AU “INVENTAT” GAINILE BLANDE!

AVICULTURA. O echipa de oameni de stiinta americani de la Serviciul de Cercetare Agricola (ARS), Agentia de Studiu Comportamental al Animalelor si Universitatea Purdue din West Lafayette, condusa de biologii Heng-Wei Cheng si William M. Muir, a dezvoltat o rasa de gaini ouatoare mai putin agresive decat suratele lor.

Performantele gainilor blande

“Gainile blande” au o productivitate de oua putin mai mare si o mortalitate mult redusa fata de gainile “comerciale”. Ca urmare a modificarii genei agresivitatii pasarilor, agresivitate produsa de stresul cauzat de aglomerarea din ferme, cercetatorii au reusit sa reduca pierderile de mortalitate in randul acestora, fara sa apeleze la fasonarea ciocului, un obicei considerat crud de catre asociatiile de protectie a animalelor. Testata pana la varsta de 58 de saptamani, linia de gaini din grupul de control a avut o mortalitate de doar 20%, semnificativ redusa fata de rata de mortalitate de 89% in randul gainilor “comerciale”. De asemenea, “gainile blande” au avut o productie de oua putin mai mare decat “gainile comerciale”, in aceleasi conditii.

Explicatia experimentului

In ultimii 50 de ani, cele mai multe programe de cercetare in domeniul aviculturii s-au concentrat pe latura productiva. De exemplu, dupa mai mult de 20 de ani de selectie, productia de oua a crescut semnificativ in fermele industriale, insa si mortalitatea cauzata de agresiuni si canibalism printre pasari a crescut cu 10%. Spre deosebire de criteriile de selectie luate pana acum in calcul, Cheng si colegii sai si-au creat baza de selectie a pasarilor din exemplare productive, dar care dovedeau si dorinta de interactiune. Explicatia cercetatorilor americani pentru crearea unor “gaini blande”, mai putin agresive, consta in scaderea nivelului dopaminei (unul dintre principalii neurotransmitatori, asociat cu disfunctionalitati comportamentale si reducerea capacitatii de reactie la stres) la exemplarele selectionate.

Daniela LISEA

CARNE DE PASARE ROMANEASCA PE PIATA UNIUNII EUROPENE

EXPORT. Transavia a semnat contracte de colaborare cu parteneri din tarile comunitare, precum Olanda, Marea Britanie, Germania si tarile nordice, intrand pe piata occidentala. Semnarea contractelor s-a produs la sfarsitul lunii martie, la targul international de profil IFE 2009 - International Food& Drink Trade Exhibition din Londra, unde Transavia a fost singura prezenta corporatista independenta din Romania cu un profil de companie dedicat prezentarii noilor produse. “A fost o initiativa strategica pentru a evalua posibilitatile pietei comunitare pentru extinderea noastra cu cele trei noi branduri Transavia de preparate din carne de pasare”, a afirmat directorul general al Transavia Grup, Ioan Popa.

Lider al pietei romanesti a carnii de pasare, Transavia a fost infiintata in 1991. Compania a intrat in randul producatorilor europeni, avand 17 ferme de pui de carne, doua ferme de reproductie si doua statii de incubatie, o fabrica de nutreturi combinate, doua abatoare performante de industrializare a carnii si o fabrica de procesare a carnii.

Grupul Transavia produce in prezent peste 50.000 de tone de carne pe an in facilitatile de productie aflate in patru judete transilvanene: Alba, Sibiu, Brasov si Cluj. In 2007, Transavia a preluat unul dintre producatorii traditionali de pe piata romaneasca - Avicola Brasov, devenind liderul pietei romanesti a carnii de pasare. Compania Transavia produce brandurile Fragedo, Ella Bella, Frateus si Fragedo in peste 25 de locatii, printre care se numara si o fabrica de procesare a carnii care a insemnat cea mai mare investitie din industria avicola romaneasca: peste 17 milioane de euro.

