MIEREA AFECTATA DE HIBRIZII DE FLOAREA-SOARELUI

COVASNA. Apicultorii covasneni sustin ca numarul consumatorilor de miere este in crestere si pun acest lucru atat pe seama tendintei mondiale de reintoarcere la natura, cat si pe seama… crizei economice. Presedintele Asociatiei Crescatorilor de Albine din Covasna, Kovacs Jozsef, a declarat ca in timp ce zaharul s-a tot scumpit, pretul mierii a ramas aproape neschimbat de cinci ani, iar acesta a fost un motiv suficient pentru ca multi sa opteze pentru produsele apicole. In judet, kilogramul de miere costa in medie 12 lei, mai ieftina fiind cea poliflora si mai scumpa cea din flori de tei sau salcam. Apicultorii covasneni cred ca recolta din acest an nu va fi foarte bogata, pentru ca anul trecut a fost secetos, fapt ce a afectat padurile de salcami. In plus, nici floarea soarelui nu mai este ce era candva. “Avem emotii pentru ca sunt foarte multi hibrizi la floarea-soarelui, care nu mai au nectar si se autopolenizeaza”, a precizat Kovacs. Potrivit acestuia, afacerile cu miere nu au fost rentabile in ultimii ani, foarte multi crescatori de albine renuntand la stuparit. In judetul Covasna, numarul acestora s-a injumatatit, iar cei aproximativ 50 de apicultori inscrisi in asociatie mai detin doar aproximativ 7.500 de familii de albine.

LINIE DE AMBALARE A MIERII IN CLUJ

PROIECT. Judetul Cluj se afla printre primele din tara in privinta cererilor de finantare europeana a proiectelor din domeniul agricol, a declarat directorul executiv adjunct al Directiei pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala Cluj, Lorinczi Zoltan. In acest an au fost depuse 148 de proiecte pe Masura 141 - Sprijinirea fermelor agricole de semi-subzistenta, prin care se acorda fonduri nerambursabile. Cele mai multe cereri de fonduri comunitare pe baza Masurii 141 au fost formulate de apicultori. La ora actuala, se poarta discutii pentru o asociere intr-un un grup mai mare de apicultori, cu o linie de procesare si ambalare a mierii. De asemenea, prin accesarea fondurilor comunitare, apicultorii clujeni urmaresc sa obtina capitalul financiar necesar pentru ca, in urma unor investitii in dezvoltarea stupinelor, sa se apropie de performantele economice ale omologilor din vestul Uniunii Europene (Spania, Franta, Italia), unde numarul de stupi pentru o stupina profesionista este de aproximativ trei ori mai mare decat media din Romania.

APICULTORII ACUZA MAFIA FORMATA DIN FIRMELE CAPUSA

CARAS-SEVERIN. Apicultorii din judetul Caras-Severin sunt nemultumiti pentru ca nu au puncte de desfacere a mierii, fapt de care profita firmele “capusa”, care cumpara mierea direct de la producatori si o revand cu un pret de doua ori mai mare. Pentru a gasi o rezolvare a acestei probleme si pentru a dezbate posibilitatile de dezvoltare prin proiecte implementate cu ajutorul fondurilor europene, membrii Asociatiei Judetene a Crescatorilor de Albine s-au intalnit la Resita. Bilantul pe anul trecut arata ca Asociatia Crescatorilor de Albine din Caras-Severin, care este a doua ca marime din tara, avand 650 de membri, a colectat peste 100 de tone de miere, in conditiile in care “anul a fost calamitat”. Cei mai multi dintre apicultorii caraseni sunt nemultumiti de pretul mic al acestui produs cu calitati deosebite, de lipsa medicamentelor pentru albine si a manualelor din domeniu, dar si de faptul ca nu exista puncte de desfacere, ceea ce duce la aparitia intermediarilor, adica a firmelor “capusa”.

EXPORT ECOLOGIC IN CRESTERE
* Peste 60% din mierea ecologica romaneasca merge la export

EXPORT. Cantitatea produselor ecologice romanesti exportate va creste cu peste 20% in acest an, principalele produse care pleaca la export fiind cerealele, mierea si branzeturile, a declarat Teodora Aldescu, consilier pentru agricultura ecologica in Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale (MADR). “Anul acesta, exporturile vor creste cu peste 20%, avand in vedere ca anul trecut exporturile s-au ridicat la 60 de milioane de euro”, a explicat Aldescu. Reprezentantul Ministerului a precizat ca suprafata cultivata cu culturi ecologice va creste pana la 200.000 de hectare comparativ cu 190.000 de hectare in 2007. Principalele produse exportate sunt furajele, urmate de cereale, oleaginoase, miere (peste 60% din mierea ecologica merge la export), si produse procesate din lapte. “In ultima vreme am inceput sa exportam si plante tehnice, iar unii procesatori de carne incep in forta activitatea”, a mai explicat Aldescu. La ora actuala, consumul de produse ecologice in Romania este de circa 2% din consumul total de produse alimentare, in timp ce in Germania acesta depaseste 10%. Produsele ecologice sunt insa cu 20 pana la 40% mai scumpe decat cele conventionale. In 2007, la MADR au fost inregistrati 3.834 de operatori in agricultura ecologica, fata de 3.409 in 2006, iar pentru 2008 numarul acestora va depasi 4.000. La ora actuala, sigla “ae” care certifica faptul ca produsele sunt ecologice este utilizata de 64 de operatori. Incepand cu 1 ianuarie 2009, sigla europeana a produselor ecologice va fi obligatorie si in Romania, in timp ce sigla nationala ramane optionala.

PRODUCTIILE APICOLE - SUB MEDIA ULTIMILOR 20 DE ANI
* In 2007 si 2008 s-au inregistrat cele mai slabe productii de miere

Romania a obtinut in 2007 si 2008 cele mai slabe productii de miere din ultimii 20 de ani din cauza conditiilor meteorologice nefavorabile, a anuntat presedintele Asociatiei Crescatorilor de Albine din Romania (ACAR), Eugen Zorici. “Intr-un an normal, productia de miere se situeaza intre 15.000-20.000 de tone, dar pentru 2008 nu cred ca vom depasi 10.000 de tone de miere, desi estimarile Institutului National de Statistica (INS) si ale Ministerului Agriculturii sunt intotdeauna mult mai ridicate”, a spus Zorici. Acesta a precizat ca principala nemultumire a apicultorilor se leaga de pretul mic de valorificare pe piata externa si de consumul redus de miere al romanilor. “Romania obtine, de regula, productii mari de miere, dar valorifica foarte putin pe piata interna. Daca in tarile nordice se consuma doua kilograme pe locuitor pe an, la noi limita este de 10 ori mai mica, de numai 150-200 de grame de miere”, a completat presedintele ACAR. Desi mierea romaneasca este foarte apreciata pe piata externa, pretul de valorificare este mic si mai mult de 70% din productie pleaca la export. Anul trecut, cantitatea de miere produsa in tara nu a depasit 11.000 de tone, aceasta fiind la jumatate fata de statisticile Ministerului, care a anuntat 21.000 de tone si sunt sub datele prezentate de Institutul National de Statistica - 16.000 de tone.

