APICULTORII ISI EXPUN PRODUSELE LA TARGUL NATIONAL AL MIERII

APICULTURA. Bucurestenii vor putea cumpara miere de calitate, in perioada 3-5 septembrie 2010, de la Targul National al Mierii organizat pe Platforma Apicola Baneasa. Aproximativ 100 de producatori sunt asteptati la targ. “Estimam ca vor participa la aceasta editie aproximativ 100 de producatori apicoli, desi pana la aceasta data s-au inscris doar 60. Cei mai multi vin, insa, sa se inscrie inainte cu cateva zile de inceperea targului”, a declarat presedintele Asociatiei Crescatorilor de Albine din Romania (ACAR), Ioan Fetea.

Fetea este optimist in privinta vanzarilor ce vor fi realizate de apicultori, deoarece preturile sunt direct de la producator, mai mici decat cele din magazine. “Anul trecut, vanzarile au fost multumitoare pentru apicultori, desi vremea nu a fost favorabila in perioada targului. Din acest motiv, am incercat sa organizam aceasta editie cu o luna mai devreme. Intentionam ca Targul National al Mierii sa fie o modalitate pentru promovarea produselor apicole romanesti in vederea cresterii consumului intern. Alaturi de diferite sortimente de miere romaneasca vor fi expuse si alte produse ale stupului, suplimente alimentare, medicamente de uz uman si veterinar dar si produse cosmetice pe baza de produse apicole”, a spus Fetea.

Targul Naţional al Mierii, ajuns la a treia editie, este organizat de ACAR, Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale si Institutul de Cercetare - Dezvoltare pentru Apicultura.

CONSERVA A SARBATORIT DOUA SECOLE DE EXISTENTA

ANIVERSARE. Considerata in zilele noastre un obiect banal, cutia de conserve a sarbatorit, miercuri, 25 august, doua secole de existenta. Inventata de un francez, cutia de conserve, a revoluţionat modul in care oamenii consuma alimentele si a intrat, totodata, in panteonul artei moderne. Desi brevetul i-a fost acordat, pe 25 august 1810, comerciantului britanic Peter Durand, meritul pentru conceperea ei i-a revenit maestrului bucatar francez Nicolas Appert (1749 - 1841), pe care britanicii l-au numit “binefacatorul omenirii”.

Pentru acest francez nascut in orasul Chalons-en-Champagne, preocupat de gasirea unor noi metode de conservare a alimentelor, marina militara a devenit terenul sau de testare a procedeului de sterilizare prin tratament termic a hranei. Guvernul francez i-a oferit inventatorului posibilitatea de a alege sa primeasca un brevet sau de a-si oferi inventia in beneficiul lumii intregi si de a primi un premiu din partea lui.

Nicolas Appert a ales a doua varianta si a publicat, in iunie 1810, pe cheltuiala sa, volumul - L'Art de conserver pendant plusieurs années toutes les substances animales et végétales - (Arta de a conserva timp de mai mulţi ani toate substantele vegetale si animale). Metodele sale sunt imediat copiate in Anglia, preparatele fiind “imbuteliate” in borcane de sticla, dar si in cutii din “fier alb”, un otel laminat.

In Statele Unite ale Americii, conservele au fost adoptate imediat de mineri si vanatori. Era mult mai usor de transportat carnea de vita la conserva, decat de vanat animalul in natura, chiar daca metalul cutiei trebuia strapuns cu un cutit. Abia in 1894 a aparut “cheita universala”, ce permite rularea capacului conservelor de sardine in jurul unei limbi din metal. In 1967 a aparut inelul metalic fixat pe capacele cutiilor de sucuri si bere.

PIATA agricola

IAURTUL YOPLAIT INTRA IN REORGANIZARE

ORGANIZARE. Grupul de firme PAI Partners, detinatori ai 50% din actiunile companiei franceze Yoplait, au anuntat reorganizarea companiei. Scenariile prezentate de presa internationala, bazate pe informatii obtinute din interiorul companiei, o versiune oficială a situatiei nefiind prezentata, au precizat ca Yoplait va fi impartita in doua companii distincte. Surse din interiorul companiei au precizat pentru presa franceza ca la sfarsitul lunii iulie, PAI Partners a informat consiliul de administratie al Yoplait ca este luata in considerare o posibila vanzare, dar ca nu s-a luat inca o decizie finala.

Conform scenariului prezentat, in urma restructurarilor o companie se va ocupa de brandul Yoplait si de licentele internationale iar cealalta companie se va ocupa de productie. Reprezentantii companiei franceze Sodiaal, care detine celalalt pachet de actiune in procent de 50%, au precizat ca, in situatia reorganizarii, vor opta pentru detinerea a 50% din brandul Yoplait, lasandu-i pe noii investitori sa se ocupe de productie.