INVESTITIE AVICOLA

16 tineri intreprinzatori din judetul Dambovita vor beneficia de o afacere la cheie oferita de Agroli Group, printr-un proiect de tip greenfield care presupune construirea unor ferme de pasari, dotate cu cea mai avansata tehnologie. Fiecare ferma va ocupa o suprafata de 7.000 de metri patrati construiti si va avea o capacitate de 132.000 de pasari vii pe ciclul de productie. Primele ferme vor fi date in folosinta in primavara anului 2009. Valoarea investitiei depaseste 32 de milioane de euro.

INVESTITIE DE 17 MILIOANE DE EURO PE PIATA DE DESFACERE A CARNII DE PUI

ALBA. Transavia, lider pe piata de carne de pui, intra pe piata semipreparatelor printr-o investitie de 17 milioane de euro intr-o noua fabrica de procesare a carnii de pui inaugurata in satul Oiejdea (jud. Alba). “Prin cele doua noi game de produse preparate din carne de pui, carnaciori si snitele, vom veni pe piata cu produse din generatia viitoare, adica din ceea ce se va consuma in urmatoare perioada in intreaga Europa”, a declarat Ioan Popa, managerul general Transavia. Noile produse ale companiei vor fi fabricate pe doua linii, cu o capacitate de 100 de tone de preparate pe zi. Anual, la Oiejdea se vor putea produce anual circa 50.000 de tone, din care cea mai mare parte va fi exportata. “In prezent, taxele mari percepute de retelele de distributie fac ca intrarea produselor semipreparate de la Transavia in Romania sa nu fie prea rentabila. Daca la produsele din carne relatia cu lanturile de distributie este in general buna, taxele aproape duble pentru semipreparate ne fac sa cautam debusee in restaurante, pensiuni si mai ales la export”, a precizat Popa. Transavia este lider de piata in producerea carnii de pui, cu o cota nationala de 20%. In 2007, Transavia a avut o cifra de afaceri de 50 de milioane de euro si un profit de 8 milioane de euro.

INVESTITIA LUNII

Principalul producator de carne de pasare si produse din carne din Romania, Agricola Bacau, a repornit activitatea de abatorizare dupa finalizarea unei investitii de 10 milioane de euro (2 milioane de euro au provenit din fonduri SAPARD). Modernizarea a permis cresterea capacitatii de sacrificare de la 6.000 la 8.000 de pui/ora, pentru o productie anuala de circa 35.000 de tone in viu.

SUPRAVEGHEREA IMPOTRIVA AVIAREI

VERIFICARE. Serviciile veterinare supravegheaza efectivele de pasari, in contextul evolutiei gripei aviare in unele tari europene (se verifica daca pasarile din gospodarii sunt inchise si mentinute in curti, precum si respectarea masurilor de biosecuritate in exploatatii). In perioada 1 ianuarie - 31 august 2007, cele 150.674 de teste de laborator efectuate de Institutul de Diagnostic si Sanatate Animala au avut rezultate negative pentru virusul gripei aviare.