Productii apicole

Potrivit Asociatiei Crescatorilor de Albine din Romania, in 2008 cel mai mult a fost compromisa productia de miere de tei si salcam intrucat o mare parte din zonele preferate de apicultori din Oltenia (regiune din sud), Dobrogea (sud-est) si Muntenia (sud) au fost calamitate. In 2007, apicultorii au exportat doar 6.500 kg in tarile UE, la un pret mediu de 1,9 euro/kg. In ultimii ani, consumul anual de miere de albine in Romania a inregistrat o crestere semnificativa, iar prin introducerea mierii in scoli s-ar putea educa noua generatie in privinta beneficiilor consumului de miere.

EVENIMENT
Targ de miere

In perioada 12-14 septembrie, a avut loc primul Targ de miere al Bucurestilor. Evenimentul a reunit peste 70 de firme romanesti si straine din tari precum Ungaria, Bulgaria, Serbia, Turcia, Italia, Grecia. Vizitatorii au putut gasi cele mai diverse sortimente de miere romaneasca si straina, dar si alte produse apicole sau produse cosmetice pe baza de miere. Numarul total de familii de albine din Romania depaseste un milion. Cele mai multe familii de albine se regasesc in Valcea, Mures, Arad si Bihor.

SECRETUL HORINCII STUPARILOR DIN CERNESTI
* Bautura traditionala unicat: horinca de pere indulcita cu miere

La „Pradiste - dupa blocuri”, acolo-si pastoresc albinele apicultorii din comuna Cernesti (jud. Maramures), atunci cand timpul sau lipsa banilor nu le permit sa mearga la „granita de salcami”, in satul Horea (comuna Sanislau - jud. Satu Mare), chiar la granita cu Ungaria. Se spune ca cernestenii nu s-au decis inca daca sunt mai pasionati de producerea mierii sau de a horincii, de aceea in zona se produce o bautura traditionala unicat: horinca de pere indulcita cu miere. 55 de grade dulci, dublu distilat la care se foloseste un anumit tip de fructe, numit de localnici „pere puturoase”. La cea de-a 10-a editie a Festivalului apicultorilor, presedintele Asociatiei „Stuparul” din Cernesti, profesorul Damian Barbos, „stupar din ’74”, dupa cum se recomanda, abia a adunat la manifestare un sfert dintre apicultorii localnici. „In comuna avem vreo 40 de stupari, dar or venit doar vreo 10. Oamenii sunt din satele Cernesti, Ciocotis, Fanate si Plopis”, a explicat Barbos din fata unui stup arhaic din lut, transformat in decoratiune. Numarul redus de cumparatori i-a determinat pe putinii apicultorii cernesteni prezenti la o manifestare ce se anunta pompoasa sa explice cu amaraciune de ce randurile lor se subtiaza pe zi ce trece: „O ramas numa’ pasiunea, pentru ca dupa ce o produci, n-ai la cine sa vinzi mierea”.

Secretul „puturos”

Profesorul Nicolai Pomohaci de la Universitatea de Stiinte Agronomice si Medicina Veterinara din Bucuresti a explicat pentru „Piata agricola” ca perele „puturoase” se recolteaza dintr-o populatie locala de arbori extrem de inalti, de 25-30 de metri. „Din cauza inaltimii arborelui si a productiei impresionante de fructe, localnicii nu recolteaza perele, ci asteapta ca acestea sa ajunga la supramaturare si sa cada singure”, a mentionat Pomohaci. Cernestenii explica denumirea fructului prin faptul ca atunci cand cad din copac, perele produc un zgomot similar cu al unui... excrement de bovina.

Catalin Vischi

PRET
Delicatesele apicultorilor

Pentru ca inceputul anului a fost productiv pentru apicultorii maramureseni („Cei care au fost in pastoral au facut 30 de kilograme de miere pe familia de albine”, a explicat Damian Barbos, presedintele Asociatiei „Stuparul”), acestia si-au scos la vanzare produsele. S-au remarcat delicatesele „Fagure ingrosat cu miere capacita” si „Miere de primavara cristalizata”. Mierea se vinde cu preturi cuprinse intre 16 lei/kilogram (cea de tei, lucerna, poliflora, melifera etc.) si 18 lei/kilogram (cea de salcam).

PRODUCTIA APICOLA, LA EXPORT

HUNEDOARA. In acest an, apicultorii hunedoreni ar putea sa-si valorifice toata productia de miere la export. “Mierea romaneasca este foarte ceruta la export, in special de comerciantii din Germania si Franta. Strainii apreciaza faptul ca mierea produsa de noi are o vascozitate mare, un buchet si un gust deosebite. Trebuie doar sa producem o miere de calitate, pentru ca o putem vinde la un pret bun”, a declarat presedintele Asociatiei Crescatorilor de Albine (ACA) Hunedoara, Iosif Korb. Preturile oferite de importatori pentru un kilogram de miere sunt de 8-9 lei pentru cea obtinuta din florile de salcam si de 6-7 lei pentru mierea poliflora. Mierea din acest an este superioara calitativ celei obtinute in alti ani, dar productia estimata va fi mai mica cu 30% fata de 2007, din cauza ingheturilor tarzii aparute in primavara. “Estimam ca in acest an vom obtine aproximativ 300 de tone de miere de albine. Am avut probleme cu recoltatul la mierea de salcam, iar la mierea din flori de tei productia obtinuta este la jumatate din ceea ce s-a realizat anul trecut”, a precizat presedintele ACA. In judetul Hunedoara exista 30.000 de familii de albine care sunt ingrijite de aproape 1.000 de apicultori, dintre care 20 au atestate de producatori ecologici.

