a oricaror obiective cu impact asupra sanatatii publice si care sunt supuse procedurii de avizare sanitara conform reglementarilor in vigoare; b) nesolicitarea avizului, absenta notificarii si nerespectarea prevederilor specifice de notificare sau avizare pentru produsele care sunt supuse acestei proceduri. Constituie contraventie si se sanctioneaza cu amenda de la 1.000 lei la 4.000 lei: a) nerespectarea cerintelor generale si specifice privind conformitatea produselor, in vederea asigurarii protectiei sanatatii publice; b) functionarea obiectivelor, din domeniile care necesita autorizare, fara autorizatie sanitara de functionare, precum si functionarea dupa emiterea, in conditiile legii, a deciziei de suspendare a activitatii sau, dupa caz, de retragere a autorizatiei sanitare de functionare; c) neindeplinirea masurilor prescrise de autoritatea de sanatate publica teritoriala, care au drept scop prevenirea si combaterea bolilor transmisibile, prevenirea accidentarilor si a intoxicatiilor favorizate si intretinute de factorii nocivi, ca urmare a poluarii mediului de munca si de viata; d) lipsa certificatului de instruire profesionala privind insusirea notiunilor fundamentale de igiena, a personalului care lucreaza in categoriile de unitati prevazute in reglementarile in vigoare; e) neacceptarea controlului igienico-sanitar sau refuzul colaborarii cu organele de control in efectuarea acestuia. Contraventii la normele de igiena referitoare la zonele de locuit Constituie contraventie si se sanctioneaza cu amenda de la 600 lei la 2.000 lei: a) neaplicarea masurilor corespunzatoare pentru prevenirea emanarii de substante daunatoare sanatatii, peste limitele maxime admise, stabilite de normele in vigoare, precum si a producerii de ape uzate sau deseuri rezultate atat din activitati cu caracter industrial, comercial, prestari de servicii sau din activitatea persoanelor fizice, in zonele locuite, cat si din depozitarea sau prelucrarea de materiale care produc asemenea substante; b) producerea, in mod repetat, a zgomotelor care depasesc limitele maxime stabilite de normele de igiena si reglementarile in vigoare pentru zonele locuite; c) nerespectarea de catre persoanele fizice si juridice a normelor de igiena in vigoare referitoare la zonele de locuit, daca aceasta creeaza riscuri pentru sanatatea publica; d) nerespectarea de catre persoanele fizice si juridice a distantelor minime de protectie sanitara stabilite prin normele de igiena in vigoare referitoare la zonele de locuit; e) neefectuarea autocontrolului de laborator de catre persoanele juridice din a caror activitate rezulta poluanti de orice natura, in zone de protectie sanitara; f) depozitarea necontrolata sau in afara locurilor special amenajate a deseurilor solide menajere si a celor rezultate din constructii. Va urma.

av. Marius COLTUC

PROCEDURI DE URMARIRE A PERSOANELOR FIZICE AFLATE SUB ACOPERIREA PERSOANEI JURIDICE - III

Sediul materiei: art. 72, art. 73, art. 148, 155 din legea 31/1990 privind societatile comerciale, art. 138, 139, 141, 142 din legea 85/2006 privind procedura insolventei.

Refuzul debitorului persoana fizica sau al administratorului, directorului, directorului executiv ori al reprezentantului legal al debitorului persoana juridica de a pune la dispozitie judecatorului-sindic, administratorului judiciar sau lichidatorului, in conditiile prevazute la art. 35, documentele si informatiile prevazute la art. 28 alin. (1) lit. a)-f) ori impiedicarea acestora, cu rea-credinta, de a intocmi documentatia respectiva se pedepseste cu inchisoare de la un an la 3 ani sau cu amenda. Aprecierea caracterului limitativ Raportat la fapta ilicita, jurisprudenta este aproape unanima in aprecierea caracterului limitativ al enumerarii cuprinse in art. 138 alin. (1), legiuitorul stabilind in mod expres si exclusiv categoriile de fapte ilicite pentru care membrii organelor de conducere ale persoanei juridice si/sau alte persoane care au contribuit la ajungerea persoanei juridice in stare de insolventa pot fi trase la raspundere. Raspunderea patrimoniala Raspunderea patrimoniala a membrilor organelor de conducere si/sau a altor persoane care au contribuit la ajungerea persoanei juridice in stare de insolventa nu poate fi angajata fara a exista o legatura de cauzalitate dintre fapta ilicita savarsita de persoanele vizate si prejudiciul produs, respectiv ajungerea societatii in stare de insolventa. Drept urmare, toate actele efectuate/savarsite de membrii organelor de conducere si/sau de orice alta persoana prin intermediul carora acestia “au contribuit” la ajungerea persoanei juridice in stare de insolventa, indiferent daca acestea reprezinta o cauza directa a prejudiciului sau doar o conditie prilej pentru savarsirea faptei ilicite, sunt susceptibile de a conduce la aplicarea prevederilor art. 138 alin. (1), si aceasta cu atat mai mult cu cat termenul prevazut in textul legii este “a contribui”, si nu cel de “a cauza” (starea de insolventa). Dispozitivul hotararii pronuntate In cazul in care cererea de antrenare a raspunderii este admisa, dispozitivul hotararii pronuntate de catre judecatorul-sindic va trebui sa contina mentiuni referitoare deopotriva la persoanele carora le este imputabila ajungerea persoanei juridice in stare de insolventa, faptele care au determinat, au concurat si/sau au contribuit la starea de insolventa, precum si masura (procentul) in care persoanele responsabile vor fi obligate sa repare prejudiciul cauzat si sa suporte o parte sau intreg pasivul neachitat. Diversitatea faptelor prin care s-a cauzat insolventa Legea privind procedura insolventei in art. 138 alin. 1 a reiterat enumerarea limitativa din art. 137 al Legii nr. 64/1995. Enumerarea fiind vadit limitativa, nu poate fi extinsa prin interpretare analogica. De aceea, jurisprudenta a respins cererile care au invocat ca temeiuri de fapt, de exemplu: - nedepunerea diligentelor pentru readucerea unor bunuri in patrimoniul debitorului; - neinregistrarea in contabilitate a datoriilor fata de buget; - management defectuos; - continuarea abuziva a unei exploatari deficitare; - neurmarirea incasarii propriilor creante; - exercitarea functiei de administrator si la alta persoana juridica; - nedepunerea rapoartelor la administratia finantelor publice; - neplata creantelor bugetare.

av. Marius COLTUC

PROCEDURI DE URMARIRE A PERSOANELOR FIZICE AFLATE SUB ACOPERIREA PERSOANEI JURIDICE (PARTEA III)