PIATA agricola

SENATORII AU RESPINS REDUCEREA TVA-ULUI PENTRU ALIMENTELE DE BAZA

TVA. Ministrul Finantelor, Sebastian Vladescu, a respins posibilitatea ca taxa pe valoare adaugata (TVA) pentru alimentele de baza sa fie scazuta la 5%. Aflat la Senat, Vladescu a fost intrebat daca este de acord cu scaderea TVA la 5% pentru alimentele de baza, iar acesta a raspuns negativ. Parerea ministrului a fost impartasita si de senatori. In cadrul sedintei de plen din sesiunea extraordinara de marti, 24 august, a Senatului au fost respinse amendamentele aduse in Comisia de buget-finante Ordonantei de Urgenta a Guvernului privind modificarea Codului fiscal. Membrii acestei comisii amendasera ordonanta astfel incat TVA-ul ar fi revenit la valoarea de 19%, iar pentru alimentele de baza ar fi fost redus la 5%. Dar senatorii au aprobat ordonanta, cu 64 de voturi pentru si 50 impotriva, in forma transmisa de Executiv, astfel ca valoarea TVA ramane la 24%. Legea este ordinara, iar Senatul este prima Camera legislativa sesizata in acest caz. Proiectul de lege pentru adoptarea ordonantei va fi transmis Camerei Deputatilor, care este camera decizionala.

PIATA agricola

DISCUTII ROMANE-UNGARE PE PROBLEME DE AGRICULTURA

INTALNIRE. Romania si Ungaria se pun de acord cu privire la transformarea Politicii Agricole Comuna (PAC). In cadrul intalnirii dintre Ministrul Agriculturii, Mihail Dumitru si Ministrul Dezvoltarii Rurale din Republica Ungara, Sandor Fazekas care a avut loc marti, 24 august la sediul Ministerului Agriculturii din Bucuresti, s-a identificat ca viziunile celor doua state coincid pe marile principii de dezvoltare ale PAC. „Cele doua parti (tari, n.red) sunt de acord ca este nevoie de o simplificare la nivelul reglementarii in ceea ce priveste PAC. Trebuie sa facem Politica Agricola Comuna mai usor de inteles si de aplicat, pentru ca a devenit foarte tehnica”, a spus ministrul Mihail Dumitru.

In ceea ce priveste viitorul PAC dupa 2010, Romania si Ungaria sustin mentinerea platilor directe si cresterea cuantumului acestuia, a sumelor acordate pentru dezvoltare rurala si a celor pentru zone defavorizate. De asemenea, cele doua tari doresc mentinerea actualei arhitecturi a politicii agricole, bazata pe doi Piloni. Intruact de la 1 ianuarie 2011, Ungaria va prelua presedintia Uniunii Europene, perioada extrem de importanta pentru dezbaterile privind reforma Politicii Agricole Comune, Mihail Dumitru a anuntat ca in aceasta perioada, Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale va trimite un reprezentant la ministerul de resort de la Budapesta in vederea familiarizarii cu procedurile de lucru in astfel de situatii.

De asemenea, cei doi ministrii au stabilite temele care vor fi incluse pe agenda viitoarei sedinte comune de guvern romano-ungara, ce urmeaza a se desfasura in luna octombrie a acestui an, in Romania. Printre temele amintite se numara: dezvoltarea colaborarii in domeniul zootehniei-cresterea animalelor si ameliorarea raselor, colaborarea in domeniul sigurantei alimentelor precum si reglementari in domeniul pescuitului si acvaculturii.

PIATA agricola

SCRISOARE PENTRU PADUREA MEA SAU CINE FINANTEAZA PADURILE ROMANESTI

NEMULTUMIRI. Pe adresa electronica a portalului PIATA agricola, redactie@piataagricola.eu, a venit urmatoarea “scrisoare de nemultumire” care, desi nu are nici macar un indiciu de identificare, am considerat ca reflecta prea fidel realitatile romanesti, pentru a nu fi postata.

“Sunt un proprietar de padure din Romania, om simplu, fara serviciu, cu venituri modeste. In calitate de proprietar a aproximativ 10 hectare de padure-foioase pe raza com. C. vreau sa subliniez povara de taxe si impozite impuse de Stat pe umerii omului simplu, propietar de suprafata forestiera. Pentru suprafetele impadurite nu exista nicio subventie venita de la Ministerul Agriculturii, Ministerul Mediului sau de la Uniunea Europeana.

Subliniez punctual urmatoarele aspecte:

1) Daca Uniunea Europeana si Ministerul Agriculturii, prin A.P.I.A., acorda sprijin pe suprafata de teren agricol (intretinut in bune conditii de mediu) atunci Ministerul Padurilor si Mediului de ce nu acorda niciun fel de sprijin pentru suprafetele forestiere? (padurile avind un rol important pentru mediu). Asa cum prin “Programul rabla” se urmareste combaterea poluarii, va asigur ca daca ar exista subventii/sprijin pentru suprafetele impadurite nu s-ar mai defrisa atita padure si am avea un mediu mult mai bun (aer curat, soluri stabile si viituri atenuate, biodiversitate, etc). Din cite cunosc eu, in 2007, U.E. a dat in Polonia cite 100 euro/ha de padure. Romania de ce nu a luat/negociat acest exemplu?

2) Vreau sa aduc la cunostinta faptul ca este din ce in ce mai greu de suportat taxa anuala contractuala de paza a padurii (suma de 550 lei datorata Ocolului silvic) care se aduna la impozitul anual pe suprafata forestiera (suma de 150 lei) datorata primariei comunei. Total anual 700 lei, numai pentru taxe. Cam citi metri cubi trebuie sa tai anual din padurea proprie pentru ca aceasta activitate sa fie rentabila? Normele silvice imi permit anual taierea unui metru cub pe hectarul de padure-proprietate, deci am dreptul sa extrag din padurea (de foioase) 10 metri cubi anual.