PROGRAMUL NATIONAL APICOL, NEPOTRIVIT PENTRU APICULTORI

ACTUALITATE. Birocratia scade apetitul romanilor pentru apicultura. Din cererile de finantare depuse reiese ca apicultorii nu au fost multumiti tocmai de Programul National Apicol, care ar trebui sa-i incurajeze! Apicultorii au depus 66 de cereri de plata, in valoare totala de numai 2,5 milioane de lei, din fondurile alocate prin Programul National Apicol, desi sectorul beneficia in 2008 de fonduri europene si nationale de aproape 4 milioane de euro. Potrivit datelor furnizate de Agentia de Plati si Interventie in Agricultura (APIA), ajutorul financiar national in 2008 pentru sectorul apicol se ridica la 6,7 milioane de lei, iar cel comunitar – la 1,98 de milioane de euro, sumele fiind prevazute pentru finantarea Programului National Apicol. Nemultumiri. Apicultorii interesati de obtinerea acestor fonduri au fost nemultumiti de termenele de depunere a cererilor. Acestia au declarat ca nu reusit sa depuna mai multe cereri de plata din cauza termenului maxim stabilit la 1 august, desi anul apicol in UE se termina la 1 septembrie, dar si din cauza birocratiei functionarilor la nivel local. “Nu am reusit sa depunem mai multe cereri de plata, pentru ca ordinul a aparut abia in luna iunie, iar termenul pana cand se puteau depune aceste cereri la APIA expira la 1 august. De asemenea, birocratia functionarilor APIA la nivel local sau a celor din directiile agricole i-a determinat pe multi apicultori sa renunte la aceste fonduri”, a declarat pentru Agerpres Petre Moraru, vicepresedintele Asociatiei Crescatorilor de Albine din Romania (ACAR). Documentatia ceruta este foarte stufoasa si, desi s-a cerut simplificarea ei, nu s-a luat nicio decizie. “Suntem nemultumiti si in cazul subventiilor pe care le primim de la Ministerul Agriculturii, de 20 de lei pe familia de albine, pentru ca acestea sunt acordate numai daca apicultorul preda 10 kilograme de miere pentru procesare. Nu e corect, atata timp cat orice alte subventii din sectorul zootehnic se acorda fara o astfel de conditionare”, a mai spus Moraru. Masuri. Pentru prima masura cuprinsa in Planul National de Apicultura, achizitionarea de medicamente pentru combaterea varoozei, au fost alocate din fonduri europene peste 690.000 de euro, iar pentru cea de-a doua masura, refacerea septelului apicol, sumele s-au ridicat la aproape 1,3 milioane de euro. Potrivit APIA, pentru prima masura au fost solicitate plati de 1,09 milioane de lei, iar pentru cea de-a doua – de 1,4 milioane de lei, analiza dosarelor si plata catre apicultori urmand sa fie finalizata pana la 15 octombrie. Aceste fonduri se acorda doar o data pe an, pe baza unui proiect depus la APIA de catre asociatiile de apicultori.

Beneficiarii

Beneficiarii ajutorului financiar acordat prin intermediul Programului National Apicol au putut fi apicultorii (persoane fizice, persoane fizice autorizate sau juridice) organizati in asociatii de crescatori de albine, uniuni apicole, cooperative sau grupuri de producatori constituite conform legislatiei in vigoare. De acest ajutor au putut beneficia si apicultorii autorizati ca producatori ecologici sau care sunt in perioada de conversie si folosesc numai metode ecologice pentru combaterea varoozei. Finantarea va fi derulata prin APIA.

Grigore Tamaian, Asociatia Crescatorilor de Albine Maramures “Trebuie prea multe adeverinte!”

“Numarul apicultorilor maramureseni interesati de finantari a fost mult mai mic decat anul trecut. Daca in 2007 au fost aproximativ 450 de cereri, anul acesta am avut in jur de 100 de cereri. E nevoie de prea multe adeverinte, iar fiecare adeverinta inseamna timp si bani. Chiar daca mergi la Primarie si soliciti o simpla adeverinta, trebuie sa platesti. Sumele nu sunt atat de consistente incat sa merite tot acest efort. In Maramures am fi avut nevoie de sprijin pentru achizitionarea de regine, dar din pacate nu avem de unde sa achizitionam regine din ecotipul de Maramures”, a spus presedintele Asociatiei Crescatorilor de Albine Maramures, Grigore Tamaian.

Productie calamitata in 2008

Nici conditiile meteo nu au avantajat dezvoltarea apiculturii. Productia de miere din 2008 nu va depasi 7.000 de tone, din cauza secetei care a afectat cea mai mare parte a zonelor cu tei si salcam, dar si a costurilor ridicate, a apreciat vicepresedintele Asociatiei Crescatorilor de Albine din Romania (ACAR). “Daca intr-un an normal avem o productie de 15.000-20.000 de tone de miere, anul acesta productia va fi mai slaba. Estimez ca va fi intre 30-35% din aceasta cantitate, adica in jur de 6.000-7.000 de tone, intrucat o mare parte din zonele preferate de apicultorii din Oltenia, Dobrogea si Muntenia au fost calamitate”, a precizat Petre Moraru, vicepresedintele ACAR. Anul trecut, cantitatea de miere produsa nu a depasit 11.000 de tone, aceasta fiind la jumatate fata de statisticile Ministerului Agriculturii care au anuntat 21.000 de tone si sub datele prezentate de Institutul National de Statistica, 16.000 de tone. In 2007, apicultorii au inregistrat una dintre cele mai reduse productii de miere din ultimii sase ani, reusind sa exporte doar 6.500 kg in tarile UE, la un pret mediu de 1,9 euro/kg. In prezent, pretul mierii la export este de 1,3 euro/kg, iar pe piata interna – intre 5 si 7 lei/kg.

“In Maramures, doua cereri”
* Directorul APIA Maramures, Florin Urs

“La nivelul judetului Maramures exista doua cereri, una depusa de Asociatia Crescatorilor de Albine din Sighetu Marmatiei Sigmar si cealalta depusa de Asociatia Crescatorilor de Albine din Baia Mare. Cererile sunt in valoarea de 20.700 de lei, respectiv 50.000 de lei si reprezinta solicitarile pentru 114 crescatori de albine din Asociatia din Baia Mare si 61 din Sighetu Marmatiei. Este adevarat ca nu au fost foarte incantati de aceste cereri. Nu era un dosar imposibil de facut, dar nici sumele nu sunt foarte atractive”, a spus Florin Urs, directorul APIA Maramures.

Maria GROZA

DE CE S-A INTERVENIT PE PIATA GRAULUI

Guvernul a decis majorarea plafonului rezervelor de grau de panificatie în limita a 400.000 de tone, prin achizitionarea de pe piata libera, a aratat primul-ministru Calin Popescu-Tariceanu, potrivit unui comunicat trimis de Guvern. Seful Executivului a subliniat ca aceasta masura a fost luata avand în vedere frecventa interventiilor de urgenta din partea statului pentru a asigura resursele necesare populatiei, dar si pentru a face fata crizei de pe piata mondiala, care ar putea afecta inclusiv Romania. “Anul trecut am avut un an foarte secetos, care ne-a creat probleme în asigurarea resurselor de grau pentru consumul intern. Anul acesta este un an bun, dar anul viitor se prevede a fi un an secetos”, a declarat Tariceanu. Pentru 2008 se asteapta ca recolta de grau sa depaseasca sapte milioane de tone, dublu fata de anul trecut, cand Romania a avut cele mai scazute productii vegetale din ultimul secol din cauza secetei. Anul trecut, a fost însamantata cu grau o suprafata de 1,9 milioane de hectare, productia medie la hectar fiind de numai 1.658 kg, iar productia totala de numai trei milioane de tone. Recolta de grau din 2006 a depasit 5,56 de milioane de tone. Pretul graului pe piata interna este, în prezent, cu circa 40% mai mic decat cel de pe bursele europene, unde cotatia se ridica la 200 euro/tona, potrivit Ligii Asociatiilor Producatorilor Agricoli din Romania (LAPAR). Pentru anul 2008, reprezentantii producatorilor agricoli din Romania se asteapta la o recolta nationala de grau mult mai buna decat în 2007, productia medie fiind de circa 3.000 de kilograme la hectar.