Sediul materiei: art. 72, art. 73, art. 148, 155 din legea 31/1990 privind societatile comerciale, art. 138, 139, 141, 142 din legea 85/2006 privind procedura insolventei. Sumele depuse potrivit dispozitiilor art. 138 alin. (1) vor intra in averea debitorului si vor fi destinate, in caz de reorganizare, completarii fondurilor necesare continuarii activitatii debitorului, iar in caz de faliment, acoperirii pasivului. (1) Odata cu cererea formulata conform art. 138 alin. (1) sau, dupa caz, art. 138 alin. (3), administratorul judiciar sau lichidatorul ori, dupa caz, comitetul creditorilor va putea cere judecatorului-sindic sa instituie masuri asiguratorii asupra bunurilor din averea persoanelor urmarite conform art. 138. Fixarea unei cautiuni de 10% din valoarea pretentiilor este obligatorie. (2) Cererea de masuri asiguratorii poate fi formulata si ulterior introducerii actiunii prevazute la art. 138. (1) Executarea silita impotriva persoanelor prevazute la art. 138 alin. (1) se efectueaza de catre executorul judecatoresc, conform Codului de procedura civila. (2) Dupa inchiderea procedurii falimentului, sumele rezultate din executarea silita vor fi repartizate de catre executorul judecatoresc, in conformitate cu prevederile prezentei legi, in temeiul tabelului definitiv consolidat de creante pus la dispozitia sa de catre lichidator. Infractiuni si pedepse Rapunderea este intotdeauna personala. (1) Constituie infractiunea de bancruta simpla si se pedepseste cu inchisoare de la 3 luni la un an sau cu amenda neintroducerea sau introducerea tardiva de catre debitorul persoana fizica ori de reprezentantul legal al persoanei juridice debitoare a cererii de deschidere a procedurii in termen, care depaseste cu mai mult de 6 luni termenul prevazut la art. 27. (2) Constituie infractiunea de bancruta frauduloasa si se sanctioneaza cu inchisoare de la 6 luni la 5 ani fapta persoanei care: a) falsifica, sustrage sau distruge evidentele debitorului ori ascunde o parte din activul averii acestuia; b) infatiseaza datorii inexistente sau prezinta in registrele debitorului, in alt act sau in situatia financiara sume nedatorate, fiecare dintre aceste fapte fiind savarsite in frauda creditorilor; c) instraineaza, in frauda creditorilor, in caz de insolventa a debitorului, o parte din active. (1) Infractiunea de gestiune frauduloasa, prevazuta la art. 214 alin. 1 din Codul penal, se pedepseste cu inchisoare de la 3 ani la 8 ani, atunci cand este savarsita de administratorul judiciar ori lichidatorul averii debitorului, precum si de orice reprezentant sau prepus al acestuia. (2) Infractiunea de gestiune frauduloasa, prevazuta la art. 214 alin. 2 din Codul penal, se pedepseste cu inchisoare de la 5 ani la 12 ani, atunci cand este savarsita de administratorul judiciar ori lichidatorul averii debitorului, precum si de orice reprezentant sau prepus al acestuia, daca fapta nu constituie o infractiune mai grava. (3) Tentativa infractiunilor prevazute la alin. (1) si (2) se pedepseste. (1) Insusirea, folosirea sau traficarea de catre administratorul judiciar ori lichidatorul averii debitorului, precum si de orice reprezentant sau prepus al acestuia de bani, valori ori alte bunuri pe care le gestioneaza sau le administreaza constituie infractiunea de delapidare si se pedepseste cu inchisoare de la unu la 15 ani si interzicerea unor drepturi. (2) In cazul in care delapidarea a avut consecinte deosebit de grave, pedeapsa este inchisoarea de la 10 ani la 20 de ani si interzicerea unor drepturi. (3) Tentativa infractiunilor prevazute la alin. (1) si (2) se pedepseste. Fapta persoanei care, in nume propriu sau prin persoane interpuse, solicita inregistrarea unei cereri de admitere a unei creante inexistente asupra averii debitorului, se pedepseste cu inchisoare de la 3 luni la un an sau cu amenda. In numarul urmator vom publica ultima parte a legilor care reglementeaza proceduri de urmarire a persoanelor fizice aflate sub acoperirea persoanei juridice.

av. Marius COLTUC

PROCEDURI DE URMARIRE A PERSOANELOR FIZICE AFLATE SUB ACOPERIREA PERSOANEI JURIDICE

Sediul materiei: art. 72, art. 73, art. 148, 155 din legea 31/1990 privind societatile comerciale, art. 138, 139, 141, 142 din legea 85/2006 privind procedura insolventei.

O precizare foarte importanta: persoana juridica si persoana fizica sunt doua entitati distincte, cu personalitate juridica diferita. Daca avem un litigiu comercial si dorim sa urmarim persoana fizica din spatele acestei firme, mai intai trebuie sa ne indreptam atentia asupra persoanei juridice, in speta firma. In Romania exista foarte putine cazuri de urmarire a bunurilor persoanei fizice, organ de conducere a unei firme. Atentie: raspunderea pe art.138 este secundara, deci numai daca nu exista bunuri pe firma respectiva se poate cere raspunderea cu averea personala a organelor de conducere, persoane fizice. Perceptia oricarui comerciant de buna credinta care are o anumita datorie fata de o firma este ca patronul este foarte solvabil si firma in faliment. Intrebarea fireasca: este posibil? In cele ce urmeaza, va prezentam dispozitiile legale incidente in disertatia noastra. Art. 138 din legea 85\2006 privind insolventa: (1) La cererea administratorului judiciar sau a lichidatorului, judecatorul-sindic poate dispune ca o parte a pasivului debitorului, persoana juridica, ajuns in stare de insolventa, sa fie suportata de membrii organelor de supraveghere din cadrul societatii sau de conducere, precum si de orice alta persoana care a cauzat starea de insolventa a debitorului, prin una dintre urmatoarele fapte: a) au folosit bunurile sau creditele persoanei juridice in folosul propriu sau in cel al unei alte persoane; b) au facut acte de comert in interes personal, sub acoperirea persoanei juridice; c) au dispus, in interes personal, continuarea unei activitati care ducea, in mod vadit, persoana juridica la incetarea de plati; d) au tinut o contabilitate fictiva, au facut sa dispara unele documente contabile sau nu au tinut contabilitatea in conformitate cu legea; e) au deturnat sau au ascuns o parte din activul persoanei juridice ori au marit in mod fictiv pasivul acesteia; f) au folosit mijloace ruinatoare pentru a procura persoanei juridice fonduri, in scopul intarzierii incetarii de plati; g) in luna precedenta incetarii platilor, au platit sau au dispus sa se plateasca cu preferinta unui creditor, in dauna celorlalti creditori. (2) Aplicarea dispozitiilor alin. (1) nu inlatura aplicarea legii penale pentru faptele care constituie infractiuni. (3) Comitetul creditorilor poate cere judecatorului-sindic sa fie autorizat sa introduca actiunea prevazuta la alin. (1), daca administratorul judiciar sau lichidatorul a omis sa indice, in raportul sau asupra cauzelor insolventei, persoanele culpabile de starea de insolventa a patrimoniului debitorului persoana juridica ori daca acesta a omis sa formuleze actiunea prevazuta la alin. (1) si raspunderea persoanelor la care se refera alin. (1) ameninta sa se prescrie. (4) In caz de pluralitate, raspunderea persoanelor prevazute la alin. (1) este solidara, cu conditia ca aparitia starii de insolventa sa fie contemporana sau anterioara perioadei de timp in care si-au exercitat mandatul ori in care au detinut pozitia care ar fi putut cauza insolventa. Persoanele in cauza se pot apara de solidaritate daca, in organele colegiale de conducere ale persoanei juridice, s-au opus la actele ori faptele care au cauzat insolventa sau au lipsit de la luarea deciziilor care au cauzat insolventa si au facut sa se consemneze, ulterior luarii deciziei, opozitia lor la aceste decizii. Actiunea prevazuta la art. 138 se prescrie in termen de 3 ani de la data la care a fost cunoscuta sau trebuia cunoscuta persoana care a cauzat aparitia starii de insolventa, dar nu mai devreme de 2 ani de la data hotararii de deschidere a procedurii.

av. Marius COLTUC

CUM ESTE PROTEJAT CONSUMATORUL IN ROMANIA?

Vanzatorul este raspunzator fata de consumator pentru orice lipsa a conformitatii existenta la momentul cand au fost livrate produsele, precizeaza legea 449/2003, privind vanzarea produselor si garantiile asociate acestora.

