CALAMITATI: APROXIMATIV 20% DIN SUPRAFATA CULTIVATA CU GRAU A FOST AFECTATA DE PLOI

PRODUCTII. Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale (MADR) estimeaza ca 15-20% din cele peste doua milioane de hectare cultivate cu grau vor fi afectate in acest an de volumul mare de precipitatii, a declarat secretarul de stat Adrian Radulescu. “Avem probleme la grau cu incoltirea, din cauza precipitatiilor”, a spus Radulescu.

El a adaugat ca pana in prezent, dupa ce a fost recoltata 51% din suprafata cultivata, respectiv circa un milion de hectare, a fost obtinuta o productie totala de peste trei milioane de tone de grau. Ministerul Agriculturii estimeaza ca in acest an vor fi obtinute 6,6 milioane tone de grau.

Referitor la productia de orz, Radulescu a spus ca in urma recoltarii a peste 90% din suprafata cultivata, respectiv aproape 220.000 hectare, productia insumeaza 660.000 tone. In ceea ce priveste suprafata cultivata cu rapita, Radulescu a precizat ca pana in prezent a fost recoltata 86%, respectiv aproximativ 500.000 hectare, cu o productie totala de aproximativ 815.000 tone. Secretarul de stat a mai spus ca pretul painii graului de panificatie este 500-520 lei pe tona.

PIATA agricola

BOLILE SI DAUNATORII CULTURILOR DE TOAMNA

Obtinerea unor recolte de calitate superioara in conditiile unor costuri cat mai reduse, nu poate fi realizata decat prin aplicarea unor tehnologii specifice, perfectionate care sa permita o valorificare superioara atat a resurselor naturale cat si a inputurilor. In conditiile din tara noastra, cerealele paioase de toamna sunt frecvent atacate pe toata perioada de vegetatie, de un complex de boli si daunatori. Atacul acestora, inceput adesea inca din perioada de germinare-rasarire, poate cauza pagube importante exploatatiilor agricole. Din aceste considerente, actiunile de protectia plantelor prezinta un interes major, uneori chiar determinant, privind infiintarea culturii sau obtinerea recoltei, ceea ce impune cunoasterea de catre toate persoanele implicate si in primul rand de catre producatorii agricoli, a organismelor daunatoare si a factorilor care le influenteaza negativ evolutia. Avand in vedere ca la majoritatea culturilor, numeroase organisme daunatoare se transmit prin samanta si sol, iar atacul acestora se manifesta uneori imediat dupa semanat, determinand pagube insemnate, inclusiv compromiterea infiintarii culturii respective, se impune adoptarea unui sistem complex de masuri care in multe situatii se bazeaza pe tratarea semintelor. In cazul culturilor de orz de toamna dintre bolile care se transmit prin samanta se intalnesc taciunele zburator (Ustilago nuda), sfasierea frunzelor (Pyrenophora graminea), taciunele imbracat (Ustilago hordei) si patarea reticulara a frunzelor (Pyrenophora teres). Dintre daunatori culturii de orz cei mai importanti sunt larvele gandacului ghebos si larvele viermelui sarma.

Bolile culturilor de grau

In cazul cerealelor de toamna, exista o serie secvente tehnologice principalele de protectie, agrofitotehnice si chimice care trebuie avute in vedere inca de la infiintarea culturilor. Dintre boli, mentionam in primul rand atacul produs de malura comuna (Tilletia caries, T. foetida), cu o raspandire generalizata la nivelul intregii tari, dar si cel de malura pitica (Tilletia controversa). Alaturi de aceste boli periculoase si frecvente se pot intalni si alte boli transmise prin samanta, precum fuzarioza radacinilor, coletului si plantulelor (Fusarium spp.), taciunele zburator (Ustilago tritici) sau septorioza spicului (Septoria nodorum). Dintre daunatori, in situatii de monocultura pronuntata de cereale paioase de toamna, cel mai mare pericol sunt larvele gandacului ghebos (Zabrus tenebrioides). Monocultura graului favorizeaza inmultirea si a altor daunatori precum mustele cerealelor (Oscinella frit, Mayetiola destructor, Phorbia spp.), viermele rosu al paiului (Haplodiplosis marginata), viespile paiului (Cephus pygmeus, Trachelus tabidus), tripsul graului (Haplotrips tritici) sau nematodul boabelor de grau (Anguina tritici). De asemenea, monocultura sau alte verigi tehnologice incorect aplicate, favorizeaza inmultirea unor daunatori precum afidele (Macrosiphum avene, Ropalosiphum maydis, Schizaphis graminum) si cicadele (Macrosteles sexnotatus, M.laevis, Psamotettix striatus, P. alienus, etc). Trebuie precizat ca atacul afidelor si cicadelor pe langa vatamarea directa prin intepare si sugere, dauneaza indirect si prin transmiterea de virusuri si micoplasme, mai ales in cazul semanaturilor timpurii. Larvele gandacilor pocnitori-viermi sarma (Agriotes spp.) sunt, din cauza polifagiei lor, daunatori de sol importanti si in culturile de grau, putand produce pagube apreciabile in special pe terenurile grele si umede. Astfel, din cauza posibilitatii aparitiei si evolutiei numeroaselor boli transmise prin samanta si sol, precum si a daunatorilor, mai ales de sol, care impreuna afecteaza recolta, este necesara protejarea culturilor de grau prin utilizarea unui sistem de masuri de prevenire si combatere integrata, in cadrul caruia, alaturi de unele masuri agrofitotehnice se impune tratamentul chimic al semintelor. Pericolul pe care il reprezinta organismele daunatoare mentionate mai sus, de multe ori nesesizat la timp si neapreciat la justa valoare, constituie un motiv de ingrijorare pe deplin justificat. Faptul ca aceste boli sunt transmise de obicei prin samanta si prin sol, iar daunatorii exista in sol, evidentiaza necesitatea acordarii unei atentii deosebite masurilor de protejare a culturilor, inca din perioada de pregatire a campaniei de infiintare a acestora. Infiintarea culturilor, fara aplicarea masurilor corespunzatoare de prevenire si combatere a bolilor si daunatorilor ce se transmit prin samanta si sol, constituie un risc, stiind ca in perioada de vegetatie nu se mai poate interveni cu alte metode de protectie cu nivele similare de eficienta.

Combatere

Pe langa masurile agrofitotehnice este obligatorie tratarea semintelor cu fungicide si insecticide sau amestecuri numite insectofungicide, omologate in acest scop stiut fiind ca, unica masura sigura de combatere a daunatorilor de sol si a bolilor care se transmit prin sol si samanta este tratamentul semintei. Alegerea produsului de uz fitosanitar trebuie sa tina seama de organismele daunatoare care urmeaza a fi combatute si de asolamentul culturii. Tratamentele se vor face cu masini de tratare corespunzatoare, bine reglate, care sa asigure o acoperire uniforma a semintelor. Produsele fungicide omologate pentru prevenirea si combaterea bolilor care se transmit prin samanta sunt urmatoarele: Dithane Neotec 75 WG 2,5 kg/t, Dithane M 45 2,5 kg/t, Royal Flo 42 S 2,5 l/t , Vondozeb 2,5 kg/t, Panoctine 35 LS 2,0 l/t, Dividend 030 FS 1,0 l/t, Fortral 2 WS 1,5 kg/t, Orius 6 FS 0,5 l/t, Raxil 2 WS - 1,5 kg/t, Real 200 FS 0,2 l/t, Dividend Star 036 FS 1,0 l/t la grau si 1,5 l/t la orz, Savage 5 FS 1,5 l/t, Vincit F 1,5 l/t, Vitavax 200 FF 2,5-3 l/t, Sponsor 6 FS 0,5 l/t, Crusoe 15 ME 1,0 /t-1,3 l/ t, Bioslid Top 1,0l/t, Starter 3FS 1,0l/t, Tango-Turbo 2,0l/t, Amiral-Prophy 6 FS 0,5l/t, Protector-Super 250 EC 0,5l/t, Celest Star 025 FS 1,0l/t la grau si 1,5 l/t la orz, Kinto Duo 1,5l/t, Lamardor 400 FS 0,15l/t etc. Bolile combatute cu aceste produse sunt malura comuna si fusarioza la grau, taciunele si sfasierea frunzelor la orz.

ing. Valer VELE-

director coordonator adjunct DADR Maramures-Unitatea Fitosanitar

ROZATOARELE MICI DIN CULTURILE AGRICOLE

In Maramures, sub incidenta schimbarilor climatice, frecventa, intensitatea, extinderea si periculozitatea atacurilor de boli si mai ales de daunatori in culturile agricole a atins un prag slab spre moderat astfel ca in acest an mentinerea lor sub control s-a realizat conform programelor de prognoza si avertizare stabilite pentru fiecare cultura. In acest an insa, probleme deosebite au creat rozatoarele mici (soareci, sobolani). Pagubele provocate recoltelor si depozitelor de cereale si alimente se apreciaza la circa 10% din productia totala agricola. O pereche de sobolani poate distruge anual peste 30 kg de cereale si impreuna cu descendentii dintr-un singur an, pagubele provocate pot ajunge teoretic la peste 15 tone produse. Majoritatea rozatoarelor au regim variat de hrana, insusire care le permite sa se adapteze usor la cele mai diferite surse de hrana. In afara pagubelor economice, pot fi considerate ca purtatori de germeni precum si vectori in transmiterea a numeroase boli grave, transmisibile la om, cum sunt: trichineloza, leptosporioza, pesta porcina, icterul infectios, etc. Conditiile climatice ale acestui an caracterizate prin vreme calduroasa si secetoasa, au permis inmultirea soarecilor de camp (Microtus arvalis) si a sobolanilor de apa (Arvicola terestris). Sobolanul de apa (Arvicola terestris L.). Sobolanul are o larga raspandire pe glob. In tara noastra se intalneste din zona de campie pana in zonele dealurilor inalte si muntoase, la altitudini de 800-850 m.

Descriere. Sobolanul are blana bruna-roscata inchis dorsal, iar ventral este mai deschisa, parul este lung si lucios, urechile sunt ascunse in blana, botul este scurt. Lungimea corpului este de 12-17 cm. Coada este paroasa si depaseste jumatate din lungimea corpului.

Biologie. Femela naste de 2-4 ori pe an, cate 4-8 pui. Ierneaza in galerii sapate de sobolan, pana la doi metri adancime si este activ pe timpul iernii. Primavara, in aprilie-mai, sobolanul paraseste cuibul de iernare si migreaza in plantatiile pomicole sau pepiniere unde isi construieste alte galerii. De obicei, acesta prefera locurile inierbate si aici sapa galerii si apoi construieste cuiburile in care se inmulteste pe timpul verii. Are loc imperecherea, iar dupa perioada de gestatie de trei saptamani, femela naste 4-8 pui. Indivizii aparuti din aceasta generatie se inmultesc in continuare, dezvoltand alte generatii pana in toamna.

Mod de daunare

Sobolanul ataca radacinile mai multor specii de plante ierboase si lemnoase (sfecla, morcovi, gulii, varza, toate speciile pomicole). In locurile de invazie se gasesc numeroase resturi de plante in dreptul orificiilor de intrare in cuib, precum si plante ofilite cu radacinile distruse. La plantele lemnoase roade scoarta radacinilor sau baza tulpinilor pe care le decojeste complet. Pagubele cele mai mari se inregistreaza la pomii din plantatiile tinere si pepiniere. Galeriile construite de sobolani au directia randului de pomi, ajungand pana la 15-30 cm lungime si 15-30 cm adancime, iar cuibul se afla de cele mai multe ori sub radacina unui pom (30-45 cm adancime). Pe traseul galeriilor solul este ceva mai ridicat, sobolanul scotand musuroaie neregulate, turtite si mult mai mici decat de cartita. Pentru combatere se recomanda efectuarea lucrarii solului pe randul de pomi si eliminarea excesului de apa in zonele unde aceasta balteste. Pentru combaterea chimica se va folosi Bromakol 25-50 g momeli/galerie activa.

Ing. Melania OLTEAN
DADR Maramures-Unitatea Fitosanitara

PROTEPLANT MARAMURES SUSPENDATA TEMPORAR

DECIZIE. Criza economica are efecte si asupra administratorilor bugetului judetului Maramures. Consiliul Judetean (CJ) Maramures a aprobat suspendarea temporara a activitatii SC Proteplant Maramures SRL, pentru o perioada de un an, din cauza dificultatilor economice. Oficial, argumentul deciziei consta in faptul ca “exista unele dificultati economice”, societatea avand un caracter sezonier in agricultura (principalul obiect de activitate este realizarea de tratamente fitosanitare, taieri de copaci, precum si vanzarea substantelor fitosanitare). Directorul SC Proteplant Maramures, Vasile Rusu, a propus CJ Maramures sa anunte organele fiscale ca trec firma in inactivitate temporara, timp de un an, urmand ca “reluarea activitatii sa se faca si inainte de expirarea perioadei de suspendare, in functie de solicitarile clientilor si de conditiile economice”. Consilierii judeteni au votat in favoarea cererii formulate de Vasile Rusu. Astfel, in perioada 1 octombrie 2009-1 octombrie 2010, produsele de uz fitosanitar se pot cumpara doar din sectorul privat. SC Proteplant SA a aparut in 1 ianuarie 2007, in urma reorganizarii Directiei Judetene de Protectie a Plantelor (DJPP) Maramures. Unic asociat este CJ Maramures, iar firma are gestiune economica si autonomie financiara. La privatizare, bunurile DJPP Maramures au fost trecute cu titlu gratuit la noul SA. La doar o luna de la aparitie (30 ianuarie 2007), firma a fost transformata in SRL, prin reorganizare.

PLANTELE MEDICINALE, IN PORTOFOLIUL MINISTERULUI AGRICULTURII

ACTUALITATE. Conform unui comunicat al Ministerului Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale (MAPDR), produsele finite pe baza de plante medicinale si aromatice care se comercializeaza pe piata ca alimente, suplimente alimentare si produse de uz extern, altele decat cele cosmetice, se supun regulilor stabilite de MAPDR, inclusiv actiunilor de control a acestor produse pe piata. In urma unei reuniuni desfasurate la MADR in vederea elaborarii modificarilor si completarilor Legii nr. 49/2003 a plantelor medicinale si aromatice s-a decis asupra intaririi serviciului national de notificare a produselor mentionate, existent in cadrul Institutului de Bioresurse Alimentare, ca entitate nationala care sa indeplineasca, pe langa atributia de notificare si atributii de evaluare a mentiunilor nutritionale si de sanatate promovate pe piata de operatorii in domeniu.

Pe langa aceasta autoritate, s-a stabilit redefinirea comitetului tehnic, ca organ consultativ, care sa gireze si sa valideze, din punct de vedere tehnic si stiintific, deciziile din sectorul plante medicinale si aromatice, inclusiv actualizarea anuala a listelor de plante medicinale si aromatice admise a fi utilizate. Totodata, s-a stabilit necesitatea aplicarii uniforme a sistemelor de taxare si accizare a acestor produse cu medicamentele, avand in vedere consumul cu rol de preventie si mentinere a sanatatii organismului. Comercializarea plantelor medicinale si aromatice din flora spontana se va realiza cu respectarea normelor de protectie a mediului, inclusiv de recoltare rationala a acestora.

Discutarea probabilitatilor de sustinere financiara, prin diferite forme de sprijin, de care sa beneficieze producatorii agricoli si procesatorii, in vederea dezvoltarii filierei de comercializare a acestor produse si pentru cresterea competitivitatii acestora, a constituit, totodata un subiect al intrevederii. Potrivit site-ului MAPDR, suprafata cultivata cu plante medicinale in 2003 (ultima actualizare a ministerului) era de 9.529 hectare, productia totala obtinuta depasind 5.388 tone.

ROMANIA, CODASA LA PRODUCTIA DE GRAU IN CLASAMENTUL TARILOR MEMBRE ALE UNIUNII EUROPENE

MURES. Directorul coordonator al Directiei pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala Mures, Liviu Timar, a declarat ca necesarul pentru panificatie pentru judet va fi asigurat de cele peste 90.000 de tone de grau cultivate in aceasta vara asigura. Reprezentantul Directiei pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala Mures, Liviu Timar, a declarat ca productia de grau din acest an si stocurile de grau din productia de anul trecut, va acoperi necesarul judetului. “In aceasta perioada se recolteaza ultimele suprafete la cereale, a mai ramas ceva nesemnificativ la grau, ovaz si orzoaica de primavara.