În UE, crestere de 4,8% la graul comun

Comisia Europeana (CE) anticipeaza o recolta de cereale peste medie. Multumita vremii favorabile si cresterii suprafetelor cultivate exploatate, recolta totala de cereale în Uniunea Europeana ar urma sa se situeze anul acesta la circa 301 milioane de tone, cu 43 de milioane de tone mai mult decat în 2007, o crestere de 16% fata de anul trecut si de 9% fata de media de productie pe ultimii cinci ani. Previziunile prezentate de CE au la baza o analiza actualizata, efectuata de catre serviciul stiintific intern al CE, Centrul Comun de Cercetare, cu ajutorul unui sistem avansat de estimare a productiei agricole. Conform prognozei, randamentul culturilor de cereale în UE va fi de 5 tone la hectar, mai mare decat cel de anul trecut si decat media din ultimii cinci ani. Se estimeaza ca suprafata totala cultivata cu cereale în UE a fost anul acesta cu 5% mai mare decat în 2007, ca urmare a unui coeficient de 0% de scoatere a terenurilor din productia. În ce priveste rezultatele pe culturi, comparand datele comunicate la 5 august 2008 cu cele înregistrate în ultimii cinci ani, se evidentiaza o crestere 4,8% la graul comun si de 12,8% la graul dur.

Interventii pe piata graului

Pretul graului pe piata interna este, în prezent, cu circa 40% mai mic decat cel de pe bursele europene, unde cotatia se ridica la 200 de euro/tona, au anuntat reprezentantii Ligii producatorilor agricoli. Întrucat pretul de cumparare si depozitare a cerealelor este atat de scazut, presedintele Traian Basescu a solicitat ministrilor de Finante si de Interne sa achizitioneze pentru rezerva de stat recolta micilor producatori.

RISCURILE CULTURII DE RAPITA DE TOAMNA

Cultura rapitei de toamna a ajuns sa fie considerata în Romania una dintre principalele culturi agricole, fiind agreata de un numar tot mai mare de fermieri. Se poate observa o crestere continua a suprafetelor, care se datoreaza existentei la nivel european a unei piete asigurate pentru desfacerea productiei, dar si pretului mare cu care se valorifica. Ceea ce nu se cunoaste în suficienta masura sunt factorii limitativi de care depinde realizarea unei productii performante. Pe acestia din urma am dori sa îi scoatem în evidenta si sa facem cunoscute cateva din masurile de evitare sau corectarea a efectelor nedorite.

1. Pregatirea deficitara a terenului (cu resturi vegetale, bolovani si cu multe denivelari) determina o rasarire neuniforma a plantelor, cu un numar de plante mai mic pe unitatea de suprafata. De cele mai multe ori, terenul se lucreaza înainte de semanat cu cateva zile si în conditii nu tocmai bune de umiditate. Normal ar fi ca atunci cand avem în plan semanatul acestei culturi sa începem aratul terenului imediat dupa recoltarea culturii precedente, iar precipitatiile cazute pana în perioada semanatului sa ne permita pregatirea unui pat vegetativ adecvat. De asemenea, utilizarea la semanat a hibrizilor cu posibilitati de lastarire puternica poate reprezenta o solutie de compensare a golurilor. Pregatirea terenului pentru semanat reprezinta principalul element cheie al realizarii culturii de rapita.

2. Semanatul în afara epocii optime reprezinta un factor ridicat de risc pentru cultura, deoarece creeaza posibilitatea ca plantele sa emita tulpini florifere înca din toamna, ceea ce determina o sensibilitate sporita la ger. Cand suntem în aceasta situatie, aplicarea regulatorilor de crestere reprezinta solutia ideala pentru salvarea culturii. Semanatul tardiv (atunci cand se depaseste cu 3 - 4 saptamani epoca optima) face ca plantulele sa intre în iarna în stadiul de 3 - 4 frunze, fapt care reprezinta un risc ridicat de calamitare a culturii. La stabilirea epocii optime de semanat trebuie tinut cont de faptul ca plantele de rapita trebuie sa acumuleze pana la intrarea în iarna o suma a temperaturilor utile înte 400 si 450 de grade Celsius (?TU > 6 grade Celsius ). În conditiile în care totusi se seamana în afara epocii optime, se recomanda utilizarea numai de samanta hibrida, deoarece plantulele sunt mai rezistente la temperaturi scazute, au o crestere mai rapida si o înradacinare mai puternica.

3. Seceta din toamna reprezinta un alt factor de risc, dar mult mai greu controlabil. Seceta care se instaleaza în unele toamne poate determina o rasarire tardiva a culturii. În acest caz, controlul poate fi asigurat numai prin amplasarea culturii pe terenuri cu posibilitati de irigare sau cu aport freatic.

4. Atacul de Athalia rosae (Viespea rapitei) manifestat în unele toamne poate determina pagube importante culturilor de rapita. Larvele rod frunzele plantelor, ramanand numai nervurile, iar pagubele sunt foarte mari. Asigurarea culturilor împotriva intemperiilor este foarte utila cultivatorilor de rapita.

Dr. Ing. Mihai Miritescu,
Director de Produs Seminte RUSTICA
Summit Agro Romania

APICULTORII, NEINTERESATI DE SUBVENTII
* Maramuresenii au depus cu 50% mai putine cereri decat in 2007

Apicultorii maramureseni nu sunt interesati de sprijinul financiar acordat prin intermediul Programului National Apicol. Grigore Tamaian, presedintele Asociatiei Crescatorilor de Albine Maramures, a declarat ca la nivelul asociatiei numarul celor interesati de sprijinul financiar este mai mic cu peste 50% fata de cererile inregistratre anul trecut. Termenul limita de depunere a cererii la sediul sucursalelor judetene ale APIA este 1 august. Apicultorii mai au putin timp la dispozitie pentru depunerea cererii de plata pentru actiunile realizate in anul 2008, prevazute in Programul National Apicol, termenul limita fiind 1 august 2008. Beneficiarii ajutorului financiar sunt apicultorii (persoane fizice sau juridice) organizati in asociatii de crescatori de albine, uniuni apicole, cooperative sau grupuri de producatori constituite conform legislatiei in vigoare. Actiunile pentru care se acorda sprijin financiar sunt lupta contra varoozei, respectiv refacerea septelului apicol, prin achizita de matci provenite din ferme de multiplicare, roiuri la pachet, roiuri pe faguri si familii de albine. Ajutorul financiar are in vedere si finantarea medicamentelor pentru combaterea varoozei, respectiv reducerea costurilor tratamentelor. De asemenea, ajutorul se acorda si pentru apicultorii autorizati ca producatori ecologici sau care sunt in perioada de conversie si folosesc numai metode ecologice pentru combaterea varoozei.

“Prea multa birocratie!”