Intrebare: Imi acopera cheltuielile mentionate mai sus? Raspuns: NU! Un metru cub de lemn foios picior (in padure) este de aproximativ 60 lei metrul cub, asadar daca mi se aproba extragerea/taierea a 10 mc (x 60 lei =) eu voi primi pe aceasta vinzare 600 lei iar din acesti 600 lei trebuie sa scad si taxa de marcare a arboretului (aproximativ 80 lei, solicitati de Ocol).

Se vorbeste de rentabilitate in aceasta economie de piata; de asemenea se vorbeste de ecologie si de protectia padurii, insa acesti doi termeni nu se pot impaca daca Guvernul si alte autoritati vizate, nu sprijina proprietarul de padure ... daca nu sprijina, in fond, Padurea. Eu, proprietarul de padure, sunt prea mic pentru a-mi permite generozitatea nerentabilitatii numai din iubire de natura si padure, de dragul ecologiei (pentru natiunea viitorului). Nu doar eu trebuie sa (platesc) iubesc padurea, sa fiu ecologist, ci toti, pentru ca toti respiram aerul improspatat de padure.

ECO-VOLUNTAR IN MARAMURES

PROIECT. In perioada 04 august- 30 octombrie 2010, Asociatia Centrul pentru Dezvoltare Durabila Greentin implementeaza proiectul „Eco-voluntar in Maramures”. Daca esti un tanar liceean din Baia Mare care doreste sa se implice mai mult in comunitatea in care traieste prin activitati de voluntariat, trimite un mail la adresa grupmaramures@yahoo.com si reprezentantii Greentin te vor contacta.

Proiectul „Eco-voluntar in Maramures” isi propune promovarea conceptului de voluntariat in liceele din Baia Mare si testarea informatiilor detinute de tinerii baimareni cu privire la acest tip de activitate. Astfel, in perioada septembrie-octombrie 2010, Centrul pentru Dezvoltare Durabila Greentin va realiza un sondaj in randul liceenilor baimareni. Proiectul „Eco-voluntar in Maramures” este implementat cu sprijinul Directiei pentru Tineret Judeteana Maramures.

Statisticile europene arata ca, in Romania, voluntariatul nu este suficient de dezvoltat. Conform unui eurobarometru realizat in 2008, care a inclus si un studiu comparativ focusat pe implicarea studentilor din tarile UE in activitatile de voluntariat, tara cu cel mai mare numar de voluntari din Europa este Austria cu un procent de 60%, urmata de Olanda si Suedia. Tara cu cel mai mic numar de voluntari este Bulgaria cu 10%. Romania, cu un procent de 18%, se afla deasupra Lituaniei, Portugaliei, Poloniei si Ungariei.

Centrul pentru Dezvoltare Durabila Greentin

CEREALE: PAUL TEMPLE, COPA-COGECA: “INSTABILITATEA PRETULUI LA GRAU ESTE O PROBLEMA MAJORA”

PRODUCTII. Reprezentantii Uniunii fermierilor europeni Copa-Cogeca au tras un semnal de alarma cu privire la fluctuatiile de pe piata cerealelor. Acestia au subliniat ca instabilitatea pretului la grau arata ca piata nu functioneaza corespunzator si ca este necesara o evaluare a modului in care piata ar trebui sa functioneze in viitor.

Paul Temple, presedintele grupului de lucru pentru cereale din Copa-Cogeca a precizat ca pretul graului a scazut atat de mult fata de nivelul din anul 2007, incat o majorare de pret nu ar trebui sa fie ingrijoratoare: „instabilitatea pretului este insa o problema majora pentru intreg lantul agroalimentar, asa ca ar trebui sa ne asiguram ca piata functioneaza mai bine. In acest moment, productia de cereale in tarile UE se asteapta sa fie stabila, cu 1,3 procente mai mica decat anul trecut. Totusi, conditiile meteo pot schimba situatia”.

Temple a mai precizat ca pentru o buna functionare a sectorului agroalimentar este nevoie de stocuri de cereale care sa asigure fluxurile de productie. Reprezentantul Copa-Cogeca a facut apel la parlamentarii europeni, subliniind importanta politicilor agricole incluse in PAC dupa 2013, care ar trebui sa vizeze siguranta alimentara si sa asigure raspunsuri la fluctuatiile de pe pietele agricole.

PIATA agricola

STUDIU: COCA-COLA ESTE CEA MAI IUBITA MARCA IN ROMANIA

BRAND. In Romania, cele mai apreciate branduri sunt in sectorul alimentar. Coca-Cola detine prima pozitie in topul celor mai puternice branduri din Romania, potrivit rezultatelor Brand Community Power Model, studiu derulat de B&P Brandivia si GfK Romania. A doua marca din clasament este Milka, urmata de Jacobs Kronung. Marcile au fost evaluate in acest raport tinand seama de cateva arhetipuri caracteristice comportamentului uman: deschis-rezervat, pionier- sustinator, functional-emotional, toate structurate pe patru dimensiuni de evaluare egale ca pondere, specifice comunitatilor de brand: puterea relatiei cu marca, sentimentul de apartenenta, ritualuri si traditii, precum si responsabilitatea morala a comunitatii.

Coca-Cola se dovedeste a fi brandul cu cea mai puternica comunitate in Romania, fiind indeaproape urmat de Milka si Jacobs Kronung. Majoritatea marcilor din Top 10 activeaza in domeniul bunurilor de larg consum, 3 dintre ele fiind marci de rasfat - cafea si ciocolata. Singurele exceptii sunt principalii jucatori din telecom prezenti pe piata locala – Orange, aflat pe locul 4 si Vodafone, pe pozitia 10.