Comparativ cu productia estimata la sfarsitul lunii mai, productiile au fost mai mari, date fiind ploile care au cazut. Acest an a creat emotii producatorilor dar nu este un an foarte rau din punct de vedere al cerealelor. Productia este intr-adevar mai mica decat anul trecut, cand s-au obtinut 3.347 kg/ha la orz, fata de 2.780 kg/ha in acest an, 3.412 kg/ha la grau, fata de 2.803 kg/ha, iar la ovaz si orzoaica productia a fost mai mica, fiind afectate mai puternic de seceta”, a spus Timar. In acest an, in judetul Mures, au fost insamantate cu orz de toamna 2.605 hectare si s-a obtinut o productie de 2.780 de kg/ha, cu o productie totala de 7.242 tone. Cu grau au fost insamantate 32.396 ha, obtinandu-se 2.803 kg/ha, cu o productie totala de 90.806 tone, iar la orzoaica de primavara au fost insamantate 6.654 de hectare si de pe 77% din suprafata recoltata pana acum s-a obtinut o productie medie de 1.500 de kg/ha, adica 7.685 de tone.

Productii europene/

“In toate tarile din UE productia la grau este mai mica in 2009, dar Romania se situeaza pe ultimul loc. Media este de 5.420 kg/ha, iar la noi de 2.520 kg/ha. Franta face 7.000 kg/ha, Germania 7.500 kg/ha, Spania 2970 kg/ha, iar Danemarca 8.030 kg/ha. Danemarca cultiva 590.000 de hectare si face aproape aceeasi productie ca Romania de pe peste doua milioane de hectare”, a precizat Liviu Timar.

RECOLTE

Productia medie de grau obtinuta in acest an de Romania este de 2.332 de kg/ha, fiind mai mica decat cea estimata. Directorul Directiei Agricole Mures a sustinut ca acolo unde s-a respectat tehnologia s-au obtinut productii bune in ciuda anului secetos si ca exista in judetul Mures producatori care au obtinut chiar 5.500-6.000 de kilograme de grau la hectar.

PATAREA BRUNA A FRUNZELOR SI FRUCTELOR DE VINETE

FITOSANITAR. Patarea bruna a frunzelor si fructelor de vinete (Didymella lycopersici) a fost semnalata in Europa, Africa si Anglia inca din anul 1904. La noi in tara in 1952 a fost semnalata de E. Dracea. Primele simptome apar pe rasaduri sub forma unor pete brun-negricioase, de 2-5 cm lungime, dispuse in zona coletului. In scurt timp petele se extind si cuprind tulpinita de jur imprejur. Mult mai caracteristic este atacul pe plantele mature. Pe frunze, incepand cu cele bazale apar numeroase pete circulare, de 1-24 mm diametru, initial maslinii, apoi brune, cu marginea distinct conturata.

Petele sunt zonate concentric, izolate sau confluente. Pe partea superioara a frunzelor, pe tesuturile atacate, apar punctisoare mici, brune-negricioase, picnidiile ciupercii. Intr-o faza mai avansata a bolii, tesuturile din dreptul petelor se sfasie si cad, limbul aparand perforat. Pe tulpini, in apropierea solului, apar pete mari ovale, de culoare bruna sau cenusie. Tesutul din dreptul petelor se adanceste, se crapa longitudinal, in timp ce partea de deasupra plagii se ofileste si se usuca. Pe fructe atacul apare initial in zona de prindere a pedunculului, sub forma de pete circulare sau elipsoidale, de culoare bruna la inceput, apoi oliv, cufundate in pulpa, cu punctisoare mici, negricioase, la suprafata, dispuse in cercuri concentrice.

Fructele puternic infectate se desprind si cad. Atacul este grav, in conditii de umiditate si temperatura ridicate. Cand umiditatea este redusa, atacul apare sub forma de putregai uscat care progreseaza si cuprinde tot fructul, care se mumifica. Miceliul ciupercii este format din filamente oliv-inchis, septate, pe care apar picnidiile globuloase sau piriforme, brune-negricioase, care contin numerosi picnospori incolori, unicelulari, cilindrici, de 6-7x3-5 microni sau bicelulari de 16-18x5-6,5 microni. Infectiile au loc atat prin stomate cat si direct prin rani. Perioada de incubatie a ciupercii este de patru-sase zile in conditii favorabile.

Combatere. Intrucat ciuperca se transmite prin sol si samanta, se recomanda in camp o rotatie rationala, iar in sere, solarii, rasadnite, sa se dezinfecteze solul pe cale termica, timp de 5 minute la 44-48 grade Celsius, sau pe cale chimica cu Basamid Granule in doza de 500kg/ha. In cazul aparitiei bolii, plantele se indeparteaza imediat si se ard. Se va folosi numai samanta sanatoasa sau tratata cu Apron XL 350 ES, in doza de 1,0l/tone. Dupa rasarirea plantutelor se va evita o udare prea abundenta. Indata dupa aparitia bolii se vor face aerisiri repetate si se vor aplica stropiri foliare, dirijate si in zona coletului cu fungicide ca: Rovral 500 SC 0,1% sau Dithane M45 -0,2%, Vondozeb -0,2%, Novozir MN80 -0,2%. La ultimele trei produse se va adauga obligatoriu in suspensie Aracet -0,15%. Tratamentele chimice trebuie aplicate in doua-trei zile de la producerea ranilor.

Ing. Valer VELE, director coordonator adjunct
DADR Maramures-Unitatea Fitosanitara

PRINCIPALELE BOLI VIROTICE IN CULTURA MARULUI

Mozaicul marului (Apple mosaic) este una dintre primele viroze cunoscute si raspandite in toate tarile. La noi in tara a fost semnalata si descrisa in anul 1961 (Savulescu si Eliade). Gradul de raspandire variaza de la o zona pomicola la alta. In pepiniere este relativ frecvent si se manifesta in special la pomii din campul II. Soiurile mai infectate sunt Ionathan, Golden delicious, Starking. Virusul induce simptomele cele mai spectaculoase pe frunze, pe care apar pete de decolorare cu o gama de nuante de la verde-deschis, galbui, galben, pana la alb-galbui, apoi tesutul se necrozeaza in aceste zone si frunzele cad.

Forma acestor pete variaza de la usoare marmorari difuz colorate, benzi, inele pana la ingalbenirea nervurilor principale si secundare, limbul frunzei capatand un desen ca o retea. La pomii tineri din pepiniere, simptomele descrise sunt mai accentuate pe frunzele de la baza, la pomii in plantatie aceste simptome apar pe frunzele din rozete si nu toate frunzele sunt mozaicate. Virusul mozaicului induce perturbari si in fiziologia pomilor infectati (crestere in inaltime si in diametru a pomilor in pepiniera). Campul II a fost inhibat cu valori care au variat in functie de soi intre zero si 40%. Cele mai sensibile au fost soiurile: Red delicious, Golden delicious, Starking. Patul si tipurile de portaltoi vegetativ: EM 4 si EM 9 precum si MM 106. Cresterile in plantatie a pomilor infectati ca si recolta sunt diminuate cu 30-40%, iar fructele au tendinta de micsorare a volumului.

Virusul se transmite prin grefare de muguri sau scoarta. Propagarea prin unelte in momentul altoirii si taierii nu s-a obtinut experimental si de asemenea nici prin samanta, fie chiar provenita de la pomii infectati. Este presupusa transmiterea prin atingerea radacinilor si prin vectori. Virusul mozaicului marului s-a mai identificat si la alte genuri din familia Rosaceae ca: Prunus, Crataegus, Sorbus etc.

Plante indicatoare folosite pentru evidentierea virusului purtat latent sunt soiurile de mar Lord Lambourne si Ionathan. Se recomanda controlul fitosanitar in pepiniere-camp II si eliminarea imediata a pomilor cu simptome, deoarece in campul III, la unele soiuri, simptomele se ascund. Portaltoii vegetativi, ca si altoaiele, se vor recolta numai din plantatiile-mama, furnizoare de material liber de viroze. Materialul valoros infectat se poate elibera de viroze prin termoterapie, conform schemei de lucru stabilita in acest scop.

Alti agenti de daunare

In culturile de mar sunt intalniti o serie de agenti de daunare, printre care se numara virusul patarii clorotice a frunzelor de mar si proliferarea marului. Virusul patarii clorotice este foarte larg raspandit la aproape toate soiurile de mar din diverse continente. La noi in tara, virusul patarii corotice este prezent in 90% din cazuri si in complexe mari cu pana la 8-10 alte virusuri latente ale marului. Plante gazda pentru acest virus sunt speciile genurilor Malus, Pirus, Prunus, Rubus si alte specii ierboase din genul Chenopodium. Eliberarea de acest virus se poate face prin pastrarea plantelor la 38 grade Celsius timp de 20-60 de zile, urmand schema tehnica stabilita pentru eliberarea de virusuri. Proliferarea marului este o boala raspandita in pepiniere si plantatii vechi clasice in aproape tarile europene. In plantatiile intensive gradul de infectare ajunge uneori la 30%. Formele de microorganisme detectate in Romania in organele pomilor atinsi de proliferare sunt identice cu cele de tipul “mycoplasma”.

Virusul patarii clorotice a frunzelor de mar

Virusul patarii clorotice a frunzelor de mar (Apple chlorotic leaf spot.) este larg raspandit in culturile de mar. Simptome si afectiuni induse plantelor gazda. Acest virus este purtat latent de majoritatea soiurilor de mar cultivate. La noi in tara soiul Golden delicious evidentiaza in unele cazuri infectia cu acest virus si numai primavara, prin pete difuz clorotice, pe frunze foarte tinere. Plante indicatoare. Spy 227, Malus platycarpa Rhed, Malus pumila Clona, Virginia crab etc. Spy 227 pe frunzele acestuia, virusul produce desene foarte subtiri, sub forma unor inele fine cu diametrul de 1 mm. Malus platycarpa Rehd., frunzele prezinta desene subtiri clorotice sub forma de inele cu diametrul mai mare de 3-4 mm, care uneori fuzioneaza. Frunzele uneori sunt mai mici decat normal, cu forma de cupa, sau deformate, se necrozeaza in dreptul petelor si cad prematur.

Cresterea pomilor indicatori nu este afectata. Malus pumila Clona infectat cu acest virus se usuca, se dezvolta slab sub forma de rozeta, iar frunzele tinere sunt distorsionate, cu pete galbene, mici, tonice, la confluenta nervurilor unde tesutul este retinut. Virusul patarii clorotice induce pomilor infectati o slaba vigoare si productie, precum si o slaba afinitate la punctul de altoire. Transmitere. Poate fi transmis prin grafare de scoarta, altoire sau mecanic, pe plante ierboase. S-a reusit si retransmiterea de la plantele ierboase pe plantele lemnoase prin grefa de apropiere si chiar mecanic.

Proliferarea marului

In cazul bolii proliferarea marului (Apple proliferation), simptomele morfologice induse de agentul patogen plantei gazda variaza in functie de soi si de varsta pomilor. In pepiniera simptomele apar in campul II sub forma de proliferari sau retineri in crestere. In general pomii afectati au o slaba dezvoltare. Frunzele capata colorit de toamna, cad prematur. In campul III, taierile de formare a coroanei mascheaza simptomele care apar mai tarziu in livada, cand pomii incep sa intre pe rod. La aceasta varsta, cel mai spectaculos simptom sunt proliferarile, dar ele sunt insotite de reducerea suprafetelor foliare, marimea stipelelor, reducerea de clorofila in tesuturi, peduncularea mugurilor, alungirea pedunculior, reducerea coloritului si dimensiunii fructelor, gust fad si sarac in arome, in sfarsit reducerea productiei de fructe, pana la lipsa fructificarii.

Agentul patogen deranjeaza intregul metabolism al plantei gazda, inducand tulburari in fiziologia si chiar in biologia acesteia. Pomii infectati infrunzesc mai timpuriu, legarea florilor fiind slaba. Transmitere. Se face prin transplant de tesut de la pomii infectati. Simptomele apar de obicei in prima perioada de vegetatie dupa inoculare. Transmiterea se face si prin vectorul Cicadinea O. Homoptera. Plante-gazda sunt speciile genului Malus (Golden delicious, London Peping). Combatere. Pentru materialul pomicol existent si infectat se recomanda verificarea pomilor in pepiniera si eliminarea celor cu simptome de atac, incepand din campul II, cand simptomele sunt deja evidente. Scoaterea pomilor infectati din plantatiile tinere si se vor inlocui. In plantatiile pe rod se vor efectua taierile pentru inlaturarea partilor cu simptome. Pentru viitor se vor inmulti clone libere de viroze sau eliminate prin termoterapie.

ing. Melania OLTEAN,
DADR Maramures-Unitatea Fitosanitara

CAMPANIA AGRICOLA DE PRIMAVARA
* Estimare: 4,8 milioane de hectare la insamantarea de primavara

STATISTICA. Ministerul Agriculturii si-a propus insamantarea unei suprafete de 4,887 de milioane de hectare in campania de primavara din acest an, porumbul ocupand cea mai mare suprafata, circa 2,528 de milioane de hectare.

Suprafata insamantata cu legume de camp si solarii a depasit 77.400 de hectare, respectiv 34% din total, mazarea boabe - 17.372 de hectare, fata de 16.834 de hectare in program, iar graul de primavara reprezinta 17% din programul de 4.099 de hectare. In toamna anului trecut, a fost insamantata in total o suprafata de 3,02 milioane de hectare, din care graul reprezinta 2,23 de milioane de hectare, orzul 212.691 ha, orzoaica de toamna - 99.072 de hectare, ovazul - 265 de hectare, iar rapita pentru boabe - 457.264 de hectare.

PRODUCTII AGRICOLE IN 2008

ANALIZA. Comparativ cu 2007, productia agricola vegetala a inregistrat in 2008 cresteri la majoritatea culturilor si scaderi la soia si cartofi, a anuntat Institutului National de Statistica. Suprafetele cultivate in anul 2008 au fost mai mari la grau, orz si orzoaica, rapita, tomate, varza, morcovi, ceapa, ardei si mai mici la ovaz, porumb boabe, leguminoase boabe, floarea soarelui, soia, sfecla de zahar, cartofi, pepeni verzi si galbeni. Productiile medii la hectar au fost, de asemenea, superioare anului precedent la toate culturile analizate. In 2008, suprafata cultivata a fost de 5,211 milioane de hectare, cu 82.000 de hectare mai mult decat in 2007, cand aceasta a fost de 5.129 ha, obtinandu-se o productie de 16,834 de milioane de tone, cu 9, 019 milioane de tone mai mult decat in 2007. La legume, productia a fost de 3,809 milioane de tone in 2008, mai mare cu 22,2% fata de 2007, iar suprafata cultivata - de 269.000 ha, in crestere cu 6,3% fata de nivelul inregistrat in 2007. Productiile au fost mai mari, in 2008, la toate culturile de legume analizate - tomate (25,6%), varza (8,1%), castraveti (44,2%), morcovi (27,0%), ceapa (21,5%), ardei (29,2%), pepeni verzi si galbeni (37,7%). Cresteri ale suprafetelor cultivate s-au inregistrat la: tomate (10,9%), varza (6,5%), morcovi (12,5%), ceapa (2,9%), ardei (5,3%). Totusi, la castraveti, suprafata cultivata s-a mentinut la nivelul anului precedent, iar la pepeni verzi si galbeni a scazut cu 3,2%.

PROGNOZA AGROMETEOROLOGICA PENTRU ANUL 2009

ACTUALITATE. 2009 va fi un an bun pentru grau din punct de vedere agrometeorologic, a declarat directorul general al Administratiei Nationale de Meteorologie, Ion Sandu. “Din punct de vedere agrometeorologic, graul nu va avea de suferit in 2009, pentru ca este un an foarte aproape de optim. In aprilie si mai vor fi doar zone mici cu seceta, iar in iunie problema graului este incheiata (vor avea de suferit, probabil, doar supratelele afectate de inghet)”, a mentionat Sandu. Totusi, in iulie-august vor exista probleme la porumb, fiind prognozate zone cu seceta puternica.