“Numarul celor interesati a fost mult mai mic decat anul trecut. Daca in 2007 au fost aproximativ 450 de cereri, anul acesta doar 150 de apicultori si-au manifestat interesul de a depune cereri. Problema o constituie birocratia de care se loveste apicultorul atunci cand trebuie sa-si realizeze dosarul. E nevoie de prea multe adeverinte, iar fiecare adeverinta inseamna timp si bani”, spus Grigore Tamaian, presedintele Asociatiei Crescatorilor de Albine Maramures.

UE INTERZICE MIEREA MOLDOVENEASCA

MOLDOVA. Mierea moldoveneasca a fost interzisa pe piata comunitara. Expertii Uniunii Europene au stabilit ca mierea, unul dintre putinele produse alimentare pe care Republica Moldova le exporta in UE, contine reziduuri de antibiotice provenite in urma unor tratamente aplicate albinelor. Seful Directiei Sanitar-Veterinare din cadrul Ministerului Agriculturii din Moldova, Vsevolod Stamati, a explicat prezenta antibioticelor in miere printr-un nefericit concurs de circumstante: seceta extrema din anul 2007, combinata cu o traditie depasita de tratare a albinelor. “In anul care a trecut, albina nu si-a putut acumula substantele de care avea nevoie pentru a rezista in perioada de iarna si bineinteles ca apicultorii, pentru a depasi situatia, au inceput sa utilizeze diverse preparate de genul tetraciclinei, streptomicinei si al altor antibiotice care se vand liber in farmacii”, a indicat Vsevolod Stamati. Presedintele Asociatiei Apicultorilor Moldoveni, Andrei Zagareanu, a confirmat faptul ca majoritatea apicultorilor moldoveni continua sa foloseasca preparatele antibiotice pentru a trata albinele. Zagareanu a declarat ca medicamentele biologice nu sunt populare in Republica Moldova, iar in plus sunt si scumpe, pentru majoritatea apicultorilor achizitionarea lor fiind un efort financiar. Interzicerea exportului de miere catre UE pune insa acum intregul domeniu intr-o situatie extrem de dificila, deoarece piata Republicii Moldova nu poate consuma mai mult de o treime din mierea produsa, restul fiind destinat, traditional, exportului.

PESTE 6 MILIOANE DE LEI PENTRU APICULTURA
* Pana in 1 august, apicultorii trebuie sa-si depuna cererile de finantare

S-a aprobat Programul National Apicol. Apicultorii organizati in asociatii de crescatori de albine, uniuni apicole, cooperative sau grupuri de producatori vor putea beneficia in 2008 de sprijin financiar de la bugetul de stat si de la Fondul European de Garantare Agricola (FEGA) pentru activitati de obtinere a unor produse apicole mai bune, de profilaxie si combaterea varoozei si de repopulare a septelului apicol. Masurile sunt incluse in Programul National pentru perioada 2008-2009. Programul National Apicol a fost elaborat impreuna cu reprezentantii organizatiilor profesionale apicole legal constituite si contine tipurile de activitati care vor fi finantate si conditiile de acordare a sumelor. Printre actiunile care pot fi finantate in cadrul programului se numara lupta contra varoozei, rationalizarea transhumantei, masuri de asistenta pentru repopularea septelului apicol comunitar, masuri de asistenta pentru laboratoarele de analiza a caracteristicilor fizico-chimice ale mierii sau fonduri pentru acordarea de asistenta tehnica pentru apicultori si grupuri de apicultori. Pentru 2008, valoarea sprijinului financiar alocat de la bugetul de stat este de 6.717.150 de lei. Comisia Europeana participa la finantarea acestor masuri cu pana la 50% din cheltuielile efectuate de Romania pentru fiecare actiune accesata, excluzand TVA-ul.

Metodologia finantarii. Beneficiarii Programului National Apicol solicita anual ajutorul financiar prin intermediul formei asociative din care fac parte. Pentru actiunile realizate in cursul anului 2008, termenul limita de depunere a cererilor de finantare si a documentelor anexe este de 1 august 2008. Dupa finalizarea procesului de inregistrare si verificare a cererilor depuse de formele asociative legal constituite, centrele judetene ale Agentiei de Plati si Interventie pentru Agricultura intocmesc si transmit catre Agentie centralizatorul cu solicitarile ajutorului financiar pentru fiecare actiune in parte.

OBIECTIVE PRIORITARE

Strategia de dezvoltare a sectorului apicol din Romania are ca obiective prioritare cresterea numarului de familii de albine, imbunatatirea calitatii materialului genetic, precum si imbunatatirea calitatii productiilor apicole cu impact pentru consumul intern si disponibilizari pentru export. Aceasta strategie este inclusa in cadrul Programului National Apicol. Conform Regulamentului Consiliului Uniunii Europene, fiecare stat membru isi stabileaste un program national apicol pe o perioada de trei ani.

POLUAREA LE IMPIEDICA PE ALBINE SA GASEASCA FLORILE

APICULTURA. Poluarea submineaza abilitatea albinelor si a altor insecte de a gasi florile cu ajutorul mirosului, punand astfel in pericol procesul esential al polenizarii, conform unui nou studiu publicat de un grup de cercetatori americani. Descoperirea oamenilor de stiinta de la Universitatea din Virginia, SUA, ar putea ajuta la dezlegarea misterului care inconjoara actuala criza a polenizarii ce afecteaza o varietate extinsa de culturi. Cercetatorii incearca sa determine cauzele pentru care populatia de albine si bondari se afla intr-o scadere dramatica in SUA si alte tari ale lumii, iar noul studiu indica faptul ca emisiile toxice de la centralele electrice si automobile joaca un rol important in disparitia insectelor. Autorii studiului au folosit un model matematic pentru a determina felul in care parfumul florilor calatoreste cu vantul si cat de repede poate fi distrus de poluantii cu care intra in contact. In urma calculelor, s-a ajuns la concluzia ca inainte de secolul al XIX-lea mirosul florilor putea calatori intre 1 km si 1,2 km. Astazi, insa, in regiunile intens poluate, parfumul floral nu mai poate fi simtit de insecte decat de la cel mult 300 de metri. “De aici avem toate aceste probleme. In plus, impactul poluarii asupra activitatii de polenizare este mult mai pronuntat in timpul verii”, a declarat unul dintre autorii studiului. Acest fenomen declanseaza un ciclu nefast in care insectele polenizatoare intampina probleme in gasirea hranei, motiv pentru care populatia lor intra in declin. In acelasi timp, procesul de polenizare este incetinit, impiedicand plantele cu flori, printre care multe dintre cele care produc fructe si legume, sa prolifereze.