În cazul lipsei conformitatii, consumatorul are dreptul sa i se aduca produsele la conformitate, fara plata, prin reparare sau înlocuire, în functie de optiunea consumatorului, conform art. 11, sau sa beneficieze de reducerea corespunzatoare a pretului ori de rezolutiunea contractului privind acele produse, în conditiile art. 13 si 14. În cazul lipsei conformitatii, consumatorul are dreptul de a solicita vanzatorului, ca masura reparatorie, înlocuirea sau repararea produsului în functie de optiunea sa, în fiecare caz fara plata, cu exceptia situatiei în care aceasta solicitare este imposibila sau disproportionata. (2) O masura reparatorie va fi considerata ca disproportionata daca ea impune vanzatorului costuri care sunt nerezonabile în comparatie cu cealalta masura reparatorie, luandu-se în considerare: a) valoarea pe care ar fi avut-o produsele daca nu ar fi existat lipsa de conformitate; b) importanta lipsei de conformitate; c) în cazul în care cealalta masura reparatorie ar putea fi realizata fara un inconvenient semnificativ pentru consumator. (3) O masura reparatorie va fi considerata ca imposibila daca vanzatorul nu are un produs identic pentru înlocuire. (4) Orice reparare sau înlocuire a produselor va fi facuta în cadrul unei perioade rezonabile de timp, stabilita de comun acord între vanzator si consumator, si fara niciun inconvenient semnificativ pentru consumator, luandu-se în considerare natura produselor si scopul pentru care acesta a solicitat produsele. Consumatorul poate solicita o reducere corespunzatoare a pretului sau rezolutiunea contractului în oricare dintre urmatoarele cazuri: a) daca nu beneficiaza nici de repararea, nici de înlocuirea produsului; b) daca vanzatorul nu a luat masura reparatorie într-o perioada de timp rezonabila; c) daca vanzatorul nu a luat masura reparatorie, conform art. 11 alin. (4), fara inconveniente semnificative pentru consumator. Consumatorul nu este îndreptatit sa solicite rezolutiunea contractului, daca lipsa conformitatii este minora. (2) Stabilirea neconformitatii si a gradului de gravitate a acesteia se face conform prevederilor standardelor nationale SR ISO 3951/1998 si ale altor acte normative referitoare la neconformitati. Daca vanzatorul este raspunzator fata de consumator pentru lipsa de conformitate rezultata dintr-o actiune sau dintr-o omisiune a producatorului ori a unui agent economic din acelasi lant contractual, vanzatorul are dreptul de a se îndrepta împotriva celui responsabil de lipsa de conformitate, în conditiile legii. Raspunderea vanzatorului, conform prevederilor art. 9-14, este angajata daca lipsa de conformitate apare într-un termen de 2 ani, calculat de la livrarea produsului. Consumatorul trebuie sa informeze vanzatorul despre lipsa de conformitate în termen de doua luni de la data la care a constatat-o. Pana la proba contrara, lipsa de conformitate aparuta în termen de 6 luni de la livrarea produsului se prezuma ca a existat la momentul livrarii acestuia, cu exceptia cazurilor în care prezumtia este incompatibila cu natura produsului sau a lipsei de conformitate. Garantia trebuie sa cuprinda mentiuni cu privire la drepturile conferite prin lege consumatorului si sa ateste în mod clar ca aceste drepturi nu sunt afectate prin garantia oferita. (2) Garantia trebuie sa precizeze elementele de identificare a produsului, termenul de garantie, modalitatile de asigurare a garantiei - întretinere, reparare, înlocuire -, inclusiv denumirea si adresa vanzatorului si ale unitatii specializate de service. (3) Garantia trebuie redactata în termeni simpli si usor de înteles. La cererea consumatorului, garantia va fi oferita în scris sau pe orice alt suport durabil, disponibil si accesibil acestuia. (2) În cazul în care garantia nu respecta prevederile alin. (1) si ale art. 20, valabilitatea acesteia nu este afectata, consumatorul avand dreptul de a solicita vanzatorului îndeplinirea conditiilor incluse în declaratiile referitoare la garantie.

NOUA LEGE CARE GUVERNEAZA COMERTUL AUTOHTON (III)

Sediul materiei:
OUG nr.119/2007 - combaterea intarzierii executarii obligatiilor de plata rezultate din contracte comerciale

Daca creditorul si debitorul ajung la o intelegere asupra platii, instanta ia act de aceasta, pronuntand o hotarare de expedient, potrivit art. 271 din Codul de procedura civila, care, prin exceptie de la art. 273 din acelasi cod, este irevocabila. Hotararea de expedient constituie titlu executoriu. Sub sanctiunea decaderii, debitorul poate contesta creanta prin intampinare. In cazul in care debitorul contesta creanta, instanta verifica daca aceasta contestatie este intemeiata. In cazul in care contestatia este intemeiata, instanta va respinge cererea creditorului printr-o incheiere irevocabila. In aceasta situatie, creditorul poate introduce cerere de chemare in judecata potrivit dreptului comun. In cazul in care, ca urmare a verificarii cererii pe baza inscrisurilor depuse, a declaratiilor partilor, precum si a celorlalte probe administrate, constata ca cererea este intemeiata, instanta emite o ordonanta de plata, in care se precizeaza suma si termenul de plata. (2) Daca debitorul recunoaste o parte a pretentiilor creditorului, instanta emite o ordonanta de plata partiala pentru suma ce corespunde partii necontestate a creantei, stabilind termenul de plata. (3) Termenul de plata nu va fi mai mic de 10 zile si nici nu va depasi 30 de zile de la data comunicarii ordonantei de plata. Judecatorul nu va putea stabili alt termen de plata decat daca partile se inteleg in acest sens. (4) Ordonanta de plata se va comunica fiecarei parti de indata, potrivit prevederilor Codului de procedura civila. In cazul in care instanta, examinand probele cauzei, pronunta o ordonanta de plata numai pentru o parte din creanta pretinsa, creditorul poate formula cerere de chemare in judecata potrivit dreptului comun pentru a obtine obligarea debitorului la plata restului datoriei. Procedura prevazuta la art. 5-8 si la art. 11 nu va depasi 90 de zile de la data introducerii cererii creditorului. (2) Termenul prevazut la alin. (2) nu include perioadele de intarziere ce sunt in culpa creditorului. Impotriva ordonantei de plata, debitorul poate formula cerere in anulare. (2) Cererea in anulare se solutioneaza de catre instanta care a emis ordonanta de plata. (3) Cererea in anulare nu suspenda executarea. Suspendarea va putea fi insa incuviintata, la cererea debitorului, numai cu dare de cautiune, al carei cuantum va fi fixat de instanta. (4) Daca instanta investita admite cererea in anulare, aceasta va anula ordonanta de plata, pronuntand o hotarare irevocabila. Prevederile art. 9 alin. (3) se aplica in mod corespunzator. (5) Hotararea prin care a fost respinsa cererea in anulare este irevocabila. Ordonanta de plata, devenita irevocabila ca urmare a neintroducerii sau respingerii cererii in anulare, constituie titlu executoriu. (2) Impotriva executarii silite a ordonantei de plata, debitorul poate face contestatie la executare, potrivit dreptului comun. In cadrul contestatiei nu se pot invoca decat aspecte legate de procedura de executare.

av. Marius Vicentiu COLTUC

NOUA LEGE CARE GUVERNEAZA COMERTUL AUTOHTON (II)

Sediul materiei: OUG nr.119/2007 - combaterea intarzierii executarii obligatiilor de plata rezultate din contracte comerciale

Dispozitii procedurale: Cererea privind creanta de plata a pretului se depune la instanta competenta pentru judecarea fondului cauzei in prima instanta. In cazul litigiilor privitoare la obligatii de plata rezultand din contracte comerciale nu este necesara parcurgerea, in prealabil, a etapei concilierii directe prevazute la art. 7201 din Codul de procedura civila.

Cererea introdusa potrivit prevederilor art. 5 cuprinde:

a) numele si domiciliul sau, dupa caz, denumirea si sediul creditorului;

b) numele si domiciliul debitorului persoana fizica, iar in cazul debitorului persoana juridica, denumirea si sediul, precum si, dupa caz, numarul certificatului de inmatriculare in registrul comertului, codul fiscal si contul bancar;

c) suma ce face obiectul creantei, temeiul de fapt si de drept al obligatiilor de plata, perioada la care se refera acestea, termenul la care trebuia facuta plata si orice element necesar pentru determinarea datoriei;

d) semnatura creditorului.