CULTIVATORII DE TUTUN DIN ROMANIA ISI ORIENTEZA PRODUCTIA SPRE UNGARIA

ACTUALITATE. 217 cultivatori de tutun din trei judete nu si-au primit subventiile pentru anul 2006. Suma restanta este de peste 162.000 de lei si corespunde unei cantitati de 101,2 tone de tutun livrat procesatorilor. “Cultivatorii de tutun s-au plans ca APIA nu le-a platit subventiile din 2006 si ca au fost tratati cu aroganta de catre angajatii locali ai APIA”, a confirmat ministrul Agriculturii, Ilie Sarbu. Inainte de aderarea la UE, se prevedea plata a 1,6 lei/kg de tutun la productia agricola, daca incheiau contracte cu procesatorii pentru livrarea productiei pana la 31 ianuarie a anului urmator - dupa ce Romania a devenit stat membru al UE, termenul a fost modificat pentru data de 30 mai. Directiile locale ale APIA din sapte judete au acceptat termenul din regulamentul comunitar, in timp ce celelalte trei judete nu au acceptat decat termenul din regulamentul national, desi finalizarea livrarii productiei era prevazuta pana in luna aprilie. In 2007, productia de tutun a fost de 1.635 de tone, recoltate de pe o suprefata de 1.035 de hectare, iar in 2008 au fost cultivate 1.535 de hectare, productia medie estimata fiind de 1,8 tone/hectar. In 2009, cultivatorii de tutun vor primi o subventie de peste 115 euro pe hectar, din care plata pe suprafata din bani comunitari se ridica la 71,52 euro/hectar, platile complementare din bugetul national la 44,34 euro/hectar si inca 2 euro/kg de tutun livrat la procesare. Din cauza lipsei de interes cu care sunt tratati producatorii autohtoni de tutun, unii au renuntat deja la acest tip de cultura. De exemplu, in judetul Satu Mare, in zona Carei-Sanislau, in anii anteriori aderarii se cultivau 200 de hectare cu tutun, acum putini agricultori se mai incumeta sa-si pastreze culturile de tutun, insa si acestia sunt mai degraba interesati de contracte cu firme unguresti care le asigura gratuitate la rasaduri si folie, preturi promotionale (1 leu/kg) la seminte de calitate (Burley si Virginia) si preluarea materiei prime. La cerere, firmele respective subventioneaza achizitia rasadurilor, suma investita in subventie fiind retinuta din pretul de achizitie a tutunului.

Maria GROZA

DRUMUL CARTOFULUI DIN HARGHITA IN RUSIA

HARGHITA. Producatorii de cartofi din Harghita isi vand mult mai bine recolta decat in anii precedenti, fiind solicitati sa onoreze chiar si comenzi pentru export. Directorul executiv al Directiei Agricole si pentru Dezvoltare Rurala(DADR) Harghita, Torok Jeno, a declarat ca in acest sezon se observa o crestere a vanzarilor de cartofi din judet, existand chiar o comanda pentru 2.000 de tone care sa ajunga pe piata din Rusia. Specialistul harghitean crede ca, cel mai probabil, aceasta solicitare nu va putea fi onorata, intrucat producatorii de cartofi din judet au clientii lor traditionali si prefera sa-si vanda marfa in tara. Motivele pentru care au crescut vanzarile de cartofi din productia interna sunt, in opinia sefului DADR Harghita, scaderea suprafetelor cultivate atat in tara, cat si in Europa, dar si evolutia cursului leu-euro, care a defavorizat importurile de cartofi. “Daca anul trecut, spre finalul sezonului, au fost cantitati insemnate de cartofi care s-au aruncat, in acest an se constata o crestere a vanzarilor din productia interna”, a afirmat Torok. In acest moment, stocul de cartofi din judet este de maxim 20.000 de tone, pretul unui kilogram la producator fiind cuprins intre 75 si 85 de bani.

Anul trecut, multi producatori harghiteni au fost nevoiti sa arunce o parte din recolta de cartofi sau sa o vanda la un pret de nimic, fiind sufocati de importurile ieftine de cartofi.

PANA IN 31 MAI, APIA CUMPARA CEREALE CU 101,31 EURO/TONA
* Prin masura de interventie europeana, se cumpara grau (comun si dur), orz, sorg si porumb

SPRIJIN. Producatorii agricoli care detin o cantitate de cel putin 80 de tone de cereale, respectiv 10 tone de grau dur, pot depune o oferta la centrele judetene APIA pana la 31 mai 2009, data pana la care este activa masura de interventie pe piata cerealelor.

Ce se cumpara?

Cerealele pentru care pot fi aplicate masuri de interventie sunt graul comun, graul dur, orzul, sorgul si porumbul, cu mentiunea ca acestea trebuie sa indeplineasca conditiile cantitative si calitative specificate in regulamentul (CE) nr. 687/2008 (aceste conditii se refera si la nivelul maxim admis de substante contaminante - micotoxine, resturi de pesticide, metale grele si de contaminare radioactive - , precizate de legislatia comunitara). Depozitarea cerealelor preluate la interventie se face in depozite agreate de APIA din cadrul celor autorizate de Ministerul Agriculturii, prin directiile pentru agricultura si dezvoltare rurala (DADR) judetene si cu obligatia depozitarilor de a pastra nealterate cantitatile si calitatile cerealelor, in baza unor contracte de depozitare incheiate de acestia cu APIA.

Acte necesare

Atasat formularului-tip pe care ofertantul il depune la centrele judetene APIA, trebuie sa existe dovada virarii in contul APIA a sumelor aferente efectuarii analizelor, precum si copii ale documentelor prin care se poate face verificarea informatiilor solicitate.

Pentru vanzarea porumbului la un pret de interventie, ofertantul trebuie sa faca dovada ca a constituit o garantie de 15 euro/tona.

Situatia actuala

Pana in prezent, APIA a inregistrat o cerere de oferta pentru 500 de tone de grau comun si o cerere de oferta pentru 500 de tone de porumb, dar cele doua cereri de ofertare a cerealelor au fost refuzate dupa verificarea administrativa.

SE ANUNTA O CRIZA A GRAULUI

ACTUALITATE. Asociatiile producatorilor agricoli anunta criza si pe piata de cereale. Reprezentantii fermierilor au subliniat ca in contextul preturilor extrem de mici de pe piata, vanzarile de cereale au scazut cu circa 80%. In prezent, pe piata interna graul se vinde la un pret de circa 90 de euro pe tona pe piata interna si de circa 110 euro pe pietele externe. Ministrul Agriculturii, Ilie Sarbu, a declarat ca nu exclude aparitia unei crize a graului: “Acest excedent de cereale, ma refer la grau, la porumb, se afla la producatori, nu poate fi vandut. Sunt convins ca in vara il vom lua si mai scump si se anticipeaza, astfel, o criza”.

Productii statistice

Datele statistice arata ca productia totala de cereale a Romaniei a depasit, in 2008, 17,053 de milioane de tone, fiind de peste doua ori mai mare decat in 2007, cand s-a cifrat la numai 7,814 milioane de tone. De asemenea, Romania a inregistrat anul trecut o recolta de peste 7,6 milioane de tone de porumb boabe, de doua ori mai mare decat in 2007 (3,85 de milioane de tone) si o productie de grau si secara de 7,754 de milioane de tone, de 2,5 ori mai mare fata de recolta anului 2007, care a depasit cu putin trei milioane de tone.

PRODUCTIA MURESEANA DE GRAU, CU 60% MAI MICA DECAT IN UE

MURES. Productia medie la grau din judet este de 3.200 de kilograme la hectar, cu 50-60% mai mica decat cea obtinuta in Uniunea Europeana, a declarat, joi, intr-o conferinta de presa, directorul executiv al Directiei pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala Mures, Jeno Naznan. “Stiu ca in Franta este peste 6.000 de kilograme la hectar, in Ungaria este peste 5.000 de kilograme. In tot cazul, cu 3.200 de kilograme la hectar suntem la 50-60% fata de tarile cu tehnica avansata. E foarte putin. De vina este tehnologia si faramitarea parcelelor de teren. Tehnicitatea lucrarilor lasa mult de dorit”, a spus Naznan.

Directorul executiv adjunct al DADR Mures, Dumitru Moldovan, a aratat atat in tara, cat si in judetul Mures, anumite segmente din lantul tehnologic sunt eliminate din considerente financiare si nu din nestiinta. “Si la noi sunt societati care obtin 5.000-6.000 kg/ha, dar acestea folosesc intreaga tehnologie. Avem si samanta de calitate, dar una e sa faci anumite tratamente si alta e sa nu le faci. Si aceste tratamente costa in general foarte mult”, a precizat Moldovan. Acesta a aratat ca sunt exemple de parcele foarte mari care au obtinut peste 7.000 kg de grau la hectar si ca aceste cifre nu sunt de neatins de catre agricultorii romani.

In judetul Mures, de pe cele 31.600 de hectare cultivate cu grau s-a obtinut o productie totala de 106.000 tone, productia medie fiind de 3.200 - 3.300 kg/ha. “Am obtinut cu 50 de kilograme la hectar peste estimari. Necesarul de grau de panificatie al judetului Mures este de 85.000 - 90.000 de tone”, au precizat sefii DADR Mures. Acestia au mai afirmat ca in judet s-a finalizat si recoltarea la cereale, “unde productia nu este nici slaba, nici buna”. Astfel, la orzul de toamna s-a obtinut o productie medie de 3.400 kg/ha de pe 2.600 de hectare cultivate, la orzoaica de toamna de pe 80 de hectare s-a obtinut o productie medie de 3.120 kg/ha, la orzoaica de primavara de pe aproximativ 7.000 de hectare s-au obtinut 2.600 kg/ha, iar la ovaz, de pe 9.800 de hectare s-a obtinut o productie medie de 2.250 kg/ha.

ESTIMARI IMBUNATATITE LA RECOLTA MONDIALA DE CEREALE

ANGLIA. Estimarile privind productia de cereale s-au imbunatatit datorita recoltelor record inregistrate in unele tari din emisfera nordica, conform unui studiu al Consiliului International al Cerealelor (CIC). CIC si-a majorat previziunile cu 31 de milioane de tone, pana la 1,749 de miliarde de tone si a precizat ca o mai buna functionare a aprovizionarii si scaderea preturilor vor duce la majorarea consumului, in special al celui de grau de calitate mai slaba si de porumb pentru combustibil pe baza de etanol. La finele lui august, stocurile au fost calculate la 300 de milioane de tone, cu 18 milioane de tone mai mult fata de productia din 2007. Estimarile legate de comertul cu cereale nu s-au modificat fata de luna trecuta si s-au situat la 230 de milioane de tone. Importurile de porumb si sorg vor fi mai mici decat luna trecuta, dar vor fi compensate de schimburi comerciale mai mari cu grau de calitate redusa. In ceea ce priveste graul, estimarile mai mari, in special in UE, Rusia si Ucraina, permit o crestere a previziunilor de productie cu zece milioane de tone, pana la nivelul record de 672 de milioane de tone, cu 63 de milioane de tone mai mult ca in 2007. Ploile care au afectat o mare parte a teritoriului UE au intarziat recoltatul si au influentat negativ calitatea graului, semnaleaza raportul, conform caruia cea mai mare parte a productiei ucrainene va intra in categoria graului pentru hrana animalelor. Referitor la porumb, previziunile de productie pentru august sunt cu 15 milioane de tone mai mult fata de nivelul productie estimata in iulie.

DE CE S-A INTERVENIT PE PIATA GRAULUI

Guvernul a decis majorarea plafonului rezervelor de grau de panificatie în limita a 400.000 de tone, prin achizitionarea de pe piata libera, a aratat primul-ministru Calin Popescu-Tariceanu, potrivit unui comunicat trimis de Guvern. Seful Executivului a subliniat ca aceasta masura a fost luata avand în vedere frecventa interventiilor de urgenta din partea statului pentru a asigura resursele necesare populatiei, dar si pentru a face fata crizei de pe piata mondiala, care ar putea afecta inclusiv Romania. “Anul trecut am avut un an foarte secetos, care ne-a creat probleme în asigurarea resurselor de grau pentru consumul intern. Anul acesta este un an bun, dar anul viitor se prevede a fi un an secetos”, a declarat Tariceanu. Pentru 2008 se asteapta ca recolta de grau sa depaseasca sapte milioane de tone, dublu fata de anul trecut, cand Romania a avut cele mai scazute productii vegetale din ultimul secol din cauza secetei. Anul trecut, a fost însamantata cu grau o suprafata de 1,9 milioane de hectare, productia medie la hectar fiind de numai 1.658 kg, iar productia totala de numai trei milioane de tone. Recolta de grau din 2006 a depasit 5,56 de milioane de tone. Pretul graului pe piata interna este, în prezent, cu circa 40% mai mic decat cel de pe bursele europene, unde cotatia se ridica la 200 euro/tona, potrivit Ligii Asociatiilor Producatorilor Agricoli din Romania (LAPAR). Pentru anul 2008, reprezentantii producatorilor agricoli din Romania se asteapta la o recolta nationala de grau mult mai buna decat în 2007, productia medie fiind de circa 3.000 de kilograme la hectar.

În UE, crestere de 4,8% la graul comun

Comisia Europeana (CE) anticipeaza o recolta de cereale peste medie. Multumita vremii favorabile si cresterii suprafetelor cultivate exploatate, recolta totala de cereale în Uniunea Europeana ar urma sa se situeze anul acesta la circa 301 milioane de tone, cu 43 de milioane de tone mai mult decat în 2007, o crestere de 16% fata de anul trecut si de 9% fata de media de productie pe ultimii cinci ani. Previziunile prezentate de CE au la baza o analiza actualizata, efectuata de catre serviciul stiintific intern al CE, Centrul Comun de Cercetare, cu ajutorul unui sistem avansat de estimare a productiei agricole. Conform prognozei, randamentul culturilor de cereale în UE va fi de 5 tone la hectar, mai mare decat cel de anul trecut si decat media din ultimii cinci ani. Se estimeaza ca suprafata totala cultivata cu cereale în UE a fost anul acesta cu 5% mai mare decat în 2007, ca urmare a unui coeficient de 0% de scoatere a terenurilor din productia. În ce priveste rezultatele pe culturi, comparand datele comunicate la 5 august 2008 cu cele înregistrate în ultimii cinci ani, se evidentiaza o crestere 4,8% la graul comun si de 12,8% la graul dur.

Interventii pe piata graului

Pretul graului pe piata interna este, în prezent, cu circa 40% mai mic decat cel de pe bursele europene, unde cotatia se ridica la 200 de euro/tona, au anuntat reprezentantii Ligii producatorilor agricoli. Întrucat pretul de cumparare si depozitare a cerealelor este atat de scazut, presedintele Traian Basescu a solicitat ministrilor de Finante si de Interne sa achizitioneze pentru rezerva de stat recolta micilor producatori.

RISCURILE CULTURII DE RAPITA DE TOAMNA

Cultura rapitei de toamna a ajuns sa fie considerata în Romania una dintre principalele culturi agricole, fiind agreata de un numar tot mai mare de fermieri. Se poate observa o crestere continua a suprafetelor, care se datoreaza existentei la nivel european a unei piete asigurate pentru desfacerea productiei, dar si pretului mare cu care se valorifica. Ceea ce nu se cunoaste în suficienta masura sunt factorii limitativi de care depinde realizarea unei productii performante. Pe acestia din urma am dori sa îi scoatem în evidenta si sa facem cunoscute cateva din masurile de evitare sau corectarea a efectelor nedorite.

1. Pregatirea deficitara a terenului (cu resturi vegetale, bolovani si cu multe denivelari) determina o rasarire neuniforma a plantelor, cu un numar de plante mai mic pe unitatea de suprafata. De cele mai multe ori, terenul se lucreaza înainte de semanat cu cateva zile si în conditii nu tocmai bune de umiditate. Normal ar fi ca atunci cand avem în plan semanatul acestei culturi sa începem aratul terenului imediat dupa recoltarea culturii precedente, iar precipitatiile cazute pana în perioada semanatului sa ne permita pregatirea unui pat vegetativ adecvat. De asemenea, utilizarea la semanat a hibrizilor cu posibilitati de lastarire puternica poate reprezenta o solutie de compensare a golurilor. Pregatirea terenului pentru semanat reprezinta principalul element cheie al realizarii culturii de rapita.