Coca-Cola reuseste sa castige o pozitie mai puternica decat Milka si Jacobs Kronung in principal datorita notorietatii mai puternice a logo-ului, a evenimentelor sau povestilor in care marca este implicata: 28% dintre respondenti isi amintesc evenimente legate de marca, iar 22% pot vorbi despre situatii personale in care marca a jucat un rol important. Pe de alta parte, Jacobs Kronung se remarca prin mai multi consumatori implicati in mod activ in a retine membri in comunitatea marcii - 25% dintre cei chestionati ar incerca sa ii descurajeze pe cei care ar vrea sa renunte la Jacobs Kronung.

Singurul brand 100% romanesc prezent in top 10 este Poiana care ocupa locul 6, remarcandu-se fata de Milka printr-un atasament si o identificare cu comunitatea consumatorilor usor mai scazute, avand mai putini admiratori decat Milka si o notorietate mai scazuta a sloganului si a logo-ului. Acelasi studiu a fost realizat in prima parte a anului si in Ungaria de catre B&P Braun & Partners Ungaria si GfK Ungaria si a evaluat cele mai puternice branduri din tara vecina.

PIATA agricola

CONTROL: OPERATIUNEA SILOZUL A IDENTIFICAT TREI INFRACTIUNI. VALOAREA PREJUDICIULUI DEPASESTE 200.000 LEI

INFRACTIUNI. Planul de actiune ,,SILOZUL” pentru prevenirea si combaterea ilegalitatilor ce se comit in domeniul producerii, depozitarii, comercializarii produselor cerealiere si a produselor procesate din cereale a identificat in judetele Maramures, Neamt si Arad trei infractiuni. Valoarea prejudiciului estimat in dosare penale este de 200.735 lei. De asemenea, in judetul Maramures au fost indisponibilizate bunuri in valoare de 120.600 lei.

Controalele au fost efectuate la agenti economici, persoane fizice si juridice care recolteaza, valorifica, transporta, achizitioneaza, depoziteaza sau/si comercializeaza cereale si produse procesate din cereale, la nivelul tuturor judetelor si a municipiului Bucuresti. Astfel, conform datelor centralizate la MADR, in perioada 30 iulie-05 august 2010 au fost efectuate 588 controale, ocazie cu care au fost verificate 391 de mijloace de transport. De asemenea, inspectorii DADR au efectuat 236 controale la 231 operatorii economici, dupa cum urmeaza: 17 producatori agricoli (persoane fizice si juridice), 72 depozite de cereale, 35 societati care proceseaza graul (mori) si 107 unitati de comercializare a painii.

Pentru neregulile depistate s-au aplicat 31 avertismente scrise, 364 amenzi, in valoare de 386.751 lei, in majoritatea judetelor, dupa cum urmeaza: 47 contraventii in baza Legii nr. 12 din 1990 privind protejarea populatiei impotriva unor activitati comerciale ilicite (republicata); 5 contraventii in baza OUG nr. 93/2009 privind unele masuri pentru intarirea controlului in scopul combaterii transporturilor ilicite de marfuri; 1 contraventii in baza OUG nr.12/2006 pentru stabilirea unor masuri de reglementare a pietei pe filiera cerealelor si a produselor procesate din cereale; 8 contraventii in baza Ordinului MADR nr. 222/2006 pentru aprobarea Regulamentului privind autorizarea spatiilor de depozitare pentru produse agricole si 303 contraventii in baza altor acte normative.

De asemenea, s-au aplicat 12 avertismente scrise, 4 amenzi in valoare de 9.000 lei si au fost retrase 3 autorizatii de depozit. Pentru neevidentierea, cerealelor, produselor finite si a materiilor prime in actele contabile, precum si la transportul produselor s-au confiscat urmatoarele: grau de consum 51 tone si alte produse (faina de grau, drojdie etc).

PIATA agricola

TOSCANA: PRODUCATORII ITALIENI DE ULEI DE MASLINE CAUTA SOLUTII PENTRU A IESI DIN CRIZA

MASLINE. Agricultorii toscani au gasit solutia pentru iesirea din criza. Conform site-ului italian agrofornews.it, producatorii de ulei de masline, un sector care a suferit pierderi de peste 40% in anul de productie 2007, isi revine apeland la soiurile locale de maslini. Producatorul de ulei de maslini Renew a anuntat ca doar concentrandu-se pe plantatiile de soiuri locale de maslini o obtinut o reducere a costurilor de productie importanta.

Aceasta solutie este inclusa in strategia demarata de Consiliul Toscan al Agriculturii (CIA), care include dezvoltarea unui plan integrat care sa acopere intreaga industrie, inclusiv institutiile, pentru a revitaliza sectorul producerii uleiului de masline toscan. “La nivel de provincii se realizeaza un audit tehnic care sa identifice exact cauzele care au determinat scaderile de productii, astfel incat producatorii ar trebui sa aiba un raspuns urgent intr-un fel sau altul” a declarat Alessandro Del Carlo, presedinte al CIA. Aceasta a subliniat si importanta reducerii costurile de productie, specificand ca planul de modernizare a echipamentelor care vizeaza reducerea costurilor trebuie sustinut financiar si de autoritati. In plus, Del Carlo a declarat ca trebuie incurajata restructurarea plantatiilor, pentru a da o sansa reala de a moderniza industria.