La cerere se anexeaza inscrisurile ce atesta cuantumul sumei datorate si orice alte inscrisuri doveditoare ale acesteia. Cererea si actele anexate la aceasta se depun in copie in atatea exemplare cate parti sunt, plus unul pentru instanta. Pentru solutionarea cererii, judecatorul dispune citarea partilor, potrivit dispozitiilor Codului de procedura civila referitoare la pricinile urgente, pentru explicatii si lamuriri, precum si pentru a starui in efectuarea platii sumei datorate de debitor ori pentru a se ajunge la o intelegere a partilor asupra modalitatilor de plata.

Citatia va fi inmanata partii cu 3 zile inaintea termenului de judecata.

(2) Cand creditorul invedereaza ca, desi a facut tot ce i-a stat in putinta, nu a izbutit sa afle domiciliul sau sediul paratului, presedintele instantei va dispune citarea acestuia prin publicitate. Afisarea, precum si publicarea citatiei in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a III-a, sau intr-un ziar de larga circulatie se fac cu 5 zile inainte de data fixata pentru judecata.

(3) La citatia pentru debitor se vor anexa, in copie, cererea creditorului si actele depuse de acesta in dovedirea pretentiilor.

(4) In citatie se va preciza ca, pana cel mai tarziu in ziua fixata pentru infatisare, debitorul este obligat sa depuna intampinare, sub sanctiunea decaderii din dreptul de a mai propune probe si de a invoca exceptii, in afara celor de ordine publica. In cazul nedepunerii intampinarii, instanta poate considera aceasta ca o recunoastere a pretentiilor creditorului.

In cazul in care creditorul declara ca a primit plata sumei datorate, instanta ia act de aceasta imprejurare printr-o incheiere irevocabila.

Va urma.

NOUA LEGE CARE GUVERNEAZA COMERTUL AUTOHTON

Sediul materiei:
OUG nr.119/2007 - combaterea intarzierii executarii obligatiilor de plata rezultate din contracte comerciale

Domeniul de aplicare: Prezenta ordonanta de urgenta se aplica creantelor certe, lichide si exigibile ce reprezinta obligatii de plata a unor sume de bani care rezulta din contracte comerciale. Nu sunt incluse in sfera de aplicare a prezentei ordonante de urgenta: a) creantele inscrise la masa credala in cadrul unei proceduri de insolventa; b) contractele incheiate intre comercianti si consumatori.

1. contract comercial reprezinta contractul incheiat intre comercianti ori intre acestia si o autoritate contractanta, avand ca obiect furnizarea unor bunuri sau prestarea de servicii contra unui pret constand intr-o suma de bani;

2. autoritate contractanta reprezinta:

a) orice autoritate publica a statului roman sau a unui stat membru al UE, care actioneaza la nivel central, regional ori local;
b) orice organism de drept public, altul decat cele prevazute la lit.
a), cu personalitate juridica, care a fost infiintat pentru a satisface nevoi de interes general, fara caracter comercial, si care se afla in cel putin una dintre urmatoarele situatii: * este finantat, in majoritate, de catre o autoritate contractanta, astfel cum este definita la lit. a); * se afla in subordinea sau este supusa controlului unei autoritati contractante, astfel cum este definita la lit. a); * in componenta consiliului de administratie ori, dupa caz, a consiliului de supraveghere si directoratului mai mult de jumatate din numarul membrilor sunt numiti de o autoritate contractanta, astfel cum este definita la lit. a);
c) orice asociere formata de una sau mai multe autoritati contractante dintre cele prevazute la lit. a) sau b);

3. intarzierea platii reprezinta depasirea termenului contractual sau legal stabilit pentru executarea obligatiei de plata a pretului;

4. titlu executoriu reprezinta hotararea pronuntata de o instanta judecatoreasca sau decizia de plata emisa de alta autoritate competenta, prin care s-a dispus fie plata imediata, fie plata in rate, care permite creditorului sa recupereze creantele de la debitor prin mijloace de executare silita.

Dispozitii procedurale: Cererea privind creanta de plata a pretului se depune la instanta competenta pentru judecarea fondului cauzei in prima instanta. In cazul litigiilor privitoare la obligatii de plata rezultand din contracte comerciale nu este necesara parcurgerea, in prealabil, a etapei concilierii directe prevazute la art. 7201 din Codul de procedura civila. Cererea introdusa potrivit prevederilor art. 5 cuprinde:

a) numele si domiciliul sau, dupa caz, denumirea si sediul creditorului;
b) numele si domiciliul debitorului persoana fizica, iar in cazul debitorului persoana juridica, denumirea si sediul, precum si, dupa caz, numarul certificatului de inmatriculare in registrul comertului, codul fiscal si contul bancar;
c) suma ce face obiectul creantei, temeiul de fapt si de drept al obligatiilor de plata, perioada la care se refera acestea, termenul la care trebuia facuta plata si orice element necesar pentru determinarea datoriei;
d) semnatura creditorului.

La cerere se anexeaza inscrisurile ce atesta cuantumul sumei datorate si orice alte inscrisuri doveditoare ale acesteia. Cererea si actele anexate la aceasta se depun in copie in atatea exemplare cate parti sunt, plus unul pentru instanta. Pentru solutionarea cererii, judecatorul dispune citarea partilor, potrivit dispozitiilor Codului de procedura civila referitoare la pricinile urgente, pentru explicatii si lamuriri, precum si pentru a starui in efectuarea platii sumei datorate de debitor ori pentru a se ajunge la o intelegere a partilor asupra modalitatilor de plata. Citatia va fi inmanata partii cu 3 zile inaintea termenului de judecata.
(2) Cand creditorul invedereaza ca, desi a facut tot ce i-a stat in putinta, nu a izbutit sa afle domiciliul sau sediul paratului, presedintele instantei va dispune citarea acestuia prin publicitate. Afisarea, precum si publicarea citatiei in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a III-a, sau intr-un ziar de larga circulatie se fac cu 5 zile inainte de data fixata pentru judecata.
(3) La citatia pentru debitor se vor anexa, in copie, cererea creditorului si actele depuse de acesta in dovedirea pretentiilor.
(4) In citatie se va preciza ca, pana cel mai tarziu in ziua fixata pentru infatisare, debitorul este obligat sa depuna intampinare, sub sanctiunea decaderii din dreptul de a mai propune probe si de a invoca exceptii, in afara celor de ordine publica. In cazul nedepunerii intampinarii, instanta poate considera aceasta ca o recunoastere a pretentiilor creditorului.