2. Semanatul în afara epocii optime reprezinta un factor ridicat de risc pentru cultura, deoarece creeaza posibilitatea ca plantele sa emita tulpini florifere înca din toamna, ceea ce determina o sensibilitate sporita la ger. Cand suntem în aceasta situatie, aplicarea regulatorilor de crestere reprezinta solutia ideala pentru salvarea culturii. Semanatul tardiv (atunci cand se depaseste cu 3 - 4 saptamani epoca optima) face ca plantulele sa intre în iarna în stadiul de 3 - 4 frunze, fapt care reprezinta un risc ridicat de calamitare a culturii. La stabilirea epocii optime de semanat trebuie tinut cont de faptul ca plantele de rapita trebuie sa acumuleze pana la intrarea în iarna o suma a temperaturilor utile înte 400 si 450 de grade Celsius (?TU > 6 grade Celsius ). În conditiile în care totusi se seamana în afara epocii optime, se recomanda utilizarea numai de samanta hibrida, deoarece plantulele sunt mai rezistente la temperaturi scazute, au o crestere mai rapida si o înradacinare mai puternica.

3. Seceta din toamna reprezinta un alt factor de risc, dar mult mai greu controlabil. Seceta care se instaleaza în unele toamne poate determina o rasarire tardiva a culturii. În acest caz, controlul poate fi asigurat numai prin amplasarea culturii pe terenuri cu posibilitati de irigare sau cu aport freatic.

4. Atacul de Athalia rosae (Viespea rapitei) manifestat în unele toamne poate determina pagube importante culturilor de rapita. Larvele rod frunzele plantelor, ramanand numai nervurile, iar pagubele sunt foarte mari. Asigurarea culturilor împotriva intemperiilor este foarte utila cultivatorilor de rapita.

Dr. Ing. Mihai Miritescu,
Director de Produs Seminte RUSTICA
Summit Agro Romania

DE CE S-A INTERVENIT PE PIATA GRAULUI

Guvernul a decis majorarea plafonului rezervelor de grau de panificatie în limita a 400.000 de tone, prin achizitionarea de pe piata libera, a aratat primul-ministru Calin Popescu-Tariceanu, potrivit unui comunicat trimis de Guvern. Seful Executivului a subliniat ca aceasta masura a fost luata avand în vedere frecventa interventiilor de urgenta din partea statului pentru a asigura resursele necesare populatiei, dar si pentru a face fata crizei de pe piata mondiala, care ar putea afecta inclusiv Romania. “Anul trecut am avut un an foarte secetos, care ne-a creat probleme în asigurarea resurselor de grau pentru consumul intern. Anul acesta este un an bun, dar anul viitor se prevede a fi un an secetos”, a declarat Tariceanu. Pentru 2008 se asteapta ca recolta de grau sa depaseasca sapte milioane de tone, dublu fata de anul trecut, cand Romania a avut cele mai scazute productii vegetale din ultimul secol din cauza secetei. Anul trecut, a fost însamantata cu grau o suprafata de 1,9 milioane de hectare, productia medie la hectar fiind de numai 1.658 kg, iar productia totala de numai trei milioane de tone. Recolta de grau din 2006 a depasit 5,56 de milioane de tone. Pretul graului pe piata interna este, în prezent, cu circa 40% mai mic decat cel de pe bursele europene, unde cotatia se ridica la 200 euro/tona, potrivit Ligii Asociatiilor Producatorilor Agricoli din Romania (LAPAR). Pentru anul 2008, reprezentantii producatorilor agricoli din Romania se asteapta la o recolta nationala de grau mult mai buna decat în 2007, productia medie fiind de circa 3.000 de kilograme la hectar.

În UE, crestere de 4,8% la graul comun

Comisia Europeana (CE) anticipeaza o recolta de cereale peste medie. Multumita vremii favorabile si cresterii suprafetelor cultivate exploatate, recolta totala de cereale în Uniunea Europeana ar urma sa se situeze anul acesta la circa 301 milioane de tone, cu 43 de milioane de tone mai mult decat în 2007, o crestere de 16% fata de anul trecut si de 9% fata de media de productie pe ultimii cinci ani. Previziunile prezentate de CE au la baza o analiza actualizata, efectuata de catre serviciul stiintific intern al CE, Centrul Comun de Cercetare, cu ajutorul unui sistem avansat de estimare a productiei agricole. Conform prognozei, randamentul culturilor de cereale în UE va fi de 5 tone la hectar, mai mare decat cel de anul trecut si decat media din ultimii cinci ani. Se estimeaza ca suprafata totala cultivata cu cereale în UE a fost anul acesta cu 5% mai mare decat în 2007, ca urmare a unui coeficient de 0% de scoatere a terenurilor din productia. În ce priveste rezultatele pe culturi, comparand datele comunicate la 5 august 2008 cu cele înregistrate în ultimii cinci ani, se evidentiaza o crestere 4,8% la graul comun si de 12,8% la graul dur.

Interventii pe piata graului

Pretul graului pe piata interna este, în prezent, cu circa 40% mai mic decat cel de pe bursele europene, unde cotatia se ridica la 200 de euro/tona, au anuntat reprezentantii Ligii producatorilor agricoli. Întrucat pretul de cumparare si depozitare a cerealelor este atat de scazut, presedintele Traian Basescu a solicitat ministrilor de Finante si de Interne sa achizitioneze pentru rezerva de stat recolta micilor producatori.

RISCURILE CULTURII DE RAPITA DE TOAMNA

Cultura rapitei de toamna a ajuns sa fie considerata în Romania una dintre principalele culturi agricole, fiind agreata de un numar tot mai mare de fermieri. Se poate observa o crestere continua a suprafetelor, care se datoreaza existentei la nivel european a unei piete asigurate pentru desfacerea productiei, dar si pretului mare cu care se valorifica. Ceea ce nu se cunoaste în suficienta masura sunt factorii limitativi de care depinde realizarea unei productii performante. Pe acestia din urma am dori sa îi scoatem în evidenta si sa facem cunoscute cateva din masurile de evitare sau corectarea a efectelor nedorite.

1. Pregatirea deficitara a terenului (cu resturi vegetale, bolovani si cu multe denivelari) determina o rasarire neuniforma a plantelor, cu un numar de plante mai mic pe unitatea de suprafata. De cele mai multe ori, terenul se lucreaza înainte de semanat cu cateva zile si în conditii nu tocmai bune de umiditate. Normal ar fi ca atunci cand avem în plan semanatul acestei culturi sa începem aratul terenului imediat dupa recoltarea culturii precedente, iar precipitatiile cazute pana în perioada semanatului sa ne permita pregatirea unui pat vegetativ adecvat. De asemenea, utilizarea la semanat a hibrizilor cu posibilitati de lastarire puternica poate reprezenta o solutie de compensare a golurilor. Pregatirea terenului pentru semanat reprezinta principalul element cheie al realizarii culturii de rapita.

2. Semanatul în afara epocii optime reprezinta un factor ridicat de risc pentru cultura, deoarece creeaza posibilitatea ca plantele sa emita tulpini florifere înca din toamna, ceea ce determina o sensibilitate sporita la ger. Cand suntem în aceasta situatie, aplicarea regulatorilor de crestere reprezinta solutia ideala pentru salvarea culturii. Semanatul tardiv (atunci cand se depaseste cu 3 - 4 saptamani epoca optima) face ca plantulele sa intre în iarna în stadiul de 3 - 4 frunze, fapt care reprezinta un risc ridicat de calamitare a culturii. La stabilirea epocii optime de semanat trebuie tinut cont de faptul ca plantele de rapita trebuie sa acumuleze pana la intrarea în iarna o suma a temperaturilor utile înte 400 si 450 de grade Celsius (?TU > 6 grade Celsius ). În conditiile în care totusi se seamana în afara epocii optime, se recomanda utilizarea numai de samanta hibrida, deoarece plantulele sunt mai rezistente la temperaturi scazute, au o crestere mai rapida si o înradacinare mai puternica.

3. Seceta din toamna reprezinta un alt factor de risc, dar mult mai greu controlabil. Seceta care se instaleaza în unele toamne poate determina o rasarire tardiva a culturii. În acest caz, controlul poate fi asigurat numai prin amplasarea culturii pe terenuri cu posibilitati de irigare sau cu aport freatic.

4. Atacul de Athalia rosae (Viespea rapitei) manifestat în unele toamne poate determina pagube importante culturilor de rapita. Larvele rod frunzele plantelor, ramanand numai nervurile, iar pagubele sunt foarte mari. Asigurarea culturilor împotriva intemperiilor este foarte utila cultivatorilor de rapita.

Dr. Ing. Mihai Miritescu,
Director de Produs Seminte RUSTICA
Summit Agro Romania

STOCURILE DE GRAU, SUFICIENTE PANA IN SEPTEMBRIE

Chiar daca stocurile de grau sunt suficiente, procesatorii anunta pentru aceasta toamna noi scumpiri la paine. Stocurile de grau detinute de procesatorii din industria de morarit si panificatie (de circa 100.000 de tone) sunt suficiente pentru asigurarea consumului de paine pana la mijlocul lunii septembrie, a precizat presedintele patronatului din industria de morarit si panificatie Rompan, Aurel Popescu. “Vor aparea insa probleme cand graul nu se va mai gasi la producatori, ci doar la depozitari”, a subliniat Popescu. Potrivit presedintelui Rompan, graul din noua recolta a inceput sa fie achizitionat de la producatori inca de inceputul lunii iulie, la un pret de 0,52 lei/kg. “Din pacate, in acest an nu vom avea foarte mult grau bun pentru panificatie asa cum a fost anul trecut, cand am avut un grau de o calitate foarte buna, in pofida recoltei scazute”, a explicat Popescu. In 2008 se asteapta ca recolta de grau sa depaseasca 7 milioane de tone, dublu fata de anul trecut, cand Romania a avut cele mai scazute productii vegetale din ultimul secol. Anul trecut a fost insamantata cu grau o suprafata de 1,9 milioane de hectare, productia medie la hectar fiind de numai 1.658 kg, iar productia totala – de numai trei milioane de tone. Recolta de grau din 2006 a depasit 5,56 de milioane de tone. Ministerul Agriculturii a estimat, in primavara, o productie medie de 3.260 kg de grau/hectar pentru 2008, ceea ce ar putea aduce de pe cele 2,1 milioane hectare insamantate o recolta de 7,091 de milioane de tone. Desi recoltatul graului ar fi trebuit sa se finalizeze in aceasta perioada, Ministerul a comunicat ca recoltarea cerealelor paioase este mult intarziata din cauza ploilor si inundatiilor, iar primele date legate de recolta de cerele vor fi anuntate in ultima decada a lunii august.

Intrucat pretul painii depinde in mare masura de pretul de achizitie al materiei prime, iar tarifele la gazele naturale au inregistrat o crestere in medie cu 12,5%, iar la energie electrica – cu 5,3%, presedintele Rompan a declarat ca painea se va scumpi in toamna.

PIATA PAINII ROMANESTI

Unitatile din industria de panificatie, a produselor zaharoase precum si producatorii de energie regenerabila si biocombustibili pot depune proiecte pentru obtinerea unor fonduri europene nerambursabile disponibile prin doua scheme de ajutor de stat cuprinse in Programul National de Dezvoltare Rurala (PNDR) - XS13/2008 si XS 28/2008. 80% din suma alocata pentru finantarea proiectelor este din bugetul UE, restul de 20% fiind acoperit de la bugetul de stat. Fondurile sunt necesare sectorului de morarit si panificatie, unde se simte nevoie de tehnologie noua. Piata romaneasca de panificatie depaseste in prezent 1 miliard de euro, valoare corespunzatoare unei productii de circa 2,3 milioane de tone de paine. Cu toate ca Romania dispune de o capacitate de productie de 2,5 ori mai mare decat necesarul de consum, este de asteptat ca in urmatorii ani sa patrunda foarte mult capital strain pe piata locala. De asemenea, piata este extrem de fragmentata, cotele principalilor jucatori din morarit si panificatie variind intre 4 si 6%.

PALINCA ANULUI IN ROMANIA

PROIECTE. Patiserii afiliati Patronatului din Industria de Morarit si Panificatie - Rompan au depus circa 100 de proiecte pentru obtinerea de fonduri in baza schemelor de ajutor de stat cuprinse in Programul National de Dezvoltare Rurala, a declarat presedintele Patronatului din Industria de Morarit si Panificatie - Rompan, Aurel Popescu. “Majoritatea proiectelor sunt de valori mici si doar cateva la maximul plafonului de finantare de doua milioane de euro”, a precizat Popescu. Acesta a afirmat ca va solicita Comisiei sa mai admita o sesiune de depunere de proiecte, in octombrie.

SCLAVII BIOETANOLULUI DE PE PLANTATIILE DE ZAHAR

BRAZILIA. ONU a dat alarma. In Brazilia se inregistreaza fenomenul sclavilor din Amazonia, care lucreaza 14 ore pe zi, aproape gratis, pe plantatii de trestie de zahar pentru a produce noul combustibil etanol. Totodata, avand in vedere ca va fi nevoie de mai multe culturi de trestie de zahar, exista pericolul de a se cultiva mai putin porumb, in acest fel cei saraci fiind privati de hrana. Chiar si investitorul George Soros cumpara terenuri si rafinarii in Brazilia. De aici va veni noul “petrol”. In spatele boom-ului biocarburantilor se afla insa profituri ilicite si violente. Program de munca de 14 ore pe zi, taind tone de trestie de zahar sub un soare arzator. Un salariu pe hartie decent, dar care e scurtat de retinerile pentru casa si masa, transport si chiar chiria uneltelor indispensabile pentru a putea lucra, precum maceta, manusile si aparatoarele din cauciuc pentru maini si picioare. Peste o mie de lucratori au fost eliberati de pe o mare plantatie destinata producerii de bioetanol in statul Para. Lucratorii traiau in baraci, in conditii precare de igiena. Sclavi fara lanturi. Este cea mai mare operatiune de acest fel realizata in ultimii ani, varful icebergului unui univers cufundat intr-unul din sectoarele economice-cheie pentru gigantul sud-american. Prin 17 miliarde de litri pe an, Brazilia este principalul producator mondial de biocombustibil obtinut din trestie de zahar. Presedintele Lula sa Silva nu pierde ocazia de a face publicitate acestui produs. In ultimele luni s-a fotografiat cu presedintele Bush intr-o fabrica de etanol a Petrobras si a vorbit si la summitul G-8: “Un combustibil sigur, regenerabil si mai economic comparativ cu petrolul”.

SUPRAPRODUCTIA DE CEREALE NU VA SCADEA PRETUL ACESTORA

ANALIZA. Statisticile mondiale arata ca supraproductia de cereale nu va determina o scadere a preturilor la nivel mondial. Pretul cerealelor se va mentine ridicat in perioada 2008-2009, desi se asteapta o crestere a productiei la nivel mondial, a avertizat intr-un raport Organizatia Natiunilor Unite pentru Agricultura si Alimentatie (FAO). Desi se asteapta ca in 2008 productia mondiala de cereale sa creasca cu 2,8%, ceea ce reprezinta o crestere cu 2.180 de tone, potrivit FAO aceasta crestere abia va depasi cererea preconizata. Cea mai mare crestere se va inregistra la productia de grau, datorita expansiunii suprafetelor cultivate cu aceste cereale. In pofida majorarii productiei, FAO preconizeaza ca preturile cerealelor se vor mentine ridicate si a reamintit ca in ultimele saptamani s-au scumpit exporturile de porumb. In acelasi timp, cereale precum graul sau orezul, desi s-au ieftinit usor, continua sa se comercializeze la preturi cu mult peste cele din 2007. FAO a subliniat ca, in timp ce se asteapta ca productia de cereale sa se recupereze in tari precum Maroc si Africa de Sud, si sa fie atinse nivelurile record de anul trecut in China si India, exista alte tari, in special in estul Africii, pentru care previziunile nu sunt favorabile. Totodata, in tari ca Afganistan si Tadjikistan este asteptata o agravare a situatiei de insecuritate alimentara. Pe de alta parte, in Brazilia au crescut plantatiile de cereale, in timp ce in Argentina politicile agricole si conditiile climaterice au dus la reducerea acestora.

IN BIHOR, PROTEST IMPOTRIVA MON 810
* Actiune Greenpeace la Salonta pentru interzicerea OMG-urilor

Opt activisti Greenpeace din Romania, Austria si SUA au realizat la Salonta, judetul Bihor, un cerc cu diametrul de 59 de metri, cu mesajul “Interzis OMG”, pentru a expune pericolul contaminarii porumbului autohton cu organisme modificate genetic (OMG).