S-A LANSAT PROGRAMUL NATIONAL APICOL
* Apicultorii romani primesc fonduri de 4 milioane de euro

APICOL. Apicultorii din Romania au posibilitatea sa acceseze minimum 2 milioane de euro anual prin Programul National Apicol. La aceasta suma, se adauga alte 2 milioane de euro acordate de la bugetul de stat. Programul National Apicol a fost elaborat pentru perioada 2008-2010 si a fost aprobat de Uniunea Europeana, iar sumele alocate prin intermediul acestui program reprezinta 50% din cheltuielile pe care apicultorii le vor efectua. Conform legii care reglementeaza Programul National Apicol, potentialii beneficiari trebuie sa depuna solicitarea de fonduri prin intermediul structurilor asociative din care fac parte. Cererea trebuie sa fie insotita de o serie de documente justificative printre care se numara si o declaratie pe propria raspundere ca nu au mai solicitat fonduri din Programul National Apicol printr-o alta structura asociativa. Pentru actiunile realizate in anul 2008, documentatia aferenta solicitarilor de finantari trebuie depusa la sediul sucursalelor judetene ale Agentiei de Plati si Interventie in Agricultura pana la data de 1 august 2008. Pentru a putea beneficia de prevederile Programului National Apicol, apicultorii romani trebuie sa aiba pregatire in domeniul apicol care sa fie recunoscuta prin atestat, certificat sau diploma. Potrivit statisticilor Ministerului Agriculturii, in Romania exista 37.000 de apicultori, dintre care aproximativ 35.000 fac parte dintr-o forma asociativa. Grigore Tamaian: „Calificarea nu ar fi o problema” „Apicultorii din Maramures sunt mai rezervati in atragerea de fonduri. Sunt de parere ca fondurile europene nu sunt pentru ei si ca banii cheltuiti pentru realizarea proiectelor sunt bani pierduti. Calificarea nu ar fi o problema, intrucat majoritatea apicultorilor sunt absolventi ai unui curs de calificare realizat prin intermediul Oficiului Judetean de Consultanta Agricola Maramures.” - Grigore Tamaian, presedintele Asociatiei Crescatorilor de Albine Maramures

Mihaela MIHALEA

CAUZA SCADERII EFECTIVELOR DE ALBINE
* Din cauza intarzierii subventiilor, in Salaj efectivele apicole au scazut cu 30%

SALAJ. Efectivul de albine din Salaj a scazut cu cel putin 30% in aceasta iarna, a declarat presedintele Asociatiei Crescatorilor de Albine (ACA) Salaj, Radu Malan. Din cauza ca apicultorii din Salaj nu si-au primit la timp subventiile pentru medicamente si pentru mierea predata pe ultimele cinci luni, efectivul de albine din judet a scazut cu 30%, desi procentul s-ar putea dovedi mult mai mare in luna martie, atunci cand se va realiza o statistica oficiala. Malan a declarat ca familiile de albine au intrat in iarna intr-o stare biologica mult slabita, depopularile masive fiind o consecinta atat a acestui fapt, cat si a faptului ca toamna s-a terminat mult prea repede. Albinele au intrat in iarna slabite, iar parazitul Varoa, impreuna cu paduchii si cu viespile au produs depopulari masive in stupine, apicultorii neavand bani pentru medicamente, care nu au fost acordati crescatorilor de albine decat in luna februarie 2008 (odata cu subventiile pentru mierea predata). Apicultorii salajeni au avut probleme si in 2007, un an cu conditii meteorologice extreme, cand albinele au ramas fara sursa de hrana. Ca urmare, Salajul - cel mai mare producator de polen din tara in ultimii 30 de ani si judetul cu cei mai multi apicultori profesionisti, a avut, anul trecut, o productie de miere de doar 20-30% fata de anii anteriori. Drama apicultorilor: pretul polenului Presedintele ACA Salaj, Radu Malan, gaseste scuze autoritatilor, fiind multumit ca, pana la urma, si-a primit banii. El crede ca stangacia a fost cauzata de faptul ca 2007 a fost primul an in care s-au subventionat medicamentele pentru Varoza (“Sper ca anul acesta lucrurile sa evolueze mai bine, deoarece avem o oarecare experienta”, a estimat Malan). Problema este acum ca polenul nu poate fi vandut, apicultorii tinandu-l pe stoc. “Pretul de achizitie al polenului a scazut din vara, de la 16-17 lei pe kilogram, la 12-13 lei pe kilogram acum. Si nici asa nu-l putem vinde”, a mai afirmat Malan.

EROARE - OBLIGATIVITATE PAGUBOASA

Sectorul european apicol se confrunta cu o problema reala: din cauza faptului ca UE finanteaza doar asociatiile de producatori, apicultorii individuali isi reduc productia de miere. In ultimii doi ani a existat posibilitatea elaborarii de proiecte de finantare doar pentru medicamente impotriva bolilor albinelor si pentru inmultirea familiilor de albine, programe accesate prin intermediul asociatiilor de apicultori. In Romania, majoritatea apicultorilor nu sunt inscrisi insa in vreo forma asociativa.

SALAJENII DEMASCA MAFIA DIN APICULTURA
* Apicultorii salajeni au reclamat ministrului Agriculturii neregulile din sistem

Specialistii salajeni acuza ca legislatia romaneasca din domeniul apicol este facuta pentru avantajarea unui mic grup de posesori de firme si eliminarea de pe piata a adevaratilor crescatori de albine. Iosif Oros, posesorul a 250 de stupi si presedinte al unei asociatii locale a apicultorilor, a afirmat, în cadrul unei întalniri cu ministrul Dacian Ciolos, ca “legislatia legata de apicultura este elaborata gresit si avantajeaza numai afacerile”. Alta nemultumire exprimata de salajean e legata de subventiile pentru tratamentul unor boli ale albinelor. “Sunt foarte multe boli care trebuie tratate la albine, dar subventia se acorda numai pentru vaaroza. Se mai acorda pentru repopularea stupilor, ceea ce este gresit, atata timp cat în Romania multi asa-zisi apicultori iau o gramada de bani de la stat cu ajutorul unor facturi fictive. Propun sa fie consultati si producatorii, nu numai cativa bucuresteni care-si fac interesele. Toata legislatia avantajeaza procesatorul, care din produsul meu castiga de trei ori mai mult”, a mai declarat Oros. Cert e ca din cauza unor reguli absurde, apicultorii romani nu-si pot vinde produsele pe piata comuna, deoarece nu li se da dreptul, desi produsele lor sunt conforme standardelor UE. “Mierea este tratata de veterinari la fel ca laptele si carnea, desi produsul apicol nu este infectios, nu contamineaza”, a conchis Oros.

Reactia ministrului Ciolos

“Cred ca sunt conditii de finantare unice în Uniunea Europeana, însa daca spuneti ca nu este asa, ma voi interesa. Va promit ca daca este o decizie la nivel national, se poate rediscuta si modifica, si o sa vad ce pot sa fac în acest sens. Daca este o decizie la nivel UE, si acolo se poate discuta, daca avem sustinerea altor state. Legat de comercializare, trebuie sa clarific relatia dintre Ministerul Agriculturii si Autoritatea Nationala Sanitar-Veterinara. Trebuie ca, acolo unde sunt respectate niste conditii minime, sa gasim solutii pentru ca produsele apicole sa intre pe piata.” - Dacian Ciolos, ministrul Agriculturii.