„ASIATICA” DE MARAMURES

AVICULTURA. Intre terasele formate de Chechisel (navalnic, dar hiperbolizat la statutul de „rau”), in resedinta comunei maramuresene Dumbravita un baimarean pasionat de pasari („de pasari, in general, am avut si papagali si gaini de rasa”) si-a facut cea mai mare ferma de prepelite din judet. „Povestea a inceput inca de pe vremea lui Ceausescu. Fiul nostru era bolnav de astm si am aflat ca un remediu extrem de bun consta in consumul oualor de prepelita. Pe atunci, in Baia Mare exista un singur crescator de prepelite, Crisan - le tinea intr-un garaj. N-am reusit sa ajungem la el, era cu programare, cerere mare, in fine... Asa am ajuns in Cluj, de unde am cumparat primele prepelite. Le cresteam in beci, iar ouale le foloseam doar noi, familia”, povesteste baimareanul Hajdu Zoltan, astazi posesor al unei micro-ferme de 600 de prepelite. In 2007, Hajdu a decis sa-si faca din pasiune o afacere. A investit in custi („vreo 50 de milioane”), in incubatoare si in furaje, iar apoi si-a cumparat 200 de prepelite. „Exemplarele mature le-am cumparat cu 65.000 bucata, iar tineretul a costat 25.000 bucata. Din aceste 200 de prepelite s-a dezvoltat ferma, insa acum trebuie sa facem niste schimburi cu alti crescatori (pentru schimbarea sangelui)”, a mentionat Hajdu. Afacerea maramureseanului consta din livrarea la domiciliu a oualor de prepelita. Sloganul crescatoriei ZCB este „Mereu proaspat”, iar proprietarul argumenteaza: „Practic, am distribuit niste pliante care contin calitatile si tratamentele naturiste cu oua de prepelita si am specificat ca livram gratuit la domiciliu cantitatea de oua solicitata (avem caserole de 24 sau 50 de bucati). Evident, ouale sunt proaspete, direct din ferma, iar pretul este 0,2 lei bucata (sub cel din supermarket)”. Comenzile se fac printr-un simplu telefon (tel. 0740-48971, 0741-251117 - „bonus” pentru curajul investitiei), iar proprietarul va ofera si consultatii in privinta afectiunilor care se pot trata cu singurul ou fara colesterol, cel de prepelita - pasare domesticita de asiatici.

Cu ce problema se confrunta un crescator de prepelite? „Pentru a deveni ferma, trebuie sa detinem peste 1.000 de pasari. In acest caz trebuie sa respecti conditiile europene de biosecuritate. Practic, un filtru sanitar - care se compune din vestiar pentru personal, cabinet de dus, vestiar pentru echipamentul de lucru, toate in linie continua. Ideea este ca lucratorul sa nu aiba contact cu exteriorul din momentul intrarii in ferma”, a explicat Hajdu Zoltan investitia pe care trebuie sa o faca pentru dezvoltare. Si o va face? „Probabil, de la 1.000 de pasari afacerea este rentabila”. O spune un crescator care nu poate accesa fonduri de stat sau europene.

PE CREASTA PINTENATILOR

AVICULTURA. Gallus gallus domesticus, domesticita-n curte, ne da carne, oua, iar pernelor le da pene, ori puf. De treaba fiinta, nu? Aproape nebagata-n seama, poate si pentru ca apartine celei mai raspandite specii de pasari de pe planeta (la ultimul “recensamant” mondial erau 24 de miliarde de exemplare), gaina si-a luat partea leului si s-a infoiat in expozitia organizata de Asociatia Crescatorilor de Pasari si Animale Mici de Rasa “Creasta Cocosului”. E drept, nu orice “scurmatoare dupa rame” a avut privilegiul sa cotcodaceasca in Sala Sporturilor din Baia Mare, doar cele de rasa. Cochinchina alba, Brahma herminat deschis, in fine, multe descendente ale “Pasarii rosii de jungla”, strabunica lor din sud-estul Asiei. “Un milion jumate, cam atat costa o femela adult, closca”, mi-a dezvaluit unul dintre crescatori, facandu-ma sa ma inec la gandul pretului de la puiul congelat de la supermarket. Sa mai aud vreo gospodina ca se plange de preturi! Si daca tot sunt atat de “nepretuite”, evident, viata lor nu se sfarseste-n oala, ci perpetueaza la manifestari ca si aceasta, ajunsa, iata, la a cincea editie. Cele mai frumoase exemplare de gaini de rasa au fost premiate, e drept, ca pe vremea penelor... de curent. Cu diplome si felicitari de la comisia de arbitraj (Ilie Buboaca din Arad si Ioan Haide din Medias). Insa ce mai conteaza, a fost concurenta mai ceva ca la medicina veterinara, vreo 200 pe-un loc, deci premiantelor le-a crescut cu ceva cota de piata, iar organizatorii au adunat suficienti spectatori pentru ca la editia viitoare o parte dintre acestia sa se prezinte din postura de membri ai asociatiei. Prozelitismul nu tine cont de pene! La finalul scrierii, un sfat care sper sa nu se interpreteze ca fiind feminist: fiecare barbat, daca tot se crede cocos, ar fi bine sa tina seama de altruismul acestuia. Cand gaseste ceva de mancare, cocosul cheama gainile sa manance primele. Baietii din redactie ofera acestui gest o alta semnificatie, cica verifica daca nu sunt otravite grauntele...