Actiunea de realizare a cercului a durat trei zile si a avut atat acceptul, cat si sustinerea detinatorului culturii - societatea BioZoli SRL Salonta. Reprezentantul Greenpeace Romania, Gabriel Paun, a declarat ca Ministerul Mediului trebuie sa adopte o pozitie ferma: “Ne aflam in al doisprezecelea ceas. Ministerul Mediului s-a impotmolit in proceduri, iar porumbul MON 810 a invadat tara. Sper ca domnul ministru Korodi (ministrul Mediului, n.red.) nu s-a gandit sa intre in vacanta de pe acum, pentru ca la toamna riscam sa avem mamaliga modificata genetic in farfurii”. Manifestantii acuza guvernantii ca nu au o pozitie transparenta in ce priveste organismele modificate genetic. Conform Greenpeace, organismele modificate genetic se pot reproduce si incrucisa cu organisme naturale inrudite, inmultindu-se astfel intr-un mod care nu poate fi controlat sau prevazut. Acestia sustin ca porumbul modificat genetic poate contamina cu usurinta culturile invecinate de porumb ecologic sau conventional. Registrul cazurilor de contaminare cu OMG inventariaza 216 cazuri in 57 de tari, inclusiv in Romania, sustine Greenpeace.

Interesele multinationalelor

Dan Craioveanu, membru al Grupului GRINDA pentru conservarea valorilor rurale, afirma ca Guvernul ascunde locatiile unde se cultiva MON 810, impiedicand accesul cetatenilor la informatie: “Din nou interesele multinationalelor sunt mai presus decat cele ale cetateanului de rand. Anul acesta se cultiva mii de hectare cu MON 810 fara sa avem posibilitatea sa protejam culturile de contaminare. Avertizam Guvernul ca se afla in fata ultimei sanse sa evite contaminarea porumbului romanesc cu OMG. Raspandirea MON 810 va face ca productia de porumb ecologic si conventional sa devina imposibila”.

AGRICULTORII HARGHITENI ACUZA MISTRETII DE PAGUBE INSEMNATE LA CULTURILE DE PORUMB, CARTOFI SI OVAZ

HARGHITA. Sute de hectare de terenuri agricole au ramas necultivate in Harghita, intrucat oamenii se tem de atacurile mistretilor, care, in fiecare an, produc pagube insemnate in culturi.

Directorul Directiei pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala (DADR) Harghita, Török Jeno, a declarat pentru Rompres ca foarte multe terenuri agricole au ramas necultivate in zonele Cristuru Secuiesc si Odorheiu Secuiesc, unde satele se afla in apropierea padurilor. In acest an au ramas nelucrate aproape 100 de hectare de teren agricol, care trebuiau insamantate cu porumb, din cauza ca oamenii nu mai vor sa-si asume riscul unor noi pagube. Localnicii mai cultiva doar terenurile din apropierea satelor, unde pot sa asigure paza culturilor. “Animalele par sa stie exact la ce distanta a fost semanat porumbul si cartoful si merg la fix”, a relatat directorul DADR Harghita. Bokor Alexandru, primarul comunei Praid, una dintre cele mai afectate de atacul animalelor salbatice, se plange ca pe dealurile din apropiere nu se mai cultiva nimic, iar localnicii sunt nemultumiti ca nu primesc despagubiri pentru stricaciunile provocate. El a aratat ca ultimul atac al mistretilor a avut loc recent, la parcelele cultivate cu porumb si cartofi aflate in imediata apropiere a DN 13 A. Bokor Alexandru a aratat ca a intocmit zeci de procese verbale de constatare a pagubelor, dar nu a fost acordata nicio despagubire, intrucat reglementarile legale sunt neclare. “Legea protejeaza mai mult animalele decat agricultorii si pana in prezent nu s-a gasit nicio rezolvare la aceasta problema”, a spus primarul din Praid.

Cazul “Sansimion”

Si primarul comunei Sansimion, Fabian Laszlo, a afirmat ca in preajma padurilor sunt zeci de hectare ramase necultivate din cauza ca oamenii au constatat ca “este mai bine sa stai degeaba decat sa muncesti degeaba”. Problema pagubelor produse de animalele salbatice in culturile harghitene a fost dezbatuta in urma cu un an si de autoritatile judetului, dar nu s-a gasit nicio solutie concreta de rezolvare.

LEGEA

Ignorarea Legii nr. 103/1996, care specifica despagubirea agricultorilor de catre gestionarii fondurilor de vanatoare, daca animalele salbatice le distrug culturile, se repercuteaza negativ asupra productiei agricole, proprietarii terenurilor din apropierea padurilor refuzand sa le cultive – in ultima vreme, suprafetele necultivate sunt din ce in ce mai mari.

INFO AGRICOL

Subventii. 230.000 de fermieri vor primi 50 euro/hectar, pentru terenurile din zone montane defavorizate. Suma se adauga fondurilor alocate prin Schema de Plata Unica pe Suprafata si Platile Nationale Directe Complementare, care vor fi onorate pana la sfarsitul lunii iulie, dupa aprobarea Planului National de Dezvoltare Rurala. “In 24 de judete, procentul de finalizare a dosarelor este de peste 95%”, a declarat directorul general APIA, Dan Gherghelas. Judetele cu cel mai ridicat procentaj de autorizare la plata sunt Bacau (100%), Teleorman, Vaslui, Neamt, Mehedinti, Satu Mare, Maramures (99%).

PRODUCATORII AGRICOLI, INFRICOSATI DE SPECULA

GRAU. Asociatiile de Producatori Agricoli din Romania (LAPAR) semnaleaza ca producatorii ar putea fi victimele unor comercianti care profita de cresterea productiei si de stabilitatea preturilor pentru a cumpara ieftin graul, in ideea de a-l vinde mult mai scump pe piata la toamna. Potrivit LAPAR, acest lucru s-a petrecut si in alti ani. “Exista acest risc, prin faptul ca producatorii agricoli nu au unde sa isi depoziteze productia. Pe de alta parte, au nevoie de resurse mai mici sau mai mari, au scadente si acesta este un lucru speculat foarte usor de catre acesti comercianti”, a declarat pentru BBC presedintele LAPAR, Marcel Cucu. Reprezentantul LAPAR sustine ca preturile la grau sunt diferite in functie de judet: “Incep de pe la vreo 40 de bani (0,4 lei) si ajung pe la 0,58-0,6 lei pe kilogram. Agricultorii nu as zice ca pierd foarte mult, dar nu castiga asa cum ne-am propus noi in legatura cu produsele agricole. Plus ca acum, cand piata mondiala, piata globala a produselor agricole tinde sa dea satisfactie agricultorilor, acum se interpun acesti comercianti, care iau ieftin si in mod cert ei depoziteaza si vor vinde mai tarziu la preturile reale”, a adaugat Cucu. Presedintele LAPAR atrage atentia agricultorilor sa fie cumpatati atunci cand isi vand productia.

EPOPEEA STOCURILOR DE GRAU
* Rompan anunta ca stocurile de grau sunt suficiente

Potrivit estimarilor lansate de Ministerul Agriculturii, productia medie de grau, în acest an, va fi de 3.260 kg/hectar, ceea ce ar putea aduce o recolta de 7,091 de milioane de tone. Presedintele Patronatului din industria de morarit si panificatie Rompan, Aurel Popescu, a declarat ca stocurile (peste 300.000 de tone de grau si 70.000 de tone de faina) din 2007 vor ajunge pana la recolta din 2008. Popescu sustine ca nu vor fi cresteri de preturi în panificatie.

Desi producatorii s-au declarat împotriva lansarii de previziuni legate de recoltele anului 2008, reprezentantii procesatorilor au lansat niste aprecieri. Presedintele Patronatului din industria de morarit si panificatie Rompan, Aurel Popescu, a declarat ca stocurile detinute de procesatorii din industria de profil sunt suficiente pana la noua recolta de grau din 2008. “Avem la ora actuala peste 300.000 de tone de grau si 70.000 de tone de faina în stoc, cantitati suficiente pentru a intra si a face amestecul cu noua recolta”, a precizat Popescu. Presedintele Rompan a adaugat ca mai exista oferte de grau de panificatie din recolta lui 2007. “Nu vom avea nevoie de importuri de grau pana la noua recolta, iar preturile nu vor suferi modificari pe piata painii”, a adaugat Popescu. Pentru 2008 se asteapta ca recolta de grau sa depaseasca sapte milioane de tone, dublu fata de anul trecut, cand Romania a avut cele mai scazute productii vegetale din ultimul secol.

Gheorghe Albu:
“Productia va fi cel putin dubla!”

Secretarul de stat în Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale, Gheorghe Albu, a anuntat ca productia de grau la hectar va fi cel putin dubla fata de anul trecut, aceasta si datorita sprijinului financiar acordat producatorilor agricoli pentru înfiintarea culturilor. Valoarea sprijinului a fost de 500 de lei pe hectar, iar ajutorul financiar acordat sub forma de bonuri valorice a putut fi utilizat pentru cumpararea semintelor, motorinei si a îngrasamintelor.

PRETUL CEREALELOR VA RAMANE RIDICAT
* IGC estimeaza scaderea rezervelor de cereale cu 1%

Dupa ce a atins valori record in ultimele luni, pretul cerealelor se va stabiliza, dar va ramane ridicat in urmatorul deceniu, ca urmare a cresterii cererii, a reducerii rezervelor si a pretului crescut al petrolului. Aceasta este una dintre principalele concluzii ale conferintei anuale a Consiliului International al Cerealelor (IGC), care s-a desfasurat la Londra, sub titlul “Pietele volatile. Cine va plati pretul?”. In discursul de deschidere, directorul executiv al IGC, Etsuo Kitahara, a subliniat transformarile de pe aceasta piata: “Toti am resimtit extraordinara evolutie pe care a experimentat-o piata cerealelor de la editia trecuta, cu o volatilitate impresionanta care a facut ca anumite specii sa atinga preturi care nu s-au mai intalnit in istorie”. Kitahara a declarat ca previziunile pentru recolta 2008-2009 continua sa fie incerte si ca, in timp ce in cazul unor cereale precum graul, oferta va creste, ceea ce va determina o reducere a preturilor, in alte cazuri, in special al porumbului, actualelor estimari ar putea fi “mult ajustate”. Vice-secretarul pentru agricultura al SUA, Mark Keenum, a sustinut acest prognostic: “Va asigur ca schimbarile care au survenit in acest sector au fost foarte rapide si nu se vor calma. Militez pentru o cooperare internationala in vederea cresterii liberalizarii pietelor”. Oficialul IGC a amintit o serie de factori care impulsioneaza pretul cerealelor, precum cresterea cererii mondiale, majorarea pretului petrolului, care determina o scumpire a pesticidelor, agitatia de pe piete si o investitie speculativa in crestere.

MASURI DE PROTECTIE INTEGRATA IN CULTURA GRAULUI

Cultura graului si a cerealelor paioase, in general, este stanjenita in cel mai inalt grad de buruieni, boli si daunatori. Masurile agrotehnice aplicate corect reduc simtitor atacul daunatorilor, agentii patogeni si infestarea cu buruieni. Dintre masurile tehnologice de importanta capitala este rotatia culturilor, asolamentul. Pentru o aplicare corecta si integrala a tehnologiei de cultura, deci si a masurilor de combatere integrata a bolilor si daunatorilor, fermierul trebuie sa posede un minim de cunostinte, care sa-i permita sa inteleaga rolul si necesitatea aplicarii diferitelor elemente tehnologice. Din pacate, acestea fiind ignorate in perioada actuala, se observa o tendinta de cultivare a cerealelor paioase in conditii de monocultura pronuntata, ceea ce contribuie la inmultirea buruienilor, bolilor si daunatorilor specifici acestor culturi. Combaterea buruienilor Solurile noastre dispun de o ,,zestre” deosebit de bogata de seminte de buruieni. Sunt infestate cu multe buruieni perene. Dintre buruienile cu frecventa ridicata, obligatoriu de combatut, in cultura cerealelor paioase si, in special, a graului, amintim: palamida, musetelul salbatic, rapita, macul salbatic, canepioara, turita, volbura, odosul, iarba-vantului etc. Pentru toata gama de buruieni, inclusiv cele amintite mai sus, exista erbicide care le pot distruge in totalitate, fara a afecta cultura. Decizia privind aplicarea erbicidelor la grau este complexa si trebuie luata de producator cu ajutorul specialistilor, in functie de gradul de imburuienare existent previzibil, speciile predominante, si starea de vegetatie a culturii. Erbicidele avizate pana in prezent si cunoscute ca selective pentru cultura graului se vor folosi in mod diferentiat, in functie de compozitia floristica si de speciile dominante. Sunt recomandate: Laren 60 WP in doza de 10,0 g/ha postemergent, Dma 6 in doza de 0,8 l/ha, postemergent, Granstar Super 50 SG in doza de 40 g/ha postemergent, Granstar 75 DF 15-20 g/l sau 10 g/ha (asociat cu 2,4 D), Esteron Extra 600 EC 0,8 l/ha postemergent, Mustang 4-0,6 l/ha postemergent, Rival Super Star 75 PU 15-20g/ha, Ceredin Super 40 SL 1,0 l/ha postemergent, Buctril Universal 1,0 l/ha, Cerlit 0,4 l/ha asociat cu 2,4 D postemergent sau 0,8 l/ha singur, Isomexx 60 WG 10 g/ha postemergent, Secator Progres OD 0,100-0,150 l/ha postemergent. Principalii daunatori ai graului Printre bolile cel mai frecvent intalnite in culturile de grau se numara fainarea cerealelor (Erysiphe graminis f. Sp. Tritici), mucegaiul de zapada (Calonectria graminicola), septoriozele (Septoria Tritici), malura comuna (Tilletia caries), fusarioza radacinilor si a coletului (Fusarium spp), ruginile (Puccinia spp) etc. Fainarea (Erysiphe graminis f. Sp. Tritici) este una dintre cele mai comune si raspandite boli din culturile de grau, indeosebi in primaverile umede si reci si in culturile cu soiuri sensibile. Pe frunzele plantelor de grau, apare sub forma unor pernite pasloase, proeminente, la inceput de culoare alba-cenusie. Aceste pustule apar la inceput la frunzele de la baza plantei, iar cu timpul si pe celelalte organe vegetative. Intr-o faza mai avansata a bolii, invelisul paslos capata o nuanta galbena-brunie, iar in stadiul final al bolii pernitele de pasla se usuca si cad de pe organele atacate, in acel loc ramanand o pata de culoare bruna, de diferite dimensiuni si de forma neregulata.

FRUNZA DE GRAU CU ATAC DE FAINARE

Dezvoltarea fainarii este favorizata in primul rand de factorii climatici, in special de temperaturile ridicate, de uscaciunea din sol care determina o micsorare a turgescentei frunzelor, precum si de excesul de azot. Ciuperca rezista peste iarna pe resturile de plante atacate sau pe plantele infectate din toamna sub forma de miceliu de rezistenta. Este recomandata o fertilizare echilibrata cu ingrasaminte complexe (NPK) pentru a spori rezistenta graului la aceasta boala. Pentru infectie este nevoie de o vreme umeda si de aceea boala apare mai frecvent in luncile raurilor, in culturi cu o densitate mare a plantelor, precum si in culturile unde s-a facut fertilizare excesiva cu azot. La culturile semanate mai tarziu sau la soiurile cu o perioada de vegetatie mai lunga, atacul este mai grav si pierderile mai mari. Dintre cerealele paioase, cele mai frecvent si puternic atacate de fainare sunt graul si orzul. Combaterea acestei ciuperci se face impreuna cu alte boli si daunatori ai graului. In vederea reducerii atacului patogenilor si daunatorilor din culturile de grau se impune un sistem de combatere integrata, in cadrul caruia, alaturi de diferite masuri agrotehnice, prezinta importanta tratamentele chimice efectuate atat la samanta, cat si in perioada de vegetatie. Amplasarea culturilor de grau influenteaza puternic nivelul atacului patogenilor transmisibili prin samanta (malura comuna, taciunele, fusarioza) si al daunatorilor (gandacul ghebos, viermele rosu al paiului, viespea paiului si viermii sarma). Asolamentul in care graul urmeaza dupa leguminoase este o modalitate foarte eficace de prevenire a atacului multor boli si daunatori (in special al viermelui rosu al paiului).