RECOMANDARE
Vatra de iernare

Anotimpul rece determina masuri speciale de protectie a stupilor. Iarna, stupina trebuie protejata cu garduri de înaltime medie, care împiedica circulatia periculoasa a curentilor de aer. La randul lor, stupii vor fi asezati pe vatra de iernare, avand o usoara înclinare (pentru ca apa rezultata din topirea zapezii sa se scurga usor, sa nu balteasca). Exista trei variante iernare: în aer liber (recomandata de specialisti), în cojoc si în adapost. Vatra de iernare trebuie sa asigure si linistea necesara albinelor (daca acestea sunt stresate, se agita, consuma mai multa miere si se îmbolnavesc).

FESTIVALUL INTERNATIONAL “MIEREA DE CASTAN”
* Ministrul Remes s-a intalnit pentru prima data cu apicultorii maramureseni

De patru ani, Asociatia Crescatorilor de Albine Maramures organizeaza in Baia Mare, in cadrul Sarbatorii Castanelor, Festivalul “Mierea de Castan”, o manifestare dedicata apiculturii maramuresene. Editia de anul acesta a punctat si prezenta Ministrului Agriculturii, Decebal Traian Remes. Aceasta sarbatoare este prima manifestare apicola la care participa un ministru al Agriculturii in exercitiu. La festival a participat si o delegatie din Ungaria.

APICULTURA. La sfarsitul lunii septembrie, Asociatia Crescatorilor de Albine Maramures a organizat in Baia Mare a patra editie a festivalului “Mierea de Castan”, manifestare desfasurata in timpul Sarbatorii Castanelor. Conform declaratiilor apicultorilor maramureseni, a fost prima manifestare apicola care a semnalat prezenta unui ministru al Agriculturii aflat in functie (respectiv Decebal Traian Remes). La festivalul apicultorilor maramureseni au participat si reprezentanti ai Asociatiei Crescatorilor de Albine din Szolnok (Ungaria), asociatie infratita cu Asociatia Crescatorilor de Albine Maramures. Festivalul “Mierea de Castan” a inclus atat o conferinta a apicultorilor, in cadrul careia s-a realizat schimburi de experienta, principalele discutii vizand tratamentele folosite sau posibilitatile de comercializare, cat si o expozitie cu vanzare a produselor apicole. Cea mai mare cautare a avut-o turta dulce din Ungaria, unul dintre cele mai dulci produse obtinute cu ajutorul mierii.

Grigore Tamiian:
“Ministrul, o surpriza pentru toti!”

“Cred ca apicultorii au plecat multumiti de la festivalul din Baia Mare. Au reusit sa schimbe informatii cu delegatia din Ungaria, dar si sa discute cu ministrul Decebal Traian Remes, a carui prezenta a fost o surpriza pentru toti. La nivel de Asociatie suntem multumiti ca am reusit sa aducem utilaje performante pentru apicultorul de rand.” - Grigore Tamiian, presedintele Asociatiei Crescatorilor de Albine Maramures

CAUZELE DERIVEI CAMPIONILOR NATIONALI AI APICULTURII

Desi sperau sa-si revina in a doua jumatate a anului, apicultorii salajeni au obtinut o productie de doar 20% fata de 2006. Productia de miere si polen a Salajului, cel mai mare producator de miere si polen din tara, a scazut drastic, iar memoriul apicultorilor catre Ministerul Agriculturii, prin care se solicita ajutor, a primit raspuns negativ. Desi alte culturi au fost despagubite in urma calamitatilor naturale, apicultura nu a beneficiat de aceleasi avantaje.

Presedintele Asociatiei Crescatorilor de Albine (ACA) Salaj, Radu Malan, a declarat ca din cauza calamitatilor apicultorii din judet nu au reusit sa se redreseze, iar productia de miere si polen este de doar 20% fata de anul trecut. “Dupa inghetul din mai, speram sa ne redresam in vara, dar culturile au fost pe rand afectate de alte calamitati. Nu au scapat nici cele de salcam de la noi, nici de floarea soarelui din judetul Satu Mare, nici cele de tei din Dobrogea si nu am avut unde sa ducem albinele. Fara culturi bune, nu avem miere si polen. Majoritatea apicultorilor nu au obtinut deloc miere. In comparatie cu anul trecut, situatia este dezastruoasa”, a mai mentionat Malan. Multi apicultori au renuntat sa pastreze numarul de familii de albine cu care au inceput anul, mai ales ca acestea au trebuit hranite cu tone de zahar. “Judetul se afla pe primul loc in ceea ce priveste numarul de apicultori profesionisti. Avem 1.100 de crescatori care au detinut la inceputul anului 41.500 de familii de albine, dar acum cred ca numarul lor s-a redus la 30.000. Oamenii au trebuit sa le hraneasca cu tone de zahar. Acest lucru nu e deloc normal, fiindca intr-un an obisnuit exista pentru fiecare familie de albine un excedent de miere de pana la 25 de kilograme, suficient pentru hrana lor si pentru comert”, a spus Malan.

Dumping asiatic

In pofida scaderii productiei, cauzata de calamitatile naturale, Salajul va ramane cel mai mare producator de polen din tara, asa cum a fost in ultimii 30 de ani. Piata de desfacere a produselor apicole salajene este Germania, cel mai mare procesator mondial din domeniu. Exportul se realizeaza prin centrul local de preluare a mierii de la Bilghezd (com. Nusfalau), care are o capacitate de procesare de 3.000 de tone de miere pe an. Referitor la piata germana, presedintele ACA Salaj, Radu Malan, a spus ca o problema cu care apicultorii din Salaj au inceput sa se confrunte este cauzata de mierea din China, cumparata de Germania la pret de dumping. “Daca se va continua asa, vom ajunge sa importam miere. Speram ca Occidentul sa se trezeasca si sa faca diferenta intre produsele din China, care au in compozitie doar 40% miere naturala, si ale noastre, care sunt ecologice”, a conchis Malan.

FINANTARI PENTRU APICULTORI

APICULTURA. Dupa primul an de “acomodare” cu Uniunea Europeana, apicultorii autohtoni vor primi si finantari europene. In fiecare an, incepand din 2008 si pana in 2010, apicultorii din Romania pot accesa fonduri europene de circa 2 milioane de euro. La aceasta suma se adauga anual alte 2 milioane de euro de la bugetul de stat, sumele fiind alocate prin intermediul Programului National Apicol, aprobat de Comisia Europeana.

Apicultorii si asociatiile de crescatori de albine vor putea primi bani, de exemplu, pentru combaterea anumitor boli ale albinelor sau pentru achizitia de roiuri, matci si familii de albine. Fondurile sunt destinate atat crescatorilor individuali de albine, cat si asociatiilor, cooperativelor sau grupurilor de producatori. Conform statisticii Ministerului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale, la sfarsitul anului trecut in Romania activau aproximativ 37.000 de apicultori, dintre care cei mai multi (peste 35.000) lucreaza in asociatii. De asemenea, aproape jumatate dintre crescatorii de albine detin stupine de marime medie, cu 51-80 de stupi, in timp ce numarul apicultorilor “semnificativi”, care au peste 150 de stupi, este foarte redus (doar 4,2%).