Plantatiile de masline din Toscana nu vizeaza doar economia, ocuparea fortei de munca si un venit sigur pentru multe companii din regiune, dar este o componenta semnificativa a peisajului local, a mediului inconjurator, avand importanta pe plan cultural si traditional.

PIATA agricola

EMIL BOC: “NU SE TAIE NICIUN EURO DE LA COFINANTAREA PROIECTELOR EUROPENE. DIMPOTRIVA, LA MEDIU SI LA AGRICULTURA AM SUPLIMENTAT BUGETUL”

BUGET. Executivul a anuntat suplimentarea bugetului de la Agricultura astfel incat absorbtia fondurilor europene sa nu aiba de suferit. Guvernul a discutat miercuri, 11 august, intr-o prima lectura, proiectul de ordonanta privind rectificarea bugetului de stat si a bugetului asigurarilor sociale pe anul 2010. Prin rectificare, se are in vedere, in principal, asigurarea sumele necesare pentru cofinantarea proiectelor europene, astfel incat absorbtia fondurilor de la Uniunea Europeana sa nu aiba de suferit. “Vreau sa fiu foarte clar. Nu se taie niciun euro de la cofinantarea proiectelor europene. Dimpotriva, la Mediu si la Agricultura am suplimentat partea necesara cu cofinantarea proiectelor europene, astfel incat absorbtia fondurilor de la Uniunea Europeana sa nu aiba de suferit”, a precizat primul-ministru, Emil Boc.

Tot in acest sens, Fondul de Garantare si Contragarantare pentru IMM-uri va fi capitalizat cu 46 de milioane de euro in vederea garantarii pre-finantarilor si cofinantarilor pentru firmele care au proiecte finantate din fonduri europene, si care, din cauza dificultatilor financiare, nu pot sa-si asigure partea de cofinantare. “Prin capitalizarea Fondului cu 46 milioane de euro se pot acorda garantii pentru credite de pana la 2 miliarde de euro. Firmele pot beneficia de credite, astfel incat sa-si poata asigura cofinantarea la proiectele europene castigate”, a adaugat premierul.

De asemenea, prin rectificarea bugetului, Guvernul a alocat suma de 1,9 miliarde de lei pentru plata datoriilor pe care statul le are in domeniul Sanatatii, precum si suma de 500 milioane de lei pentru stergerea altor datorii pe care companiile de stat le au catre diversi agenti economici, care la randul lor au datorii la stat. Executivul va aloca fonduri si pentru finantarea obiectivelor de investitii promovate conform Ordonantei 7/2006 privind instituirea Programului de dezvoltare a infrastructurii din spatiul rural, obiective care se afla in faza foarte avansata de constructie, pentru ca acestea sa poata fi finalizate.

PIATA agricola

STUDIU: DOI CERCETATORI CANADIENI AU DEMOSTRAT CA ECOLOGIA NU E SORA CU MORALITATEA

ATITUDINE. Editorii site-ului american agricultureinformation.com, au trasat, pornind de la un studiu publicat in revista de psihologie Psychological Science, portretul militantului verde. Conform studiului, nu este cea mai altruista persoana cu putinta. Astfel, ramane valabila morala lasata de evul mediu potrivit careia virtuozitatea afisata vehement conduce la atitudini antisociale.

Cand Al Gore a fost “prins” ca platea acasa facturi uriase la energie in timp ce milita pentru necesitatea de a economisi energie electrica, a fost un semn care i-a determinat pe o serie de cercetatori americani sa se intrebe daca un consumator verde este intr-adevar un om cu o etica superioara. Potrivit unui studiu recent, atunci cand oamenii simt ca salveaza planeta prin achizitionarea de produse bio, de cele mai multe ori dau dovada de comportamente antisociale. In ultima editie a revistei Psychological Science este publicat un studiu cu titlul “Consumul de produse ecologice, ne face oameni mai buni?”. Autorii sai, psihologii canadieni Nina Mazar si Chen-Bo Zhong, sustin ca persoanele care poarta ceea ce ei numesc “aureola de consumator verde” sunt mai putin dispuse spre altruism, fiind predispuse sa triseze si sa fure.

“Virtuozitatile conduc la comportamente antisociale si lipsite de etica”, au scris acestia in studiu publicat de revista americana. Cercetatorii au constatat ca subiectii din studiul lor care au cumparat produse ecologice au fost mai putin dispusi sa imparta cu ceilalti o suma fixa de bani decat cei care au cumparat produsele conventionale. De asemenea, atunci cand consumatorii verzi au avut sansa de a-şi mari veniturile prin intermediul unui joc pe calculator mai putin onest, avand apoi posibilitatea de a minti despre asta, au facut-o, in timp ce consumatorii conventionali, nu. Mai tarziu, intr-un sistem de onoare in care participantii au fost rugati sa ia bani dintr-un plic, verzii au fost de sase ori mai tentati sa fure decat conventionali.

Mazar si Zhong au spus ca studiul lor a aratat ca asa cum prezentarea unor fotografii cu un restaurant exclusivist ii poate determina pe privitori sa-si imbunatateasca manierele de la masa, dar nu va determina o schimbare comportamentala, tot asa consumul de produse ecologice nu-i va transforma pe consumatori in persoane mai altruiste sau generoase. Acestia au adaugat ca principala motivatie pentru realizarea studiului a fost lipsa informatiilor legate de modul in care consumul de produse bio se pliaza pe atitudinea de responsabilitate si moralitate existenta la nivel global si cum afecteaza comportamentul uman, dincolo de aspectul legat de consum.