In cazul in care creditorul declara ca a primit plata sumei datorate, instanta ia act de aceasta imprejurare printr-o incheiere irevocabila. Daca creditorul si debitorul ajung la o intelegere asupra platii, instanta ia act de aceasta, pronuntand o hotarare de expedient, potrivit art. 271 din Codul de procedura civila, care, prin exceptie de la art. 273 din acelasi cod, este irevocabila. Hotararea de expedient constituie titlu executoriu. Sub sanctiunea decaderii, debitorul poate contesta creanta prin intampinare. In cazul in care debitorul contesta creanta, instanta verifica daca aceasta contestatie este intemeiata. In cazul in care contestatia este intemeiata, instanta va respinge cererea creditorului printr-o incheiere irevocabila. In aceasta situatie, creditorul poate introduce cerere de chemare in judecata potrivit dreptului comun. In cazul in care, ca urmare a verificarii cererii pe baza inscrisurilor depuse, a declaratiilor partilor, precum si a celorlalte probe administrate, constata ca cererea este intemeiata, instanta emite o ordonanta de plata, in care se precizeaza suma si termenul de plata. (2) Daca debitorul recunoaste o parte a pretentiilor creditorului, instanta emite o ordonanta de plata partiala pentru suma ce corespunde partii necontestate a creantei, stabilind termenul de plata. (3) Termenul de plata nu va fi mai mic de 10 zile si nici nu va depasi 30 de zile de la data comunicarii ordonantei de plata. Judecatorul nu va putea stabili alt termen de plata decat daca partile se inteleg in acest sens. (4) Ordonanta de plata se va comunica fiecarei parti de indata, potrivit prevederilor Codului de procedura civila. In cazul in care instanta, examinand probele cauzei, pronunta o ordonanta de plata numai pentru o parte din creanta pretinsa, creditorul poate formula cerere de chemare in judecata potrivit dreptului comun, pentru a obtine obligarea debitorului la plata restului datoriei. Procedura prevazuta la art. 5-8 si la art. 11 nu va depasi 90 de zile de la data introducerii cererii creditorului. (2) Termenul prevazut la alin. (2) nu include perioadele de intarziere ce sunt in culpa creditorului. Impotriva ordonantei de plata, debitorul poate formula cerere in anulare. (2) Cererea in anulare se solutioneaza de catre instanta care a emis ordonanta de plata. (3) Cererea in anulare nu suspenda executarea. Suspendarea va putea fi insa incuviintata, la cererea debitorului, numai cu dare de cautiune, al carei cuantum va fi fixat de instanta. (4) Daca instanta investita admite cererea in anulare, aceasta va anula ordonanta de plata, pronuntand o hotarare irevocabila. Prevederile art. 9 alin. (3) se aplica in mod corespunzator. (5) Hotararea prin care a fost respinsa cererea in anulare este irevocabila. Ordonanta de plata, devenita irevocabila ca urmare a neintroducerii sau respingerii cererii in anulare, constituie titlu executoriu. (2) Impotriva executarii silite a ordonantei de plata, debitorul poate face contestatie la executare, potrivit dreptului comun. In cadrul contestatiei nu se pot invoca decat aspecte legate de procedura de executare.

CURIER JURIDIC
Contractul de concesiune

Contractul de concesiune este acel contract prin care o persoana, numita concedent, transmite pentru o perioada determinata (de cel mult 49 de ani), unei alte persoane, numita concesionar, care actioneaza pe riscul si raspunderea sa, drepturile si obligatia de exploatare a unui bun, a unei activitati sau serviciu in schimbul unei sume de bani, numita redeventa. Redeventa face venit la bugetul de stat sau bugetele locale, iar modul de calcul si de plata a acesteia se stabileste de catre concedent. Bunurile proprietate publica sunt inalienabile. In conditiile legii, acestea pot fi incredintate in administrare, concesionare sau inchiriate. Printre aceste bunuri se numara infrastructuri rutiere, activitati economice legate de cursurile de ape naturale, terenuri, plaje, zone libere, retele de transport si de distributie publica a apei potabile, exploatarea zacamintelor minerale si a substantelor solide si fluide, exploatarea surselor termale, baze sportive, locuri de recreere, activitati economice de punere in valoare a monumentelor si zonelor istorice, colectarea si valorificarea deseurilor, orice alte bunuri, activitati sau servicii publice care nu sunt interzise prin legi organice speciale. Guvernul, consiliile judetene sau locale pot aproba prin hotarare si concesionarea altor bunuri, activitati sau servicii daca in privinta acestora nu exista autorizatii de reglementare ale caror vize sunt obligatorii in ceeAa ce priveste preturile sau tarifele practicate de concesionari. Pentru bunurile proprietate publica sau privata a statului ori pentru activitatile si serviciile publice de interes national, calitatea de concedent o au ministerele sau alte organe de specialitate ale administratiei publice centrale sau, in cazul bunurilor de interes local, consiliile judetene, locale sau institutiile publice de interes local. Calitatea de concesionar o poate avea orice persoana fizica sau juridica de drept privat, romana sau straina. Initiativa concesionarii o poate avea concedentul sau orice investitor interesat. Aceasta are la baza un studiu de oportunitate efectuat de concedent care cuprinde: bunurile, motivele economice, financiare, sociale si de mediu care justifica concesionarea; investitiile necesare pentru modernizare sau extindere; nivelul minim al redeventei; modalitatea acordarii concesiunii avute in vedere (licitatie publica deschisa, cu preselectie sau negociere directa); durata estimata a concesiunii; termenele previzibile pentru realizarea procedurii de concesionare; avizele obligatorii. Concesiunea se aproba pe baza caietului de sarcini, prin hotarare de Guvern, consiliu judetean, orasenesc sau comunal, dupa caz. In termen de 30 de zile (daca nu s-a convenit altfel), la primirea propunerii de concesionare concedentul intocmeste studiul de oportunitate in vederea luarii hotararii de concesionare. Contractele se incheie in maximum 30 de zile de la data la care concedentul l-a informat pe concesionar despre acceptarea ofertei sale - nerespectarea acestui termen putand atrage daune-interese de catre partea in culpa.

Contractele de concesiune a terenurilor de orice natura se inregistreaza de catre concesionar in registrele de publicitate imobiliara, in termen de 30 de zile de la data incheierii sale. Refuzul ofertantului declarat castigator de a incheia contractul de concesiune atrage dupa sine pierderea garantiei depuse pentru participare si, daca este cazul, plata daunelor-interese.

CURIER JURIDIC
CONTRACTUL DE SCHIMB

Contractul de schimb, reglementat de articolele 1405-1409 Cod civil si articolele 51-52 din Legea nr. 18/1991 republicata, fiind cunoscut in limbaj popular ca troc sau trampa, este definit ca fiind acel contract prin care partile, denumite copermutanti (coschimbasi), se obliga, fiecare in parte, sa transmita celeilalte parti dreptul de proprietate asupra bunurilor supuse schimbului intre ele.

Caracterele juridice ale acestui tip de contract: este un contract sinalagmatic (bilateral), cu titlu oneros, consensual, comutativ, translativ de proprietate (si alte drepturi - reale sau de creanta), solemn (daca se schimba terenuri, inscrisul trebuie sa fie autentic). Fiecare parte este, simultan, instrainatorul unui bun si dobanditorul altui bun. In cazul in care bunurile schimbate nu sunt echivalente valoric, echilibrul patrimonial intre parti se restabileste prin plata unei sulte. Sulta reprezinta suma de bani care trebuie platita pentru a compensa inegalitatea valorica dintre bunurile schimbate. Contractul de schimb este supus conditiilor de fond si de forma ale contractului de vanzare-cumparare cu unele deosebiri legate de specificul sau: copermutantul se bucura de privilegiul vanzatorului numai pentru garantarea sultei. Daca se dovedeste ca bunul primit in schimb nu era proprietatea celuilalt copermutant (predatorul), primitorul poate fi obligat numai la restituirea bunului primit. In cazul contractelor de schimb solemne (in care se cere forma autentica), copermutantii suporta in parti egale taxa de timbru, timbru judiciar si onorariul notarului public.

CURIER JURIDIC LEGISLATIA DEPOZITARII CEREALELOR

* O.G. nr. 56 (M.O. nr. 045/2000) - Ordonanta privind reglementarea depozitarii cerealelor si semintelor oleaginoase, regimul certificatelor de depozit pentru acestea, precum si constituirea Fondului de garantare pentru certificatele de depozit.

* L. nr. 39/2001 - Lege pentru aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 56/2000 privind reglementarea depozitarii cerealelor si semintelor oleaginoase, regimul certificatelor de depozit pentru acestea, precum si constituirea Fondului de garantare pentru certificatele de depozit.

* H.G. nr. 1113 (M.O. nr. 755/2001) - Hotarare privind aprobarea Normelor metodologice pentru aplicarea Ordonantei Guvernului nr. 56/2000 privind reglementarea depozitarii cerealelor si semintelor oleaginoase, regimul certificatelor de depozit pentru acestea, precum si constituirea Fondului de garantare pentru certificatele de depozit si pentru stabilirea contraventiilor si a modului de sanctionare a acestora.

* O.U.G. nr. 109 (M.O. nr. 312/2000) - Ordonanta de Urgenta pentru modificarea si completarea Ordonantei Guvernului nr. 56/2000 privind reglementarea depozitarii cerealelor si semintelor oleaginoase, regimul certificatelor de depozit pentru acestea, precum si constituirea Fondului de garantare pentru certificatele de depozit.