Din pacate, apicultura romaneasca nu s-a dovedit suficient de atractiva pentru investitori, numarul celor implicati in afaceri cu miere crescand foarte putin dupa anul 1999 (35.000 de apicultori). Statisticile sunt un argument al faptului ca apicultura autohtona nu este considerat un domeniu atractiv pentru tineri, doar 16% dintre crescatori avand varsta de sub 35 de ani. Insa, indiferent de varsta apicultorilor, cei inca pasionati de stuparit nu au dreptul moral sa lase fondurile alocate apiculturii romanesti sa “zboare”.

PROFITUL POLENIZARII

Un studiu al cercetatorilor americani sustine ca in urma polenizarii terenurilor agricole de catre albine profitul este de cateva zeci de ori mai mare decat beneficiul obtinut de apicultori prin comercializarea mierii. Spre exemplu, polenizarea unui hectar de floarea soarelui de catre albine va mari productivitatea cu 300 kg/ha, in conditiile in care nu se folosesc ingrasaminte chimice. Singura problema consta in faptul ca apicultorii nu ajung la o intelegere cu proprietarii de terenuri - cota de floarea soarelui solicitata este considerata de fermieri prea mare, asa ca acestia folosesc in continuare pesticide pe post de “ajutor”.

SUMBRA PROGNOZA A APICULTURII
* Apicultorii solicita ministerului neconditionarea subventiei

Vremea capricioasa din 2007 a afectat drastic apicultura autohtona. Acum, prioritatea apicultorilor nu mai este productia de miere si polen, ci mentinerea albinelor in viata. Conform afirmatiilor presedintelui Asociatiei Crescatorilor de Albine Salaj, Radu Malan, seceta din aprilie a cauzat lipsa totala a culesului de la flora spontana, multi apicultori hranindu-si albinele cu sirop de zahar pentru a le salva si a le pregati pentru culesul de la salcam. Insa, in urma inghetului din aprilie, salcamul a fost afectat in proportie de 80% in toate masivele din Ardeal, astfel incat crescatorii de albine au obtinut productii modeste, de maximum 2-3 kg de miere pe familia de albine. Accentuarea secetei in mai si iunie a impiedicat dezvoltarea florei melifere, ceea ce a amplificat slabirea albinelor si necesitatea hranirii lor cu sirop de zahar, in plina vara. Acum, lipsa totala a culesului, inclusiv la tei, in Dobrogea, va determina necesitatea administrarii a 10-15 kilograme de zahar la fiecare familie de albine pentru iernare, lucru pe care majoritatea apicultorilor nu-l vor face, iar numarul stupilor va scadea drastic. In aceasta situatie, apicultorii au trimis un memoriu Ministerului Agriculturii in care solicita ca acordarea subventiei pentru familia de albine sa nu fie conditionata de predarea a 10 kilograme de miere.

Motivatia apicultorilor

“Modul de acordare a subventiei este in dezavantajul crescatorilor de albine si, mascat, in favoarea procesatorilor de miere, care ofera un pret derizoriu la achizitie, obligandu-i pe cei ce doresc subventia sa vanda mierea la acest pret, desi pe piata libera pretul este chiar triplu. In situatia neacordarii sprijinului, apreciem ca pana in primavara lui 2008 numarul familiilor de albine din Salaj ar putea sa scada la mai putin de 30% fata de numarul actual (de peste 41.500), ceea ce ar avea un efect negativ asupra tuturor productiilor agricole si ar putea afecta siguranta alimentara a populatiei Romaniei.” - Radu Malan, ACA Salaj

Corina STIRB

MIERE MOLDOVEANA

In 2007, Moldova a fost inclusa de Uniunea Europeana pe lista tarilor terte beneficiare de dreptul de a exporta miere de albine pe piata comunitara. Apicultura este una din ramurile traditionale ale agriculturii din Republica Moldova, in ultimul deceniu situatia de declin reducand productia de miere a tarii la 2.500 de tone anual. De aceea, Guvernul Republicii Moldova i-a solicitat Institutului National de Zootehnie si Medicina Veterinara sa elaboreze un program national de dezvoltare a apiculturii. Cele mai mari importatoare de miere din Moldova sunt statele membre ale Uniunii Europene (Germania, Italia si Romania).

FENOMEN APICOL: PRABUSIREA COLONIILOR

Apicultorii se confrunta cu fenomenul de prabusire a coloniilor. Departamentul american pentru Agricultura a reunit recent apicultorii si oamenii de stiinta pentru a obtine raspunsuri cu privire la cauzele care stau la baza acestui fenomen.

Despre prabusirea coloniilor s-a vorbit pentru prima data in SUA, fenomenul fiind constatat la mijlocul lunii noiembrie 2006. Apicultorii gaseau stupurile abandonate, albine mature care pareau a fi sanatoase dispareau parasindu-si regina, proviziile si puii. Chiar daca nu exista cadavre pentru toate albinele disparute, oamenii de stiinta care au studiat truprile adultilor care au fost gasti morti in stup au sustinut ca albinele au murit din cauza unei boli. Studiile efectuate pe albinele ramase in viata au relevat ca acestea poarta microbi care le-ar putea distruge sistemul imunitar, reducand capacitatea corpului de a lupta impotriva bolii. Cercetatorii au concluzionat ca afectarea sistemului imunitar ar fi avut drept consecinta si o infectare cu o multitudine de agenti patogeni. Totusi, ei nu au descoperit inca motivul principal care cauzeaza fenomenul de prabusire al coloniilor. Printre cauzele secundare stabilite pentru moartea albinelor, americanii au stabilit ca apicultorii care si-au mutat cel mai des stupii au fost cei mai afectati, mutarea fiind un factor de stres pentru insecte. Specialistii sustin insa ca simpla mutare a coloniilor nu poate explica intregul fenomen de prabusire a coloniilor. De altfel, acest fenomen apare si la albinele care nu au fost mutate. Chiar daca nu au obtinut un raspuns final la problema apicultorilor, cercetatorii au reusit totusi sa elimine o serie de cauze. Americanii au stabilit ca nu conteaza ce mananca albinele sau ce chimicale folosesc apicultorii pentru a preveni aparitia bolii. Deocamdata nu se stie cu certitudine daca o boala ii permite alteia sa se instaleze sau daca boala este provocata de vreun pesticid anume.

Unde s-a raportat fenomenul?

Numai in SUA albinele polenizeaza fructe si legume in valoare de peste 15 miliarde de dolari, in jurul acestor mici insecte fiind construite adevarate sisteme economice. Prabusirea coloniilor de albine, fenomen constatat de americani in noiembrie 2006, s-a raspandit cu rapiditate. Deja apicultorii americani au raportat pierderi intre 30 si 90% din efectivele de albine. Cazuri de prabusire a coloniilor s-au constatat in 24 de state americane, dar fenomenul a fost inregistrat deja si intr-o serie de state europene, cum ar fi Grecia, Polonia, Spania sau Italia.