Cei doi cercetatori au marturisit ca si ei au fost suprinsi de rezultatele studiului, sustinand ca au pornit de la premisa ca “verzii” sunt, din punct de vedere etic, superiori.

Centrul pentru Dezvoltare Durabila GREENTIN

EVENIMENT OENOLOGIC: GALATENII VOR DESCOPERI VINURILE BUNE LA HAPPY WINE

MANIFESTARI. In aceasta toamna pasionatii de vin se vor bucura de unica expozitie din Galati, dedicata vinurilor. In perioada 22-24 octombrie, Universitatea „Dunarea de Jos” va fi gazda Happy Wine. Happy Wine se adreseaza persoanelor juridice care activeaza in domeniu viticol cat si persoanelor fizice care vor si stiu cum sa se bucure de un vin bun. De-a lungul celor patru zile, Happy Wine si-a propus sa abordeze urmatoarele sectiuni: Sesiune stiintifica dedicata vinurilor, in parteneriat cu Facultatea de Stiinta si Ingineria Alimentelor, Galati, Lansari si degustari de vinuri, Curs de initiere in arta vinurilor, Show-uri gastronomice, Prezentare de produse si servicii dedicate persoanelor juridice si persoanelor fizice.

Conceptul evenimentului

Desfasurat in parteneriat cu Universitatea Dunarea de Jos Galati, Festivalul International al Vinurilor “Happy Wine” se doreste a deveni un eveniment de referinta in domeniu, reunind: producatori, importatori de vinuri din Romania si strainatate, distribuitori si comercianti de vinuri, specialisti de talie nationala si internationala, producatori si distribuitori de accesorii, ambalaje, echipamente si tehnologii pentru vin, producatori de material saditor de vita de vie, produse pentru protectia culturilor, ingrasaminte, institutii de invatamant formal si nonformal in domeniul alimentar si literatura de specialitate.

PIATA agricola

EXPOZITIE: TOAMNA RECOLTA SE ADUNA LA AGROMALIM

TARG. Dupa 21 de ani de experienta si traditie in organizarea evenimentelor agricole, Expo Arad International propune si de aceasta data o editie speciala pentru unul dintre cele mai insemnate evenimente in domeniul agriculturii din Romania. Marcand XXI de editii, targul international de agricultura, industrie alimentara si ambalaje Agromalim se va desfasura in perioada 9 – 12 septembrie in cadrul complexului Expo Arad International ocupand intreaga suprafata interioara (3.100mp) si exterioara (25.000mp) a acestuia. Acumularea unei bogate experiente de catre organizatori, parteneri, colaboratori si expozanti, precum si eforturile depuse de acestia au fost rasplatite de-a lungul timpului prin succesul de care s-a bucurat targul Agromalim si consacrarea acestuia ca eveniment de marca in domeniu.

Prin prezenta celor 270 de expozanti, firme si crescatori de animale din Romania, Ungaria, Austria, Germania, Italia, Marea Britanie si Spania, evenimentul se adreseaza atat fermierilor care detin exploatatii mari cat si micilor fermieri si reprezinta o buna oportunitate pentru stabilirea de noi contacte, informare asupra ultimelor noutati in domeniu, promovare, lansare de noi produse si servicii, testarea pietei, analiza concurentei, etc. Zilele de 11 si 12 septembrie, organizate cu sprijinul asociatiilor de crescatori de animale - ASVAC Arad, Pastorul Crisana, Miorita Chisineu Cris, AGCTR Arad - al ANARZ Bucuresti si OARZ Arad vor fi dedicate crescatorilor de animale. Vor fi expuse taurine si ovine ale membrilor asociatiilor de crescatori, vor avea loc intalniri ale acestora, vor fi bonitate (sambata) si premiate (duminica) cele mai frumoase exemplare expuse si va fi decernat titlul de Miss Arad celui mai valoros exemplar expus in cadrul celei de a VI-a editii a Expozitiei Nationale de Animale. Tot in cadrul expozitiei de animale vor mai fi expuse cabaline si animale de hobby.

Pe intreaga perioada a targului vor avea loc intalniri de afaceri, prezentari si conferinte tematice. Joi, 9 septembrie va avea loc un forum romano-maghiar la care vor participa oficialitati, specialisti si oameni de afaceri din cele doua tari si in cadrul caruia se vor prezenta teme de interes comun, precum si oportunitati de afaceri. Vineri, 10 septembrie se va desfasura Ziua Agricultorului in cadrul careia vor avea loc intalniri si prezentari pe teme privind sprijinul acordat de institutiile statului pentru agricultori, posibilitati de accesare a fondurilor destinate fermierilor, finantari, programe de sprijin. Camera Agricola Arad impreuna cu OARZ Arad, APIA Arad, OJPDRP Arad si DADR Arad vor sta la dispozitia celor interesati cu informatii atat in cadrul acestor prezentari cat si pe toata durata targului in standurile din cele doua pavilioane.