SOLUTII FITOSANITARE PENTRU COMBATEREA DAUNATORILOR

In cazul tratamentelor in vegetatie, pentru combaterea complexului de boli (patarea in ochi a bazei tulpinii, fainarea, ruginile, septorioza frunzelor si a spicului, fusarioza frunzelor si a spicului) se recomanda unul din produsele: Topsin 70 PU (1,0 kg/ha, Riza 250 EW in doza de 0,5 l/ha, Duet Ultra in doza de 0,5 l/ha, FEZAN in doza de 0,8 l/ha, CARBIGUARD 500 SC in doza de 0,6 l/ha, Granit 20 SC 1,0 l/ha/tratament, Impact 125 SC in doza de 1,0 l/ha, Orius 25 EW in doza de 0,5 l/ha precum si alte produse omologate pentru testele avizate recomandate in CODEX . Se efectueaza de regula doua tratamente la avertizare. Tratamentul I (Complex boli foliare si daunatori) coincide cu prima decada a lunii mai si se aplica de la al doilea internod pana la faza de burduf a graului sau a orzului. Pentru combatere se va folosi unul din produsele enumerate anterior in combinatie cu un insecticid cum ar fi: REGENT in doza de 0,1 l/ha, sau Sinoratox 35 EC in doza de 1,5 l/ha, sau Decis 2,5 EC si alte produse recomandate in CODEX pentru testele avertizate (plosnitele cerealelor, gandacul balos, afidele). In aceasta faza fenologica se aplica si ingrasamintele foliare. Cand se executa numai un tratament, se aplica in faza de burduf - inflorire. Tratamentul II (Complex boli foliare si daunatori) - coincide cu decada I si II a lunii iunie, iar faza fenologica este de burduf - inflorire. In cazul in care se executa si al doilea tratament, se alterneaza produsele.

ing. Melania OLTEAN - Serviciul Prognoza si Avertizare - Unitatea Fitosanitara Maramures

DOAR 3% DIN SUPRAFATA AGRICOLA ESTE OCUPATA DE CULTURI ECOLOGICE

STATISTICA. Anul trecut, suprafata cultivata ecologic (in special cereale si furaje obtinute de pe pajisti permanente) era de aproximativ 3% din suprafata agricola a statelor membre UE - in Romania, agricultura ecologica ocupa 1,3% din suprafata totala cultivata. In statistica UE, cea mai mare pondere de teren cultivat ecologic o are Austria, care detine 13% din suprafata totala, urmata de Elvetia (10%), Italia (8%), Danemarca (6,2%), Anglia (4,42%), Germania (4,30%), Spania (2,84%), Ungaria (1,94%), Franta (1,86%), Belgia (1,73%) si Polonia (0,67%). In ceea ce priveste operatorii din agricultura ecologica, cea mai mare pondere este detinuta de activitatea din ferma, in special culturi de camp si ferme zootehnice. “La nivel european, preturile produselor agroalimentare ecologice sunt cu 30% mai mari decat cele ale produselor provenite din agricultura conventionala si asta se datoreaza atat plusului calitativ al acestor produse, cat si costurilor mult mai mari pentru productie, concomitent cu productiile mai mici”, a declarat pentru Rompres Teodora Aldescu, consilier in Ministerul Agriculturii. Pe piata europeana, cererea de produse agroalimentare ecologice este mult mai mare decat oferta, Germania fiind cea mai mare piata de desfacere a produselor ecologice, cu vanzari de circa 3,1 miliarde euro/an, adica aproximativ o treime din volumul pietei europene. Potrivit statisticilor, Franta, Marea Britanie si Italia sunt alte piete pentru produsele ecologice cu valori de peste un miliarde de euro. In ceea ce priveste consumul de produse organice pe cap de locuitor, Danemarca si Elvetia se afla in topul tarilor din UE mari consumatoare de produse ecologice.

LUPTA GLOBALA ALIMENTARA

CRIZA. Isteria creata de biocombustibili, sporirea cererii in randul economiilor emergente si ascensiunea preturilor energiei contribuie la cresterea pretului alimentelor, foametea in masa si instabilitatea politica fiind pericole iminente. Directorul ONU pentru Alimentatie si Agricultura (FAO), Jacques Diouf (in fotografie), se intreaba de ce nu i s-a cerut sa puna Consiliul de Securitate al ONU la curent cu o criza iminenta, care ar putea lasa 37 de tari fara suficiente alimente. In ultimele saptamani au avut loc proteste in Indonezia, Peru, Mauritania, Yemen, Burkina Faso, Bolivia si Uzbekistan. In Egipt, Camerun, Myanmar si Haiti, revoltele s-au soldat cu zeci de victime umane. In pofida incercarilor guvernelor de a se proteja in fata cresterii globale a pretului cerealelor, alimentele de baza precum painea, orezul, produsele din porumb, laptele si soia au devenit din ce in ce mai scumpe. Realitatea este dura: pretul global al graului a crescut in ultimul an cu 130%, iar pretul lactatelor s-a dublat fata de anul 2005. Acum, alimentele de baza sunt prea costisitoare pentru locuitorii tarilor sarace. Situatia poate avea repercusiuni la nivel politic si social in special in tarile unde 60-75% din veniturile cetatenilor sunt cheltuite pentru mancare. La 12 aprilie, 20.000 de locuitori ai Bangladesh-ului au iesit in strada, infuriati de preturile mari ale alimentelor; protestatarii au atacat fortele de politie, dupa ce recolta de orez de anul trecut a fost distrusa de inundatii. Cresterea permanenta a cererii de alimente si cresterea nivelului de trai in India, Brazilia, Rusia si China, unde clasa sociala de mijloc se afla in extindere, au determinat si ele ridicarea preturilor. Cu toate acestea, directorul Fondului Monetar International (FMI), Dominique Strauss-Kahn, nu a obtinut nicio reactie din partea celor 24 de ministri de finante din FMI, atunci cand a avertizat ca aceasta crestere a preturilor ar putea submina progresele facute pentru imbunatatirea vietii populatiei sarace.

DAUNATORUL CARE AMENINTA CULTURILE DE PORUMB
* Viermele vestic al radacinilor de porumb (Diabrotica virgifera virgifera)

Diabrotica virgifera virgifera (Le Conte) este o specie daunatoare larg raspandita în sud-vestul Romaniei, adultii fiind frecvent întalniti în culturile de porumb, dar si pe alte plante. Pentru prima data în tara noastra, Diabrotica virgifera virgifera a fost semnalat în anul 1996 în judetul Arad. Capacitatea de migrare a adultilor fiind de 20-50 km/an, insecta s-a extins cu repeziciune în judetele învecinate. Începand din iunie 1997, pe teritoriul Romaniei a început activitatea de monitorizare a speciei în vederea limitarii extinderii teritoriale a acestui periculos daunator. Descriere si recunoastere: Adultul este de culoare galbena spre verde, cu lungimea corpului între 4,2 si 6,8 mm. Femela prezinta pe aripi trei dungi simetrice, are abdomenul mai mare, iar antenele mai scurte decat cele ale masculului. Abdomenul masculului este bont, în timp ce al femelei este ascutit. Oul este oval, de 0,5 mm lungime si de culoare galbuie. Larva este oligopoda, de tip crisomelid. La completa dezvoltare are corpul alungit (o lungime de 9-11 mm), de culoare alba, iar capsula cefalica negricioasa. Modul de atac si daune: Avand în vedere modul de atac si daunele produse, se apreciaza ca atacul cauzat de larve este mai daunator decat cel produs de adulti. Adultii se hranesc cu polen si matase în perioada înfloritului porumbului, iar dupa înflorire, pe ramasitele de matase si boabe situate la varful stiuletilor, aflate în faza de lapte. Hranirea unui mare numar de adulti pe matasea aparuta, înaintea polenizarii, poate cauza stiuleti mai mici sau stiuleti partial fara boabe, mai ales pe plantele puternic daunate de larve. Adultul se hraneste la început cu limbul foliar, pe care-l perforeaza sub forma unor dungi longitudinale în lungul nervurilor. Pe frunzele atacate se observa dungi albicioase longitudinale, asemanatoare cu cele produse de Lema melanopa. Cea mai periculoasa este daunarea sistemului radicular, care se poate solda cu pierderea prematura a plantelor. Daunarea sistemului radicular al plantelor este cauzata de larvele dezvoltate de varsta a treia. La o densitate de peste 3 larve/planta, daunarea afecteaza cresterea si dezvoltarea plantei si determina îndoirea caracteristica a plantelor sau caderea lor, asa numitul - gat de lebada. Atentie, daunele produse cresc cand porumbul este cultivat multi ani la rand în monocultura, cand este semanat devreme si cand se aplica îngrasaminte azotoase.

În urma cercetarilor întreprinse în zona de vest a Romaniei s-a stabilit ca, date fiind conditiile climaterice din tara noastra, viermele vestic al radacinilor de porumb (Diabrotica virgifera virgifera) are o singura generatie pe an, iernand în stadiul de ou, în stratul de sol, în culturile de porumb. Primavara gaseste conditii prielnice cand temperatura atmosferica atinge 6 grade Celsius. Atunci apar larvele, care se hranesc cu radacinile de porumb. Dupa cateva saptamani, cand larvele ajung la dezvoltare completa, apar la suprafata solului, pentru împupare. Zborul insectelor adulte se înregistreaza din a doua decada a lunii iunie. Cercetarile efectuate releva ca numarul maxim de adulti se înregistreaza la sfarsitul lunii iulie - începutul lunii august si se continua într-o populatie tot mai redusa pana la sfarsitul lunii septembrie. Depunerea oualor pentru noua generatie de Diabrotica virgifera virgifera are loc din a doua jumatate a lunii iunie pana în prima decada a lunii septembrie.

În judetul Maramures, viermele vestic al radacinilor de porumb a fost semnalat cu ajutorul capcanelor feromonale si al capcanelor galbene cu lipici, în anul 2005, în localitatile Seini, Ardusat, Salsig, Oarta de Jos, Somcuta Mare, Coroieni, Libotin, Campulung la Tisa. În 2007, cultura porumbului în judetul Maramures a ocupat o suprafata de 19.947 ha, în luncile raurilor Somes, Tisa, Lapus. În urma sondajelor fitosanitare efectuate în culturile de porumb, s-a constatat ca daunatorul a fost prezent pe toata suprafata cultivata cu porumb în limite de atac de la slab la mijlociu si foarte putin la puternic. Zborul maxim al adultilor s-a înregistrat în faza fenologica de înflorire a porumbului. Cei mai importanti factori ai înmultirii în masa si raspandirii teritoriale a acestei specii îl constituie suprafetele mari de porumb si monocultura. Aparitia si evolutia daunatorului a fost mult influentata de factorii climatici ai judetului Maramures. Anul 2007 a fost un an cu anomalii meteorologice, cu amplitudini ridicate de la zi la noapte si cu treceri bruste de la temperaturi caniculare la temperaturi scazute. Regimul pluviometric înregistrat în primele sapte luni ale anului a fost de 256.4 mm/mp, cu un deficit de aproape 300 mm/mp fata de anii normali si cu o repartitie neuniforma pe parcursul celor 7 luni. Ca urmare a repartitiei neuniforme a precipitatiilor, în acest an s-au înregistrat perioade cu seceta prelungita. Toate aceste conditii au determinat perturbari în evolutia starii de vegetatie a culturilor de porumb, dar si a evolutiei si raspandirii daunatorului. Atentie, întrucat iarna anului 2007-2008 a fost mai calda decat în mod normal, rezerva biologica a daunatorului nu a fost distrusa prin înghet.

Un rol important în stabilirea strategiei de combatere a daunatorului îl prezinta prognoza aparitiei care este bazata pe numarul de adulti, oua si larve. Dintre masurile de prevenire ale atacului speciei Diabrotica virgifera virgifera, masurile agrotehnice prezinta o importanta majora. Dintre lucrarile solului, aratura adanca de toamna are un rol însemnat, deoarece distruge rezerva biologica a daunatorului. Rotatia culturilor asigura o combatere excelenta. Întrucat larvele nu se hranesc de obicei pe alte plante decat porumb, s-a stabilit ca rotatia porumbului cu alte plante întrerupe ciclul biologic al daunatorului. O importanta deosebita o prezinta distrugerea samulastrei de porumb, cultivarea de hibrizi cu sistem radicular bine dezvoltat, toleranti la atacul daunatorului. În conditiile unor infestari moderate, tratamentul semintelor cu unele produse cum ar fi CRUISER 350 FS este recomandat la doza de 18 l/t samanta, iar produsul PONCHO 600 FS este recomandat la doza de 10 l/t samanta. Pentru combaterea adultilor, tratamentul se executa în faza de matasire - aparitia paniculului cu unul din produsele:Calypso 480 SC (0,150 l/ha), Karate Zeon (0,250 l/ha), Pyrinex 25ME (1,5 l/ha) etc. Aplicarea tratamentului se face la avertizarea vizuala si la densitati peste pragul economic de daunare (PED- 10 adulti/m2). Tratamentele se pot repeta la 10-12 zile, în functie de gradul de infestare în zolele unde nu s-a încheiat polenizarea.

Pagina realizata de ing. Melania OLTEAN (Serviciul Prognoza si Avertizare - Unitatea Fitosanitara Maramures)

AVERTIZARI PENTRU POMICULTORI

Unitatea Fitosanitara Maramures recomanda o serie de tratamente pentru livezile cu pomi fructiferi. În plantatiile de prun, conditiile climatice din ultimele zile au favorizat aparitia si dezvoltarea moniliozei, ciuruirii si a altor agenti patogeni, bacterieni si micotici (insecte defoliatoare, afide, gargarita mugurilor) care pot cauza pierderi importante. Tratamentul recomandat se va aplica la faza fenologica buton verde - buton alb, folosindu-se urmatoarea reteta: Alcupral 50 Pu 0,2% sau Zeama Bordeleza 0,5% sau Super Champ 250 SC 0,2% + Carbetox 37 CE 0,5% sau Fyfanon 0,3% sau Pallas 0,3% sau Sinoratax R 35 CE 0,15% + Oleocarbetox 12 EC 0,1%. Perioada optima de tratament – faza fenologica buton verde – buton alb În plantatiile de mar, par, gutui, conditiile climatice din ultimele zile au favorizat aparitia si dezvoltarea daunatorilor/bolilor: rapan, focul bacterian al rozaceelor (tratament de baza), fainare, boli de scoarta si muguri, insecte minatoare si defoliatoare, gargarita mugurilor. Tratamentul se va aplica cand sunt întrunite urmatoarele conditii (10-15% muguri florali înverziti, minim 15% asce mature, precipitatii de cel putin 0,3 mm; temperatura atmosferica mai mare de 60C, umiditate atmosferica de 75%). Se recomanda urmatoarea reteta: Alcupral 50 Pu 0,2% sau Zeama Bordeleza 0,5% sau Funguran OH 50 WP sau Copernico HI BIO 25% 0, 2% sau Champion 0,2% sau Kocide 101 0,3% + Kumulus DF 0,3%, Sinoratox R 35 CE 0,15% + US 1-92 0,1%. La par nu se vor folosi produsele pe baza de sulf. Perioada optima de tratament este 10-15% muguri florali înverziti. Daca în perioada recomandata intervin conditii nefavorabile de lucru (ploi, zapada, temperaturi negative), tratamentul se va prelungi cu numarul de zile în care nu s-a putut lucra.