Oul sau gaina

Ce a fost mai intai, oul sau gaina? Zambiti? Ei bine, problema a fost elucidata de catre doi oameni de stiinta din Marea Britanie: profesorii John Brookfield de la Universitatea din Nottingham si David Papineau de la Colegiul Regal din Londra. Rezultatul foarte seriosului lor studiu a fost confirmat si de presedintele Great British Chicken (federatia britanica a crescatorilor de pui), Charles Bourns. Sa nu va mai fierb ca gaina in oala cu supa, studiul a reliefat ca la inceput a fost oul si abia apoi gaina. Cheia enigmei consta in faptul ca materialul genetic nu evolueaza pe parcursul vietii unui organism, in consecinta prima gaina a trebuit sa existe ca embrion in interiorul unui ou.

BUN PENTRU GAINI, PERICULOS PENTRU OM

SUSPICIUNE. Intr-o perioada in care amenintarile pandemiilor de gripa aviara sunt tot mai dese, atat de solicitatul Tamiflu este suspectat ca ar face mai mult rau decat bine oamenilor. Gripa aviara raspandeste groaza nu numai in randul pasarilor, ci si al oamenilor. Considerat pana de curand cel mai eficient medicament pentru prevenirea gripei aviare, Tamiflu este suspectat ca ar cauza reactii secundare grave asupra psihicului uman. Ministrul japonez al Sanatatii, Hakuo Yanagisawa, a anuntat declansarea unor studii aprofundate privind posibile efecte secundare care ar putea fi cauzate de “medicamentul-minune”. Decizia a fost luata dupa decesul mai multor pacienti in situatii controversate, precum si in urma cazurilor de suicid din randul unor adolescenti care au fost tratati cu acest medicament. Deocamdata, Japonia a interzis administrarea medicamentului pentru tinerii sub 19 ani.

Tamiflu a luat nastere in iulie 2002, ca o alternativa a medicamentului-pudra produs de laboratoarele franceze GSK, Relenza. Tamiflu este un medicament produs de laboratoarele elvetiene Roche si se prezinta sub forma de gelule sau de praf vrac. Noutatea adusa de Tamiflu, in comparatie cu “veterana” Relenza consta in faptul ca poate fi prescris si copiilor de un an (Relenza poate fi prescris numai pacientilor in varsta de peste 12 ani). Lesne de inteles, Tamiflu a cucerit rapid piata, fiindu-le prescris, de regula, adolescentilor din zonele amenintate de gripa aviara. Numai ca, din noiembrie 2006, au murit peste 50 de persoane, dintre care 16 adolescenti, care s-au tratat cu Tamiflu. Cu 60% achizitii din stocul mondial, Japonia este cel mai mare importator de Tamiflu, aceasta tara facandu-si rezerve care i-ar permite sa trateze 28 de milioane de persoane, timp de cinci zile, in cazul unei epidemii umane de gripa aviara.

Ce este Tamiflu?

Tamiflu este un antiviral care face parte din familia inhibitorilor de neuraminidaza. Acesti produsi tintesc in mod specific virusurile gripale de tip A si B si impiedica inmultirea lor in interiorul organismului contaminat. De asemenea, vizeaza o enzima prezenta la suprafata acestor virusuri, numita proteina neuraminidaza. Atunci cand neuraminidaza este inhibata, virusurile devin incapabile sa iasa din celula care le gazduieste si mor. Astfel, ele nu mai pot sa se raspandeasca si sa infecteze alte celule ale organismului.