Sambata, 11 septembrie se va desfasura intalnirea anuala a Asociatiei Agricultorilor Maghiari din Romania la care vor participa si alte asociatii de producatori si crescatori. Tot sambata vor mai avea loc si intalniri ale membrilor Federatiei Crescatorilor de Ovine din Romania cu cei din Ungaria si a Federatiei Crescatorilor de Bovine din Romania. Pe langa oferta bogata de produse si servicii vizitatorii vor avea parte de multe surprize, premii si momente speciale. Cu sprijinul revistei Ferma va fi organizata o tombola cu premii oferite de firmele expozante. Tot pentru vizitatori se asigura transport gratuit in oras, accesul acestora la targ realizandu-se fie contra cost pe baza biletului de intrare, fie gratuit pe baza invitatiilor primite de la organizatori sau expozanti. „Expo Arad International cu sprijinul partenerilor in organizarea si promovarea targului si nu in ultimul rand al asociatiilor de fermieri si al firmelor expozante doresc sa realizeze un eveniment de tinuta care sa ofere expozantilor si vizitatorilor posibilitatea de a stabili contacte, de a se informa despre noile tehnologii din domeniul agriculturii, de a afla noutati legate de finantarile acordate de statul roman si de Uniunea Europeana. De asemenea dorim ca vizitatorii sa petreaca cateva ore placute in targ, sa se bucure de animalele care vor fi expuse si sa plece mai optimisti in ceea ce priveste viitorul fermierului roman” , a precizat Cimi Enache, manager de proiect al targului Agromalim.

Programul de vizitare:

Joi 09,09 11 – 18
Vineri 10,09 10 – 18
Sambata 11,09 10 – 18
Duminica 12,09 09 – 16

Pentru detalii
Cimi Enache – manager de proiect
expo3@ccia-arad.ro
0257 216 520

PIATA agricola

SOCIETATE CIVILA SOLICITA SCHIMBAREA TIPARULUI IN AGRICULTURA

SCRISOARE. Asociatia Agricultural and Rural Convention 2020 (ARC), platforma care cuprinde o serie de asociatii care activeaza in sectorul agricol si a dezvoltarii rurale, a lansat in cadrul conferintei Comisiei Europene “CAP post-2013” o declaratie din partea societatii civile prin care a cerut factorilor de decizie europeni initierea unei schimbari a tiparului in agricultura si o renastere rurala. ARC a solicitat un sistem de productie alimentara durabil ca o alternativa viabila la modelul european dominant al agriculturii intensive. Aceasta indeamna UE sa isi onoreze angajamentul de coeziune sociala, economica si teritoriala prin lansarea unei renasteri economice a zonelor rurale.

ARC este de parere ca o revizuire radicala a politicilor atat pentru agricultura, cat si pentru dezvoltare rurala este necesara. Acest punct de vedere este determinat de pierderea drastica a biodiversitatii, disparitatile grave ale veniturilor si calitatii vietii dintre regiunii si oameni in Europa, nevoia reducerii radicale a gazelor cu efect de sera pentru a evita schimbari climatice catastrofale, cresterea interesului public privind calitatea si siguranta alimentara, precum si alte imperative.

ARC, prin urmare, a solicitat oficialilor europeni:
O schimbare a tiparului in agricultura, de la un model european dominant al agriculturii intensive si o industrie alimentara centralizata la un model sustenabil si diversificat de productie si procesare a alimentelor, cu legaturi mai stranse intre fermieri si consumatori si o inalta grija pentru sanatatea publica si mediu.

O renastere economica a zonelor rurale, bazandu-se pe puterea si diversitatea comunitatilor si culturilor si utilizarea sustenabila a resurselor naturale si umane. Privind securitatea alimentara, ARC considera ca terenurile agricole ar trebui pastrate in stare buna si productie sustenabila pe intreg teritoriul Europei, pentru utilizare pe termen lung in productia alimentara. Europa ar trebui sa produca alimente de inalta calitate in cantitatea de care europenii au nevoii, incluzand toate produsele de baza (precum furajele) necesare pentru producerea acestora

Privind calitatea alimentelor, ARC constata ca obezitatea, diabetul si alte boli reflecta dietele nesanatoase oferite consumatorilor prin intermediul tot mai multor alimente procesate si compuse. Aceasta solicita o educatie larg raspandita privind alimentatia, dieta si legatura cu sanatatea si promovarea alimentelor proaspete, locale si regionale si a legaturilor directe dintre consumator si producator. Privind valoarea adaugata pentru produsele agricole, ARC solicita actiuni pentru a construi un parteneriat echitabil in cadrul lantului alimentar european si pentru a permite agricultorilor sa atinga preturi rentabile la iesirea din ferma. Un efort major ar trebui, de asemenea, sa mearga in incurajarea activitatilor cu valoare adaugata la nivel local si regional prin intermediul intreprinderilor mici si mijlocii inclusiv cele conduse de fermeri insisi. Politicile viitoare ar trebui sa promoveze consolidarea si vitalitatea sistemelor alimentare locale si regionale.

Privind economia rurala, ARC noteaza ca multe regiuni rurale, in special, dar nu numai, in statele noi membre au fost grav slabite de prabusirea agriculturii colective, centralizarea industriei si comertului, emigrarea tinerilor si alti factori. Aceasta solicita UE sa isi onoreze angajamentul privind coeziunea sociala, economica si teritoriala prin lansarea unei renasteri economice a zonelor rurale. Acest lucru ar trebui sa includa sprijin pentru fermele mici si cele familiale, pentru agricultura cu o activitate intensa a fortei de munca, pentru intreprinderile diversificate atat pe, cat si in afara fermei si noii tineri intrati in agricultura.