Ing. Melania OLTEAN Unitatea Fitosanitara Maramures

VIESPEA SAMBURILOR DE PRUN (Eurytoma schreineri)
- Cel mai periculos daunator al samburoaselor

În anul 1908, în regiunea Astrahan (Rusia) s-a semnalat un daunator al samburelui de prun, viespea samburelui de prun, asemanator cu Eurytoma amigdali. În Romania, viespea a fost observata în anii 1979 -1980, în livezile de prun din judetul Iasi, iar în anii urmatori în Arges, Dambovita si Prahova. Dupa anul 1998 s-a raspandit în toata tara, pagubele produse fiind considerabile. Deoarece specia este mai putin cunoscuta de catre fermieri si nu sunt luate masurile necesare pentru combatere, ignorandu-se buletinele de avertizare, rezerva biologica a acestui daunator creste anual. Adultul este o viespe care are un corp de 4-6 mm lungime, de culoare neagra, capul si toracele fiind acoperite cu perisori rari, albiciosi. Oul este ovoid, alb-laptos. Larva este apoda si eucefala, de culoare alba. Corpul larvei este arcuit si are ambele extremitati ascutite. Are o generatie pe an si ierneaza ca larva în samburii fructelor atacate. Transformarea larvelor Primavara, la temperaturi de 9 -100 C, larvele se transforma în pupe. Primii adulti apar prin niste orificii circulare de 1-1,6 mm pe care le fac în peretii samburelui, cand încep sa se scuture petalele florilor de prun. Dupa 4-12 zile are loc ponta, o femela depunand cu ajutorul ovopozitorului cate 1-2 oua, în samburele fructelor abia format. Depunerea oualor dureaza 15-30 de zile, prolificitatea unei femele ajungand pana la 130 de oua. Larvele eclozeaza aproximativ la sfarsitul lunii mai si încep sa se hraneasca cu samburele fructului. Perioada de dezvoltare larvara se esaloneaza pe 3-4 saptamani, pana la jumatatea lunii iunie, iar fructele atacate cad, începand cu sfarsitul lunii iunie pana în august. Daunele viespei Eurytoma schreineri este oligofaga, atacand fructele la unele specii de samburoase (corcodus, porumbar si, mai rar, la cires si visin). Atacul se manifesta prin caderea timpurie a fructelor începand cu luna iunie. Fructele au o culoare violacee, o usoara asimetrie si un început de vestejire. Insecta poate fi depistata prin spargerea samburelui de la fructele cazute, unde se gasesc larvele care îsi petrec toamna si iarna în învelisul tegumentar al semintelor consumate în timpul dezvoltarii lor. Dupa caderea pe sol, cu timpul fructele se brunifica si capata aspect de mumie. Soiurile de prun Grasa romaneasca, Anna Späth, Stanley si d’Agen s-au dovedit sensibile la atacul acestui daunator. Atacuri intense se înregistreaza si pe corcodus. Combatere viespei Fructele atacate se disting greu de cele sanatoase, adesea caderea masiva a fructelor fiind pusa pe seama caderii fiziologice sau ca efect al secetei. Strangerea si distrugerea fructelor cazute este bine sa se execute paralel cu caderea fructelor, cand acestea se observa si se aduna cu usurinta. Distrugerea se efectueaza prin ardere sau îngropare la adancime de 50-70 cm. Se recomanda sapatul pe randul de pomi sau în jurul pomilor precum si lucrarea solului pe intervalul dintre randurile de pomi, prin aceasta lucrare încorporandu-se în sol fructele infestate. O alta masura este suspendarea în pomi a unor pungi cu naftalina care, prin mirosul neplacut ce-l degaja, creeaza o atmosfera repulsiva, împiedicand ponta viespilor. Aplicarea de tratamente la avertizare, respectiv stropirea cu insecticide a livezilor si lizierelor, în componenta carora intra ca plante gazda spontane corcodusul, mirobolanul si porumbarul. Primul tratament cu produse chimice se va face începand în perioada de zbor a viespilor. Pe floare se recomanda insecticidele Calypso 480 SC în concentratie de 0,075% sau Decis 2,5 EC - 0,025%, produse care protejeaza albinele si microfauna utila. Urmatoarele tratamente se vor face la interval de 10-12 zile, alternativ cu unul din urmatoarele produse: Seizer 10 EC 0,04%, Nurelle D 0,075%, Calypso 480 SC 0,02%, Laser 240 SC 0,02%, Pyrinex 25 ME 0,3%, Chinmix 5 EC 0,03%, Fastac 10 EC 0,015%, Decis 2,5 EC 0,025%.

Ing. Valer VELE, director adjunct Unitatea Fitosanitara Maramures

AVERTIZARI

Reprezentantii unitatilor fitosanitare atrag atentia pomicultorilor sa respecte masurile ce se impun pentru protectia mediului înconjurator atunci cand aplica tratamente fitosanitare. Aplicarea tratamentelor impune respectarea cu strictete a normelor de lucru cu produse de uz fitosanitar, pe cele de securitate a muncii, precum si pe cele de protectie a albinelor si a animalelor. Productii Datele statistice arata ca în 2007 productia de fructe obtinuta exclusiv din livezi a înregistrat o scadere cu 17,4%, cifrandu-se la 664.000 de tone, fata de 804.000 de tone în 2006. Productia a fost mai mica la principalele specii de pomi fructiferi, la meri (-12,7%), peri (-8,3%), pruni (-20%), ciresi-visini (-37,5%) si caisi-zarzari (-28,6%). Suprafete Desi productiile de fructe din toamna anului 2007 au fost considerabil mai mici decat în anul precedent, suprafetele cultivate cu principalele specii de pomi fructiferi s-au mentinut la acelasi nivel ca în 2006. Au fost circa 59.000 de hectare cu meri, 4.000 de hectare cu peri, 7.000 de hectare cu ciresi-visini si 3.000 de hectare cu caisi-zarzari.

MOSPILAN - O NOUA FORMULARE

Ca in fiecare an, Summit Agro vine pe piata cu produse noi. Astfel, impreuna cu producatorul Nippon Soda ( Japonia) au lansat produsul MOSPILAN 20 SG. Aceasta formulare moderna SG (granule solubile in apa) intruneste toate exigentele UE in materie de protectie a utilizatorului si a mediului, fiind cea mai performanta din cele care exista la ora actuala in lume. Mod de actiune: MOSPILAN 20 SG este un insecticid de ultima generatie, facand parte din grupa insecticidelor cloronicotilice, cunoscuta si ca grupa neonicotinoizilor. MOSPILAN 20 SG prezinta actiune de combatere rapida asupra tuturor stadiilor de dezvoltare a insectelor (ou-larva-adult). Acest efect se manifesta prin contact si ingestie, afectand sistemul nervos al insectelor. MOSPILAN 20 SG este un insecticid sistemic. Imediat dupa aplicare, produsul este preluat prin frunze sau alte organe verzi ale plantelor tratate si transportat acropetal de seva prin xilem, in toata masa vegetativa. Astfel, produsul se va gasi inclusiv in zonele neatinse de solutie sau in cresterile noi ale plantelor din urmatoarele zile. Poate fi absorbit foarte usor si prin radacini. MOSPILAN 20 SG nu este afectat de temperatura. Patrunde rapid in plante, iar actiunea sa dureaza doua-trei saptamani de la aplicare. MOSPILAN 20 SG combate excelent Gandacul de Colorado si Gandacul aramiu al rapitei prin tratamente foliare. Este cel mai recomandat insecticid pentru cultura de rapita in perioada infloririi, deoarece nu afecteaza albinele la doza omologata, iar eficacitatea sa impotriva daunatorilor este foarte buna. Se stie ca la prepararea solutiilor pulberile adera pe ambalaj, ducand astfel la pierderi de produs si, deci, la o eficacitate mai mica. MOSPILAN 20 SG este comercializat sub forma de granule solubile in apa. MOSPILAN 20 SG are surfactant incorporat si este extrem de solubil in apa. Solutia pentru tratament nu necesita agitare continua pe durata utilizarii si nu este abraziva fata de instalatiile si echipamentele folosite. Deseori legumicultorii se confrunta cu probleme la aplicarea produselor de protectia plantelor in perioada recoltarii datorita perioadei de pauza a produselor pana la recoltare. Aceasta este in general mai lunga decat intervalele dintre doua recoltari. Pentru MOSPILAN 20 SG acest inconvenient nu exista, deoarece perioada de pauza de la aplicare si pana la recoltare la culturile legumicole din sere si solarii este de numai 3 zile, 14 zile pentru mar, par si prun, iar la cartof este de 7 zile. MOSPILAN 20 SG nu prezinta rezistenta incrucisata cu insecticidele conventionale, fiind compatibil cu majoritatea produselor de protectia plantelor, cu exceptia celor puternic alcaline pe baza de cupru (de exemplu zeama bordeleza). Noul MOSPILAN 20 SG este un produs de varf al tehnologiei japoneze in materie de pesticide. Din respect pentru roadele pamantului si truda mainilor tale, SUMMIT AGRO a creat solutii la cheie pentru recoltele tale. Echipa SUMMIT AGRO va ofera pachete complete de produse si servicii din domeniul culturilor agricole, tratarea lemnului si igiena publica.

DESCOPERIRE: CEREALE REZISTENTE LA SECETA

Pentru agricultura, seceta este sinonima cu moartea culturilor de cereale, insa cercetatori din SUA si Finlanda au reusit sa inteleaga mecanismul de functionare a anumitor gene ale plantelor, gene ce ar putea sa le faca pe acestea sa reziste chiar si in conditii de seceta extrema. Cercetatorii au anuntat identificarea unei gene care controleaza cantitatea de dioxid de carbon pe care o planta il absoarbe si, implicit, controleaza si cantitatea de vapori de apa eliberati in atmosfera de aceste plante. Conform BBC, descoperirea ar putea fi folosita si pentru recastigarea zonelor desertificate ale planetei. Plantele joaca un rol esential in pastrarea unui echilibru in compozitia aerului prin absorbtia dioxidului de carbon in cadrul procesului de fotosinteza. Plantele absorb dioxidul de carbon prin niste pori (stomate) aflati pe frunze, pori prin care, pe masura ce plantele cresc, este eliminata si apa. In zonele extrem de aride, o planta poate pierde pana la 95% din continutul sau de apa in acest mod. Oamenii de stiinta au incercat sa identifice genele raspunzatoare de controlul stomatelor de mai multe zeci de ani. In prezent, oameni de stiinta din Finlanda si California (SUA) au anuntat ca au descoperit calea genetica prin care o planta inchide si deschide acesti pori. Cercetatorii sunt optimisti ca vor reusi sa modifice genetic plantele astfel incat acestea sa continue sa absoarba dioxid de carbon din atmosfera insa sa elimine o cantitate mult mai redusa de apa, devenind astfel rezistente la conditii foarte aride de mediu.

S-A REUSIT SEGMENTAREA GENOMULUI PORUMBULUI

O echipa de cercetatori americani a reusit sa segmenteze aproape in totalitate genomul porumbului, un important pas inainte in directia obtinerii unor varietati de porumb mai bune, care sa raspunda cresterii cererii din industria alimentara, dar si a unor varietati de porumb care sa fie folosit pentru obtinerea de biocarburant. Porumbul este planta cerealiera cea mai cultivata din lume si a devenit a doua planta cerealiera, dupa orez, al carei genom a fost segmentat. “Aceasta prima segmentare genetica a porumbului constituie un important pas inainte, deoarece oamenii de stiinta isi doresc sa poata analiza cat mai precis si eficient genomul acestei plante pentru a identifica modalitati de imbunatatire a culturilor, de crestere a randamentului acestora si de crestere a rezistentei plantei la diferite conditii de clima, daunatori si boli”, a explicat Richard Wilson de la Universitatea Washington din St. Louis (Missouri), coordonatorul acestui studiu. Primele rezultate cuprind aproximativ 95% din genomul porumbului, iar cercetatorii doresc sa aloce banii ramasi pentru acest proiect pentru a finaliza segmentarea genomului acestei cereale. Echipa de cercetatori a segmentat cu succes genomul unei varietati de porumb denumite B73, obtinuta prin selectie genetica de catre Departamentul pentru Agricultura din Iowa in urma cu cateva zeci de ani. Aceasta varietate de porumb, care are un randament inalt, a facut obiectul a numeroase studii de laborator. “Segmentarea genomului ne va ajuta sa descoperim secretele biologiei porumbului, informatii care ar putea fi folosite pentru a identifica, spre exemplu, care sunt genele care fac porumbul sa fie mai nutritiv sau care sunt genele care fac porumbul sa fie mai productiv in obtinerea de etanol”, a subliniat si biologul Ralph Quadrano. Proiectul, in valoare de 29,5 milioane de dolari, a fost lansat in 2005 si este finantat de Fundatia Nationala americana pentru Stiinta (NSF), Departamentul pentru Agricultura si Departamentul american pentru Energie.

DEPOZITELE DE GRAU AJUNG DOAR PANA IN MAI

GRAU. Cantitatea de grau necesara pentru acoperirea consumului de paine pana la noua recolta de grau din 2008 se ridica la 200.000 de tone. Intrucat pe piata interna nu se mai gaseste materie prima din cauza productiei extrem de scazute din 2007, dar si a exporturilor de grau realizate de anumite firme, necesarul urmeaza sa fie asigurat de procesatori din importuri. Potrivit datelor furnizate Rompres de Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale (MADR), Romania a exportat anul trecut in tari terte aproape 54.000 de tone de grau, iar in tarile UE au ajuns aproape 150.000 de tone de grau autohton, pana la finele lunii noiembrie 2007. Avand in vedere ca datele statistice ale MADR nu includ informatii despre balanta comerciala cu grau pe prima parte din 2008, exporturile de grau pot fi chiar mai ridicate. Presedintele patronatului din industria de morarit si panificatie Rompan, Aurel Popescu, a declarat pentru ROMPRES ca stocurile sunt pe terminate: “Mai avem stocuri de grau pana in luna mai si un deficit de aproximativ 200.000 de tone pentru a putea asigura consumul de paine, pana cand vom intra pe graul din recolta lui 2008. In aceste conditii, procesatorii vor fi nevoiti sa asigure aceste cantitati din importuri, dar la preturi mult mai ridicate, care vor influenta pretul final al painii”. Popescu a precizat ca a solicitat Guvernului vanzarea catre procesatori a unei cantitati de grau din rezerva de stat, la pretul pietei, pentru a putea asigura stocurile pana in vara. “La ora actuala, graul adus la moara de pe piata interna este de 245 de euro/tona, in timp ce din silozuri se vinde cu 230 de euro pe tona. Exista insa firme care exporta grau pentru ca pretul este mai atractiv, de la 255 de euro in sus pe tona de grau”, a explicat Popescu. Presedintele Rompan a afirmat ca graul de pe piata externa este mai scump de cand Rusia a introdus o taxa de export de 105 euro pe tona, iar din afara Europei (Australia, Argentina), transportul a inregistrat o crestere semnificativa, de la 26 de dolari pe tona la 108 dolari pe tona.

POZITIA ROMANIEI PRIVIND PORUMBUL MODIFICAT GENETIC

Romania a votat “da” in privinta porumbului modificat genetic, insa a spus “nu” cartofului transgenic, cu ocazia Consiliului de Ministri ai Agriculturii si Pescuitului (AGRI), a transmis corespondentul Rompres la Bruxelles. Mesajul a fost transmis chiar de ministrul roman al Agriculturii, Dacian Ciolos, care participa la reuniunea AGRI. Ministrul roman al Agriculturii a explicat ca in cazul porumbului modificat genetic pozitia sustinuta de Autoritatea Nationala Sanitar-Veterinara din Romania este ca tara noastra sa sprijine aceasta solicitare: “Este vorba doar de introducerea pe piata in comercializare pentru produse alimentare si pentru furaje, nu si pentru cultura a acestor soiuri de porumb. Pana acum, informatiile privind impactul asupra sanatatii nu sunt nefavorabile pentru aceste soiuri, deci nu sunt motive sa ne opunem”. In cazul cartofului modificat genetic, situatia e diferita. “Dat fiind faptul ca este foarte dificil sa controlezi ca nu se depaseste acel procent propus de 0,9% din substanta totala ca fiind modificata genetic, pozitia noastra va fi aceea ca ne vom opune acestei solicitari”, a mentionat oficialul roman, exprimandu-si convingerea ca propunerea referitoare la cartoful transgenic are putine sanse sa fie adoptata de catre Consiliu. Surse diplomatice citate de France Presse au declarat ca ministrii agriculturii si pescuitului din UE nu au reusit luni sa ajunga la un acord pentru a permite importurile a cinci produse modificate genetic (OMG) in discutiile anterioare votului. Este vorba de patru culturi de porumb modificat genetic pentru a rezista la daunatori, printre care trei hibrizi dezvoltati de compania americana Monsanto. Al patrulea soi de porumb, GA21, este produs de compania elvetiana de produse agrochimice Syngenta si, in fine, cel de-al cincilea, este un soi de cartof modificat genetic, realizat de grupul chimic german BASF si cunoscut sub numele de Amflora. Niciunul dintre produsele modificate genetic nu este destinat cultivarii, ci pentru a fi folosit ca hrana pentru animale sau ca baza pentru anumite produse alimentare. Autoritatea Europeana pentru Siguranta Alimentara a prezentat opinii favorabile asupra tuturor celor cinci propuneri referitoare la OMG si a concluzionat ca este putin probabil ca introducerea pe piata a produselor care contin/constau sau sunt produse din porumb sau cartof modificat genetic sa aiba efecte negative asupra sanatatii oamenilor, animalelor sau al mediului. Presedintia UE incearca sa convinga Consiliul sa ajunga la un acord pe aceasta tema pana in martie, pentru a permite Comisiei sa revina cu propuneri legislative in mai, urmand ca noile propuneri sa fie discutate pe larg in cea de-a doua parte a anului 2008. Daca va fi urmat acest calendar, este putin probabil sa se ajunga la un acord in privinta OMG, dat fiind ca Franta, care va prelua presedintia UE in al doilea semestru al anului in curs, si-a exprimat ferm opozitia fata de culturile de organisme modificate genetic si chiar a interzis porumbul transgenic MON 810 (singurul OMG cultivat in Franta). Presedintele Frantei, Nicolas Sarkozy, a declarat ca, in cazul in care Comitetul Inaltei Autoritati care se ocupa de situatia porumbului transgenic MON 810 scoate la iveala indoieli asupra acestuia, va accepta activarea clauzei de salvgardare pentru MON 810. Clauza de salvgardare permite unui stat membru al UE sa interzica un OMG autorizat pe plan comunitar, daca actiunea e justificata printr-un dosar stiintific bine documentat.