* L. nr. 657/2001 - Lege privind aprobarea Ordonantei de Urgenta a Guvernului nr. 109/2000 pentru modificarea si completarea Ordonantei Guvernului nr. 56/2000 privind reglementarea depozitarii cerealelor si semintelor oleaginoase, regimul certificatelor de depozit pentru acestea, precum si constituirea Fondului de garantare pentru certificatele de depozit.

* O.U.G. nr. 141/2002 - Ordonanta de Urgenta privind reglementarea depozitarii semintelor de consum, regimul certificatelor de depozit pentru acestea si constituirea Fondului de garantare pentru certificatele de depozit.

* H.G. nr. 82 (M.O. nr. 106/2003) - Hotarare pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Ordonantei de Urgenta a Guvernului nr. 141/2002 privind reglementarea depozitarii semintelor de consum, regimul certificatelor de depozit pentru acestea si constituirea Fondului de garantare pentru certificatele de depozit si pentru stabilirea contraventiilor si a modului de sanctionare a acestora.

* L. nr. 149 (M.O. nr. 276/2003) - Lege pentru aprobarea Ordonantei de Urgenta a Guvernului nr. 141/2002 privind reglementarea depozitarii semintelor de consum, regimul certificatelor de depozit pentru acestea si constituirea Fondului de garantare pentru certificatele de depozit.

CURIER JURIDIC
CONTRACTUL DE MANDAT

… este un contract intre doua parti, prin care mandatarul se obliga sa incheie acte juridice in numele si pe seama mandantului, pe baza unei imputerniciri de reprezentare. Contractul se bazeaza pe increderea intre parti si este unilateral, existand, in principiu, obligatii numai pentru mandatar. Contractul se incheie prin acordul scris al partilor, pentru dovedirea limitelor sale. Este un contract, de regula, gratuit. Mandantul trebuie sa aiba capacitatea juridica necesara actelor pe care le incheie mandatarul, iar acesta din urma trebuie sa aiba capacitatea deplina de exercitiu, deoarece il reprezinta pe mandant in actele juridice incheiate cu tertii. Mandatul este general (mandatarul este imputernicit sa incheie acte juridice, cu exceptia celor pentru care legea impune existenta unui mandat special) sau special (mandatarul este imputernicit sa incheie numai anumite operatiuni).

Procura poate fi inscris autentic ori sub semnatura privata si are dubla semnificatie: imputernicirea manadatarului sa incheie acte juridice in numele si pe seama mandantului; dovada existentei continutului mandatului (categoriile de acte juridice in numele si limitele puterilor conferite mandatarului). Contractul se incheie in cazurile in care mandatul este cu titlu oneros, stipuland obligatiile ambelor parti si fiind semnate de acestea.

Obligatiile mandatarului: sa indeplineasca imputernicirea data de mandant, sa dea socoteala acestuia despre indeplinirea mandatului (raspunderea mandatarului in cazul in care si-a substituit o terta persoana pentru indeplinirea totala sau partiala a imputernicirii incredintate de mandant). Obligatiile mandantului: sa plateasca remuneratia prevazuta in contract daca mandatul este cu titlu oneros, sa-l despagubeasca pe mandatar pentru cheltuielile necesare si utile pe care acesta le-a facut pentru indeplinirea mandatului. Mandantul va raspunde daca a desemnat o alta persoana pentru indeplinirea mandatului fara sa fi avut incuviintarea mandantului, ori a desemnat o alta persoana incapabila sa incheie acte juridice cerute de mandant sau o persoana in stare de insolvabilitate notorie. In cazul unor pluralitati de mandatari, obligatiile acestora sunt divizibile numai daca in actul juridic s-a prevazut solidaritatea acestora. Obligatiile fata de terti: daca mandatarul a incheiat acte juridice care depasesc imputernicirea incredintata de mandant, acesta nu va fi obligat fata de terti decat daca le-a ratificat explicit ori tacit in acest sens; mandantul nu raspunde fata de terti pentru faptele ilicite cauzatoare de prejudicii comise de mandatar cu ocazia indeplinirii mandatului. Contractul inceteaza prin: revocarea mandatului, renuntarea mandatarului, moartea uneia dintre parti, incapacitatea, interdictia sau falimentul uneia dintre parti. Indiferent de cauza de incetare a mandatului, mandatarul este obligat sa restituie mandantului procura si alte inscrisuri sau bunuri primite in scopul indeplinirii mandatului. Mandatul fara reprezentare (contractul de interpunere) se foloseste daca mandantul nu vrea sa fie recunoscut de terti, folosindu-se astfel de numele mandatarului, care incheie acte juridice in nume propriu, dar pe seama mandantului. Aceasta conventie nu este ilicita, dar nu se apeleaza la ea pentru a se ocoli legea. Intre mandant si mandatar se aplica regulile mandatului, iar fata de terti este obligat numai mandatarul, care actioneaza in nume propriu.

LEGEA RENTEI VIAGERE (II)

Aceasta este ultima parte a articolului care evidentiaza principalele modificari ale “legii Rentei viagere”.

7. La articolul 5, dupa alineatul (1) se introduce un nou alineat:
“(11) In cazul in care se constata ca datele declarate de solicitanti nu corespund realitatii, dreptul de a primi renta viagera agricola se suspenda pana la data completarii dosarului conform prevederilor legale in vigoare.”

8. La articolul 5, alineatul (4) se modifica:
“(4) Persoanele care au depus deja dosar pentru a putea beneficia de renta viagera agricola, iar ulterior dobandesc si alte suprafete de teren in conditiile prevazute la art. 4 alin. (2) si (3) pot beneficia de un termen de 6 luni pentru a incheia acte de instrainare sau contracte de arendare, in vederea obtinerii rentei viagere agricole pe intreaga suprafata pe care o detin.”

9. Articolul 7 se modifica:
“Art. 7. - In termen de maximum 30 de zile, Oficiul national propune spre aprobare documentatia primita de la birourile judetene, urmand ca dupa solutionare sa comunice solicitantului si birourilor judetene daca dosarul a fost aprobat, daca trebuie completat sau daca a fost respins.”

10. Articolul 9 se modifica:
“Art. 9. - Birourile judetene tin evidenta rentierilor agricoli din judetul respectiv, iar Oficiul national arhiveaza documentatia si coordoneaza programul informatic de evidenta si calcul al rentei viagere agricole.”

11. Articolul 10 se modifica:
“Art. 10. - (1) In primul trimestru al anului, rentierii se vor prezenta la birourile judetene de renta viagera agricola in vederea vizarii carnetelor de rentier agricol, in baza carora Agentia Domeniilor Statului va plati renta viagera agricola. (2) Odata cu vizarea carnetelor, rentierii vor depune la birourile judetene unde au fost inregistrate solicitarile de acordare a rentei viagere o declaratie pe propria raspundere privind situatia contractelor de arendare, conform anexei nr. 3, precizand daca acestea au fost in vigoare la sfarsitul anului pentru care se acorda renta.”

12. Articolul 12 se modifica:
“Art. 12. - Plata rentei viagere agricole se face in lei, prin raportarea la cursul mediu de schimb valutar calculat de BNR din anul pentru care aceasta se datoreaza. Aceasta se efectueaza de catre Agentia Domeniilor Statului, prin mandat postal, virament bancar sau orice alta modalitate prevazuta de lege.”

13. La articolul 13, dupa alineatul (1) se introduce un nou alineat:
“(2) Dupa decesul rentierului, mostenitorii vor incasa ultima rata scadenta de la data decesului, in primul trimestru al anului urmator celui pentru care aceasta este datorata, pe baza actelor doveditoare privind calitatea de mostenitor si a carnetului de rentier agricol al defunctului.”

CURIER JURIDIC
CLAUZE DE VALIDITATE ALE CONTRACTELOR

Clauzele de validitate ale contractelor sunt: invaliditatea partiala, divizarea contractului, renuntarea la drepturi, cesiunea contractului, incetarea contractului, clauza de confidentialitate, forta majora, clauza penala. Daca in cea mai mare parte acestea sunt cunoscute si incluse de catre parti in orice contract, ultimele doua sunt omise din nestiinta sau din cauza faptului ca nu li se acorda importanta. Clauza penala este o conventie accesorie prin care partile unui contract determina anticipat intinderea daunelor-interese ce urmeaza sa fie platite de catre debitor, in caz de neexecutare, executare necorespunzatoare sau cu intarziere a prestatiei la care s-a obligat.

Daunele interese

Daunele-interese sunt despagubirile in bani pe care debitorul este obligat sa le plateasca in vederea repararii prejudiciului produs creditorului ca urmare a neexecutarii, executarii defectuoase sau cu intarziere a obligatiilor sale contractuale. In consecinta, creditorul este indreptatit sa pretinda debitorului daune-interese atunci cand se indeplinesc conditiile generale ale raspunderii contractuale. Daunele-interese se stabilesc intotdeauna in bani, iar obligarea debitorului la daune-interese este conditionata in mod imperativ de indeplinirea de catre creditor a formalitatii de punere in intarziere a acestuia. Potrivit art. 1079 Cod civil, se prevede ca punerea in intarziere a debitorului se face printr-o notificare scrisa sau o somatie de plata trimisa prin intermediul executorului judecatoresc, cu urmatoarele exceptii: in cazurile prevazute de lege; atunci cand partile au prevazut in contract, printr-o clauza expresa potrivit careia debitorul este in intarziere prin simpla implinire a termenului de executare (de plata) fara a mai fi nevoie de notificare; daca, prin natura ei, obligatia nu putea fi executata decat intr-un termen nerespectat de debitor; in cazul neexecutarii obligatiilor de a nu face; atunci cand obligatiile sunt continue (furnizare de utilitati, obligatia de intretinere). Daunele-interese sunt: compensatorii - despagubiri in bani la care este obligat debitorul ca urmare a neexecutarii totale sau partiale ori a executarii defectuoase a obligatiilor pe care si le-a asumat. Acest tip de daune trebuie sa contina doua elemente obligatorii: valoarea efectiva a pierderii suferite de creditor si valoarea castigului nerealizat. Cuantumul daunelor compensatorii se stabileste de instanta de judecata; moratorii - despagubiri in bani care reprezinta echivalentul prejudiciului cauzat creditorului prin intarzierea obligatiei contractuale pe care si-a asumat-o debitorul. Daunele cominatorii reprezinta sume de bani pe care debitorul unei obligatii de a face sau a nu face este obligat prin hotarare judecatoreasca sa le plateasca creditorului pentru fiecare zi de intarziere, pana la executarea in natura a obligatiei sale. “Forta majora” sau “eveniment de forta majora” (caz fortuit) este imprejurarea de fapt imprevizibila si de neinlaturat care impiedica, in mod obiectiv si fara nicio culpa din partea debitorului, executarea obligatiei contractuale a acestuia (cutremur, inundatie, razboi, greva, infirmitate sau boala) restrictiile legale.

LEGEA RENTEI VIAGERE (I)

Evidentiem principalele modificari ale “legii Rentei viagere”, una dintre legile fundamentale pentru domeniul agricol.

1. La articolul 4, alineatul (1) se modifica:
> “Art. 4. - (1) Beneficiaza de renta viagera agricola persoanele fizice care au varsta de peste 62 de ani si care detin in proprietate pana la 10 ha teren cu destinatie agricola situat in extravilan, care instraineaza prin acte intre vii sau arendeaza terenurile cu destinatie agricola dupa intrarea in vigoare a Legii nr. 247/2005.”

2. La articolul 4, dupa alineatul (1) se introduce un nou alineat: (11) Beneficiarii rentei viagere vor putea ramane proprietari pe o suprafata de teren cu destinatie agricola, situata in extravilan, de pana la 0,5 ha pentru folosinta personala.”

3. La articolul 4, alineatul (4) se modifica: “(4) In cazul contractelor de arendare, proprietarii beneficiaza de renta viagera agricola de 50 euro/ha/an, daca aceste contracte sunt inca in vigoare la sfarsitul anului calendaristic pentru care se plateste renta.”

4. La articolul 4 se introduc trei alineate: “(42) Daca terenul ce face obiectul contractului de arendare este instrainat in perioada de valabilitate a contractului de arendare, renta de 50 euro/ha/an se calculeaza si se datoreaza de la data incheierii, respectiv a intrarii in vigoare a contractului de arendare, urmand ca de la data instrainarii terenului rentierul sa beneficieze de renta viagera agricola de 100 euro/ha/an. (43) Renta viagera agricola se calculeaza si se datoreaza de la data incheierii contractelor, indiferent de data depunerii cererii, in cazul in care contractele au fost incheiate in anul depunerii cererii. (44) Daca contractele au fost incheiate in anii precedenti depunerii cererii, renta viagera agricola se calculeaza si se datoreaza de la 1 ianuarie a anului in care s-a depus cererea.”

5. La articolul 4, alineatul (5) se modifica: “(5) In cazul proprietatii comune, renta viagera agricola se acorda individual pentru cota-parte stabilita in baza declaratiei autentice notariale, data de comun acord de toti coproprietarii.”

6. La articolul 5, alineatul (1) va avea urmatorul cuprins: “Art. 5. - (1) Persoanele care solicita renta viagera agricola pot sa depuna o cerere insotita de: a) copie de pe actul de identitate al solicitantului; b) copie de pe actul de instrainare autentificat sau, dupa caz, de pe titlul de proprietate al arendatorului si de pe contractul de arendare incheiat cu respectarea prevederilor Legii arendarii nr. 16/1994, cu modificarile si completarile ulterioare; c) declaratie din care sa rezulte ca nu are in proprietate pentru folosinta proprie teren cu destinatie agricola situat in extravilan, in suprafata mai mare de 0,5 ha.”

SFATUL AVOCATLUI

CONTRACTUL DE DONATIE

Contractul de donatie este un contract solemn prin care o parte cu intentie liberala isi micsoreaza irevocabil patrimoniul sau in favoarea celeilalte parti, fara a urmari de la aceasta o contraprestatie.

Partile contractului sunt: donatorul si donatarul. Caracterele juridice ale acestui tip de contract sunt: solemnitatea (forma autentica); este cu titlu gratuit, donatorul micsorandu-si patrimoniul fara sa primeasca in schimb un echivalent; are un caracter unilateral (creeaza obligatii numai pentru donator); este un contract translativ de proprietate, prin acordul partilor. In ce priveste capacitatea de a dispune, minorii si persoanele aflate sub interdictie judecatoreasca nu pot dona, nici cu incuviintarea reprezentantului legal sau al autoritatii tutelare, cu exceptia darurilor obisnuite, ocazionale, care nu afecteaza substantial patrimoniul donatorului; minorul nu poate dona in favoarea tutorelui, chiar atunci cand a ajuns la majorat, daca autoritatea tutelara nu a dat ,,descarcare de gestiune” acestuia, cu exceptia cazului cand tutorele este ascendentul minorului.

In ce priveste capacitatea de a primi, persoanele neconcepute si organizatiile care nu au dobandit personalitate juridica nu au capacitatea de a primi; medicii si farmacistii nu pot primi de la persoanele pe care le-au ingrijit medical inaintea mortii (inclusiv preotii care au fost in preajma donatorului si i-au facut slujbe si alte practici religioase). Exceptie fac donatiile remuneratorii pentru serviciile intreprinse de donatar in favoarea donatorului. Incapacitati de exercitiu au: minorii si interzisii (pot accepta donatii de la reprezentantii lor legali sau cu incuviintarea acestora); surdo-mutii care nu stiu sa scrie si sa citeasca, numai daca sunt in prezenta unui curator care are rol de interpret al vointei lor; persoanele juridice, in limita specialitatii, capacitatii de folosinta a lor.