GRAUL, INSAMANTAT PE 70% DIN SUPRAFATA

TIMIS. Desi vremea a fost prielnica, doar 70% din cele 160.000 de hectare destinate culturii graului au fost insamantate pana in prezent, a declarat presedintele Federatiei Nationale a Producatorilor Agricoli din Romania (FNPAR), Viorel Matei. El a recomandat celor care detin terenuri agricole sa le insamanteze anul acesta cu grau, orz, orzoaica si rapita, deoarece exista o criza mondiala de cereale. Matei a atras atentia ca banii primiti de agricultori pentru insamantarile cu grau nu pot fi redirectionati spre culturile de porumb si floarea-soarelui din aceasta primavara. ”Singura modalitate pentru a rezolva cu bine problema si in favoarea fermierilor, iar banii sa nu fie returnati, este ca sumele ramase pentru 53.000 de hectare in plus fata de suprafata aprobata, de doua milioane, sa fie utilizate pentru semanarea graului de primavara, a orzului, orzoaicei si rapitei”, crede Matei. Potrivit presedintelui FNPAR, Romania a luat un imprumut de la Uniunea Europeana de 430 de milioane de euro pentru finantarea a doua milioane de hectare de cereale, dar exista multi fermieri care au primit acesti bani sub forma de bonuri valorice pentru grau, orz, orzoaica si rapita si nu i-au utilizat corespunzator. Matei spune ca agricultorii au folosit banii in alte scopuri, cum ar fi: platile pentru motorina, aratul sau achizitionarea de seminte. Din aceasta cauza, exista pericolul ca fondurile sa fie cerute inapoi, a avertizat Matei. Directorul Directiei pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala Timis, prof. Paul Parsan, a afirmat ca, dupa ce Comisia Europeana va aproba Programul National de Dezvoltare Rurala a Romaniei, sunt sanse ca din primavara-vara sa vina fonduri importante de la UE, numai pentru anul 2007 fiind alocati 600 de milioane de euro. “Va fi o adevarata explozie de fonduri structurale, iar din luna martie fermierii vor putea depune dosarele”, a mai precizat Parsan.

MURES, CAMPION NATIONAL LA PRODUCTIA DE PROUMB
* In pofida extremelor climaterice, 2007 - an bun pentru mureseni

MURES. La bilantul Directiei Agricole pentru Dezvoltare Rurala Mures, directorul DADR Mures, Naznan Jeno, a declarat ca „anul 2007 va ramane in memoria agriculturii, fiind un an foarte dificil, un an al extremelor, al secetei, dar si al revarsarilor de rauri.” Seceta din primavara a dus la dezvoltarea slaba a plantelor, fapt recuperat, oarecum, la jumatatea sezonului agricol. In consecinta, la productia de grau, judetul Mures a ocupat locul 2 pe tara, productia inregistrata fiind de 3.000 kg la hectar, iar in cazul productiei de porumb, Muresul se afla pe locul fruntas, cu o productie de 4.000 kg la hectar. In 2007 s-a inregistrat si o productie buna de sfecla (36 de tone la hectar), chiar daca 300 de hectare cultivate cu sfecla au ramas nerecoltate. O lovitura grea a primit agricultura si din cauza temperaturilor scazute inregistrate in luna mai, plantatiile pomicole avand astfel de suferit. Totodata, din cauza cantitatilor mari de precipitatii inregistrate in septembrie si octombrie, doar 80% din terenurile arabile au reusit sa fie insamantate, ceea ce reprezinta un semnal negativ pentru anul 2008. Insa, in sectorul zootehnic s-au inregistrat scaderi cu 11% ale efectivelor de taurine, de la 97.000 la 86.000.

Sorina SZAKACS

MODIFICARI MASIVE PE PIATA CEREALELOR
* CE propune suspendare taxelor vamale pentru cereale

In statele vestice ale Uniunii Europene, pretul graului a crescut cu peste 70% fata de perioada similara a anului trecut. Cresterile de preturi determina masuri speciale. Comisia Europeana a propus suspendarea taxelor vamale pentru importurile de cereale. Masura urmeaza sa fie adoptata intr-o forma oficiala de Consiliul de Ministri. Oficialii europeni au decis si anularea obligativitatii, impusa statelor membre, de a mentine in stare neproductiva 10% din terenurile agricole

CEREALE. Comisia Europeana a propus suspendarea taxelor vamale pentru importurile de cereale, cu exceptia celor pentru orez. Conform propunerii oficialilor europeni, suspendarea ar urma sa fie valabila pentru perioada ramasa din anul comercial iulie 2007 – iunie 2008. Decizia va fi adoptata intr-o forma oficiala in Consiliul de Ministri de la mijlocul lunii decembrie. Propunerea Comisiei a fost influentata de evolutia preturilor de pe piata cerealelor. In Franta, de la inceputul acestui an comercial, pretul graului a crescut de la 179 de euro pe tona la aproximativ 300 de euro pe tona, in timp ce in Germania preturile au crescut cu 70% fata de nivelul anului precedent. De asemenea, Comisia Europeana a anulat obligativitatea, impusa statelor membre, de a mentine in stare neproductiva 10% din terenurile agricole, fapt ce va determina, doar in Italia, o crestere a cantitatii de grau obtinute cu 700.000 de tone. Astfel, obiectivul european este acela de a mari disponibilitatea de materie prima, tinand cont de faptul ca scaderea recoltei de cereale s-ar putea repeta si in anii urmatori.

Jaime Siva:
“Consensul este unanim”

“Consensul este unanim, iar masura va fi adoptata. I-am invitat pe colegi (n.red., ministrii Agriculturii din statele Uniunii) sa reflecteze, in cadrul reformei agricole comune, si cu privire la posibilitatea constituirii de rezerve strategice de cereale, dupa exemplul a ceea ce se face in cazul petrolului”, a declarat ministrul portughez al Agriculturii, Jaime Silva, dupa o reuniune cu ministrii Agriculturii din statele Uniunii Europene, care a avut loc la Bruxelles.

AFACEREA “AGRICULTURII ENERGETICE”

Statele membre ale UE s-au confruntat in acest an cu o puternica seceta, care a redus considerabil productiile agricole, ceea ce a dus la scumpirea alimentelor. De aceea, oficialii UE iau in calcul reducerea subventiilor din 2008 pentru dezvoltarea culturilor energetice (in principal la rapita si soia). Motivatia consta in faptul ca suprafetele cu astfel de culturi s-au extins foarte mult, in detrimentul culturilor agricole clasice, fapt care a determinat cresterea pretului graului (pretul acestuia ajungand la aproximativ 300 de dolari/tona, iar tendinta este de crestere). Din cauza reducerii suprafetelor cultivate cu grau, statele din UE au fost nevoite sa importe masiv grau din SUA, Canada si Rusia, iar Bruxelles-ul vrea sa elimine progresiv si temporar taxele vamale la importurile de cereale din afara spatiului UE. Prin aceste masuri, oficialii UE incearca sa protejeze piata agricola din anul 2008. Insa, cu sau fara subventii, culturile energetice raman profitabile - companiile autohtone din domeniul producerii biocombustibilului anunta investitii de peste un miliard de euro. De exemplu, in cazul unui hectar de rapita, de la momentul infiintarii si pana la recoltare costurile se ridica la maximum 1.000 de lei (pentru comparatie, in cazul graului aceste costuri sunt de aproximativ 1.600 de lei). Pe langa costul mai scazut, culturile energetice beneficiaza si de subventii care nu pot fi neglijate. In prezent, subventia europeana pentru culturile energetice este de 45 de euro/hectar, iar din acest an au beneficiat de aceasta si fermierii romani. La aceasta subventie europeana se adauga inca una, de 450 de lei/hectar, primita de la bugetul de stat. De aceea nu mira faptul ca in Romania suprafata cultivata cu rapita si soia a ajuns in anul 2006 la 180.000 de hectare (pentru comparatie, in 2005 aceleasi plante se cultivau pe o suprafata de 88.000 de hectare). Iar pentru urmatorii ani, in Romania se estimeaza ca se va ajunge la o suprafata cultivata cu plante energetice de 500.000 de hectare. Pana acum, cel mai cunoscut biocombustibil este de natura vegetala (un carburant alternativ la motorina care se produce din uleiul din plante si care se biodegradeaza usor).

CAUZELE CRESTERII PRETULUI GRAULUI
* Productia, clima, biocombustibilii si modificarile alimentatiei

Anul trecut, Romania a obtinut o productie de 15,63 de milioane de tone de cereale (grau, orz, orzoaica, ovaz, porumb si orez), insa pentru acest an estimarile Ministerului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale sunt sumbre: doar 8 milioane de tone, mult sub productia din 2004 (an de referinta in care se obtineau aproximativ 25 milioane de tone). Regresul este generalizat in cele 27 de state membre ale Uniunii Europene, insa specialistii nu sunt pesimisti, estimand ca in acest an se vor produce 276 milioane tone de cereale, doar cu 5 milioane tone sub media din ultimii ani, dar cu 10 milioane tone mai mult decat anul trecut.

In pofida acestor pronosticuri, pretul la grau a crescut alarmant. Specialistii romani au detectat patru cauze majore ale acestei cresteri a pretului la grau. 1) Productia mondiala este mai mica decat cererea cu 12 milioane de tone (pentru al doilea an consecutiv exista un deficit substantial la bilantul mondial de grau - in doi ani, rezervele mondiale au scazut cu 30 de milioane de tone). 2) Conditiile climatice extreme (cea mai secetoasa vara din Europa - exportator traditional de grane, Romania a devenit importator). 3) Cresterea cererii de biocombustibili realizati din procesarea cerealelor si semintelor. 4) Cresterea populatiei si modificarile din alimentatie (in special in China si India, care alcatuiesc 37% din populatia planetei).

Evolutia pretului graului

Evolutia pretului la graul de panificatie si la faina de brutarie este edificatoare pentru a sesiza cresterea din ultimul an. In Romania, in octombrie 2006 graul de panificatie se vindea cu 140 de euro/tona, iar acum se vinde cu 260 de euro, ceea ce inseamna o crestere de 86%. Faina de brutarie, care in octombrie 2006 costa 250 de euro/tona, se vinde acum cu 375 de euro, cresterea fiind de 50%. Evolutia preturilor la graul de panificatie in Romania este similara cu a altor state din Uniunea Europeana (Ungaria - de la 164 la 282 euro/tona, Franta - de la 195 la 298 euro/tona, Germania - de la 209 la 361 euro/tona).

RECOLTA SLABA DE PORUMB

Potrivit datelor centralizate de Ministerul Agriculturii se estimeaza o recolta de porumb de aproximativ 3,68 de milioane de tone, suprafata cultivata cu porumb fiind de trei ori mai mica decat anul trecut (2,11 milioane de hectare) - in 2006, productia de porumb a fost de aproximativ 9 milioane de tone. Din cantitatea recoltata, doar 20% a ajuns in unitati specializate de depozitare, restul fiind stocata in gospodariile taranilor. Comisia Europeana a estimat ca recolta de cereale din Europa va fi cu 1,6% mai mica decat media din ultimii cinci ani, din cauza secetei din estul continentului.

CRIZA DE SAMANTA DE GRAU CERTIFICATA
* Insamantarile intarzie din cauza lipsei de samanta certificata

Criza de samanta de grau certificata a luat amploare in Mures chiar in plina campanie agricola. Reprezentantii Directiei Agricole (DADR) Mures sustin ca au fost programate pentru insamantare cu grau de toamna aproape 37.000 de hectare, dar la mijlocul lunii suprafata insamantata nu depasea 10.000 ha. Directorul DADR Mures, Naznan Jenö, crede ca s-a ajuns in aceasta situatie pentru ca fermierii nu au eliberat terenul de resturi vegetale dupa principalele culturi premergatoare (porumb pentru boabe si sfecla de zahar) de pe circa 10.000 ha. “Pe suprafata insamantata pana acum (9.200 ha) s-au respectat regulile agrotehnice, lucrarile de pregatire a patului germinativ fiind executate in timpul optim si de calitate”, a precizat Naznan. Insa intarzierea insamantarilor a fost cauzata si de lipsa acuta de samanta certificata, din verigi biologice valoroase. Naznan spune ca in judet au ajuns doar 1.200 de tone de samanta certificata (necesara pentru circa 4.000 ha), desi s-au depus cereri pentru insamantarea a 18.000 ha (46% din suprafata totala), cele mai multe solicitari venind din Ludus (pentru o suprafata de 11.000 ha). Din loturile semincere infiintate in Mures s-au asigurat 3.000 de tone de samanta de grau certificata, iar din “hambar” s-au analizat la LCS Sangeorgiu de Mures 3.900 de tone. Pretul de vanzare al samantei certificate este Ade 1,7-2 lei/kg.

Necesitate: 4.000 de tone

Teoretic, in judetul Mures ar mai fi nevoie de 4.000 de tone pentru a acoperi suprafata ce trebuie insamantata. Directorul DADR Mures, Naznan Jenö, a cerut agricultorilor sa urgenteze eliberarea terenurilor de resturi vegetale, pentru executarea unor araturi de calitate, iar pregatirea patului germinativ sa se execute in conditii de umiditate optima in teren. “In niciun caz sa nu se foloseasca samanta netratata, indiferent de categoria biologica folosita, si nu in ultimul rand, sa nu fie neglijata fertilizarea cu ingrasaminte chimice complexe, 300 kg/ha NPK”, a mai recomandat directorul DADR Mures.

TERMEN LIMITA DECLAT

SALAJ. Sprijinul financiar pentru infiintarea culturilor de toamna poate fi solicitat pana la 15 noiembrie, conform unui ordin dat de fostul ministru Decebal Traian Remes. Pana la termenul initial, 15 octombrie, in Salaj s-au depus cereri pentru circa 7.000 ha, cu 1.000 ha mai putin decat suprafata insamantata in 2006. Lipsa semintei certificate ar putea fi motivul nesolicitarii sprijinului, seceta din acest an determinand productii scazute. Desi Remes le-a dat unda verde fermierilor sa foloseasca samanta pe care au produs-o, procedura de certificare costa destul de mult pentru agricultori (110 lei). Bonurile valorice pot fi folosite pana la 15 decembrie 2007.

CERERILE

Cererile nu sunt sunt putine, Adesi in acest an producatorii agricoli s-au confruntat cu lipsa semintelor certificate, din cauza secetei. Nici parcelarea nu-i ajuta pe fermieri la obtinerea subventiilor, deoarece suprafetele parcelelor sunt, in general, mai mici de 30 de ari. Acest minim de 30 de ari pentru o parcela constituie una dintre conditiile acordarii ajutorului, dar problema este ca, in Romania, si mai ales in Ardeal, parcelele au 28-29 de ari, jumatate de iugar, iugarul fiind unitatea de masura a terenurilor in trecut.

PREVIZIUNE
Productia de cereale

Principala previziune a Serviciului stiintific intern al Comisiei Europene, Centrul Comun de Cercetare (JRC), este ca productia de cereale in UE va scadea in 2007 cu 1,6% (comparativ cu media ultimilor cinci ani), totalizand 276 de milioane de tone. Conform previziunii, in Romania productia de grau va scadea cu 20,1% (fata de medie), orzul cu 19,9%, porumbul cu 17,7%, floarea soarelui cu 16,9%, semintele de rapita cu 50%. Estimarile se bazeaza pe analize statistice, modele de simulare a dezvoltarii culturilor, date meteorologice si observatii obtinute prin teledetectie.