Obiectul contractului trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii: sa fie determinat/determinabil, licit, posibil, sa existe in prezent sau sa poata exista in viitor; sa constituie prestatia celui care se obliga. Conditia de validitate esentiala a contractului de donatie este irevocabilitatea, clauzele contrare acestei conditii fiind lovite de nulitate absoluta. Clauzele incompatibile cu principiul irevocabilitatii donatiilor sunt: conditii care depind de vointa donatorului si alte clauze exterioare; plata datoriilor viitoare, nedeterminate, pe care le-ar contracta donatorul daca nu se cunoaste inca valoarea lor; rezervarea dreptului de a dispune de bunul donat sau a dreptului de denuntare unilaterala.

Clauze admisibile in contractul de donatie: referitoare la termenul contractului, clauza privind o conditie cauzala, privind plata datoriilor prezente sau viitoare, privitoare la reintoarcerea bunului donat in patrimoniul donatorului si clauza prin care donatorul isi rezerva dreptul de uzufruct pentru el sau o alta persoana ori dreptul de habitatie. Cauzele de revocare a donatiilor sunt: neindeplinirea sarcinilor; pentru ingratitudine (atentatul la viata donatorului, delicte, cruzimi sau injurii grave la adresa donatorului, refuzul de a acorda alimente donatorului); pentru survenienta de copil (opereaza de drept daca in momentul incheierii contractului donatorul nu avea copil sau alt descendent si ulterior se naste un copil din casatorie sau din afara casatoriei.

CONDITII DE ACORDARE A CREDITELOR AGRICOLE

Beneficiarii creditelor agricole pentru productie, contractate in conditiile Legii creditului agricol pentru productie nr. 150/2003, pot primi fonduri publice in cota procentuala calculata din volumul creditelor acordate.

Pot solicita fonduri publice beneficiarii care au obtinut credite pentru activitatile curente de productie agricola, care fac dovada utilizarii lor conform destinatiei si care au rambursat in totalitate imprumutul si dobanzile aferente, conform contractelor de credit incheiate cu societatile bancare. Activitatile curente de productie agricola se refera la actiunile care vizeaza infiintarea, intretinerea si recoltarea culturilor agricole, precum si intretinerea si recoltarea plantatiilor; achizitionarea din productia interna sau producerea puilor de pasare pentru carne si oua, a purceilor pentru ingrasat, precum si a tineretului ovin si bovin pentru ingrasat; aprovizionarea, procesarea hranei, asigurarea medicamentelor si tratamentelor medicale pentru animale, a cheltuielilor curente pentru intretinerea si functionarea adaposturilor, utilajelor si instalatiilor aferente; asigurarea culturilor si plantatiilor impotriva efectelor daunatoare ale factorilor de risc natural, precum si asigurarea efectivelor de animale impotriva efectelor daunatoare ale factorilor de risc natural, a bolilor si a accidentelor.

Pentru a beneficia de alocatiile din fondurile publice, beneficiarii creditelor agricole trebuie sa depuna la Directiile pentru agricultura urmatoarele acte: cerere-tip, conform modelului aprobat prin prezenta hotarare, documentele justificative privind rambursarea creditului, documentele fiscale justificative privind utilizarea sumelor acordate. Platile catre beneficiari se fac in conturile in lei ale beneficiarilor sau prin mandat postal, prin suportarea de catre beneficiari a contravalorii taxelor postale. Hotararea prevede aplicarea de amenzi cuprinse intre 3.000 si 5.000 de lei pentru primirea in mod necuvenit a sumelor reprezentand fonduri publice la credite, prin declararea de date sau situatii false in documentele justificative prezentate de beneficiari. Beneficiarii vor notifica Directiile pentru agricultura asupra contractelor de imprumut cu valoarea creditelor aprobate si asupra graficului de rambursare a ratelor de imprumut. La propunerea Ministerului Agriculturii, Guvernul stabileste anual prin hotarare nivelul fondurilor publice, care pot fi pana la 30% din volumul creditelor, diferentiat pentru fiecare activitate curenta de productie prevazuta in Legea 150/2003. Fondurile se asigura din bugetul Ministerului Agriculturii.

POSTA REDACTIEI
* Ai o problema la care nu ai gasit raspuns? Poate te putem ajuta...

Ion Popa, Salaj: As dori sa stiu daca pentru un teren declarat calamitat se mai primesc subventiile pe suprafata acordate de APIA?

Raspuns: Conform declaratiei fostului director general al Agentiei de Plati si Interventie pentru Agricultura (APIA) Nicolae Sterghiu, agricultorii romani vor primi subventiile pe suprafata de la Uniunea Europeana chiar daca zonele agricole sunt declarate calamitate. Acesta a declarat ca fermierii isi vor primi banii, pentru ca aceste fonduri nu au nicio legatura cu productiile realizate. Platile pe suprafata reprezinta o suma fixa, in valoare de 50 de euro pe hectar, acordata de Uniunea Europeana agricultorilor romani care isi lucreaza pamantul si respecta un cod al bunelor practici agricole. Aceasta suma va fi completata din bugetul national, prin Platile Nationale Directe Complementare. Comunitatea europeana acorda acest tip de finantare timp de trei ani, dupa care din 2009 se vor negocia plati financiare diferentiate in functie de culturile existente.

SFATUL AVOCATULUI

CONTRACTUL DE RENTA VIAGERA IN DOMENIUL AGRICOL

Pentru a intelege mai bine notiunile juridice referitoare la contractul de renta viagera in domeniul agricol, trebuie definit acest tip de contract altfel decat este inteles de oamenii fara pregatire de specialitate. Prin acest contact, o persoana (de obicei o persoana aflata in imposibilitate fizica de a lucra terenurile agricole) instraineaza un bun (teren agricol, in acest domeniu) in schimbul unei sume de bani platibile periodic, pana la decesul persoanei care instraineaza. Pentru a raspunde tuturor eventualelor dumneavoastra intrebari, acest articol a fost redactat sub forma unor raspunsuri la o serie de intrebari ipotetice.

* Ce se intelege prin renta viagera? Renta viagera este o suma de bani care se stabileste in mod liber prin contract, platibila de cel care dobandeste respectivul bun. Foarte important: daca la momentul instrainarii renta avea o anumita valoare, la decesul celui care instraineaza se poate intampla ca aceasta suma sa fie foarte mica. Dar cine suporta riscul deprecierii monetare? Raspunsul: cel care instraineaza.

* Se poate elibera de obligatii persoana care a restituit bunul primit? Conform articolului 1648 Cod Civil, debirentierul nu poate sa se elibereze de plata rentei restituind bunul si acest lucru chiar daca ar renunta la restituirea ratelor de renta platite. Deci, rapunsul este negativ.

* Ce se intampla daca persoana obligata sa plateasca nu plateste renta? Se poate cere executarea silita, dar nu se poate cere rezolutiunea si repunerea partilor in situatia anterioara. Termenul in care se pot cere rentele neplatite este de 3 ani de la scadenta.

* Contractul de renta viagera pentru un teren agricol este translativ de proprietate? Da, contractul de renta viagera este translativ de proprietate. Daca instrainarea bunului se face prin testament sau donatie, atunci trebuie sa se respecte conditiile de forma si fond de la aceste acte cu titlu gratuit.

* Este valabil contractul de renta viagera in situatia in care persoana care instraineaza este grav bolnava? Contractul de renta viagera este lovit de nulitate absoluta cand este constituit in favoarea unei persoane afectate de o boala care i-a provocat decesul intr-un interval de 20 de zile de la data incheierii contractului. Asadar, trebuie sa fie indeplinite mai multe conditii: a) decesul persoanei sa survina in intervalul de 20 de zile de la incheierea contractului; b) persoana respectiva sa moara din cauza acestei boli, nu din cauza unui alt eveniment care a survenit in acest interval; c) contractul sa fi fost incheiat in mod valabil.