Politicile trebuie sa vizeze consolidarea sectoarelor secundare si tertiare, cu un accent special pe intreprinderile mici si mijlocii, inclusiv valoarea adaugata pentru produsele agricole si forestiere aproape de originile lor, dezvoltarea turismului, utilizarea inovativa a tehnologiei informatiei, generarea energiei regenerabile si localizarea industriilor de inalta tehnologie in spatii rurale de inalta calitate. O atentie speciala trebuie acordata regenerarii economice in zone indepartate, montane sau izolate, comunitati agricole de subzistenta si zone rurale sarace. Astfel de zone sunt deseori numite „periferice” sau „dezavantajate”, dar poate fi esentiala pentru persoanele care traiesc in acele zone si foarte favorizate in termeni culturali, de mediu si altii.

Politicile pentru aceste zone trebuie sa sprijine comunitatile rurale in schimbarea dezavantajelor percepute in avantaje economice si sociale, cu accent pe sustinerea vitalitatii sociale, mentinerea serviciilor sociale, diversificarea economiei locale, recompensarea fermierilor (oricat ar fi de mici) pentru bunurilor publice pe care le produc si (unde este cazul) acceptarea valorii economiilor informale.

PIATA agricola

PROPUNERE: UE DEVINE FLEXIBILA IN FATA OMG-URILOR

OMG. Comisia Europeana propune ca statele membre sa aiba libertatea de a decide daca doresc sa cultive organisme modificate genetic pe propriul teritoriu. Conform propunerii, UE va continua sa aprobe cultivarea organismelor modificate genetic (OMG), pe baza recomandarilor stiintifice cu privire la siguranta acestora. Insa fiecare guvern va putea sa ia masuri de limitare sau chiar de interzicere a cultivarii OMG-urilor autorizate de UE, pe intreg teritoriul lor sau doar pe o parte din acesta.

Comisarul european pentru sanatate, John Dalli, a declarat ca experienta in materie de OMG arata ca statele membre au nevoie de o mai mare flexibilitate pentru a decide unde si daca doresc sa le cultive. Pozitiile tarilor UE in aceasta chestiune difera, ceea ce face ca deciziile comune privind autorizarea unui produs modificat genetic sa fie mai greu de luat.

Unele sunt receptive, sustinand ca acest tip de recolte asigura o productie mai mare si sunt mai rezistente la daunatori. Altele raman preocupate de problema riscurilor pentru sanatate si mediu. Multi agricultori se tem ca aceste culturi ar putea contamina recoltele organice si conventionale, care ar fi astfel mai greu de comercializat sub eticheta de produse fara OMG.

In UE, OMG-urile se cultiva pe scara mult mai redusa comparativ cu SUA, Brazilia si Argentina. In prezent, doar doua produse modificate genetic pot fi comercializate spre cultivare in UE si doar unul dintre ele a fost aprobat pentru consum alimentar (porumbul MON810).

Procesul de autorizare de catre UE urmeaza sa fie imbunatatit in ceea ce priveste atat protectia consumatorilor, cat si functionarea pietei interne. Pentru a fi adoptata, propunerea necesita aprobarea guvernelor UE si a Parlamentului European.

PIATA agricola

FINANTARI EUROPENE: PROMOVAREA PRODUSELOR AGRICOLE ESTE FINANTATA DE UE CU 60 DE MILIOANE DE EURO

PROGRAME. Bruxelles-ul a aprobat 19 de programe pentru promovarea produselor agricole in Uniunea Europeana, cu o contributie din partea UE de 50%. Suma totala alocata programelor este de 60,6 milioane de euro iar perioada de derulare este de la unu la trei ani. Programele de interventie acopera fructe, legume, carne, produse lactate, miere, flori, inul pentru fibra si produsele biologice.

“Produsele agricole din UE sunt unice in calitate si diversitate. Intr-o piata mondiala deschisa, pur si simplu a produce alimente excelente si bauturi nu este de ajuns. La nivelul comunitatii europene trebuie sa ne intensificam eforturile noastre de a explica consumatorilor standardele de calitate si produsele pe care agricultura europeana le aduce la masa. Programele UE de acest gen pot ajuta producatorii nostri intr-o lume tot mai competitiva”, a declarat Dacian Ciolos, comisarul UE pentru agricultura si dezvoltare rurala.

Prin intermediul programelor pot fi finantate masuri de relatii publice si activitati de promovare avand ca scop evidentierea avantajelor produselor comunitare, in special in ceea ce priveste calitatea, igiena, siguranta alimentara, nutritia, etichetarea, bunastarea animalelor si de mediu. Aceste masuri pot include participarea la evenimente si targuri, campanii de informare privind alimentele cu denumire de origine (DOP), indicatie geografica protejata (IGP) sau specialitate traditionala garantata (STG), sau informatii privind sistemul de calitate si de etichetare in fermele ecologice.

PIATA agricola

OPERATIUNEA SILOZUL: MINISTERUL AGRICULTURII A LANSAT UN DETAŞAMENT PENTRU COMBATEREA ILEGALITATILOR CU CEREALE

PLAN. Conform unui comunicat de presa publicat pe site-ul Ministerului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale, s-a lansat, la nivel national, planul de actiune SILOZUL pentru prevenirea si combaterea ilegalitatilor ce se comit in domeniul producerii, depozitarii, comercializarii produselor cerealiere si a produselor procesate din cereale. Astfel, reprezentantii Ministerului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale alaturi de reprezentanti ai Inspectoratului General de Politie, ai Garzii Financiare si ai Companiei Nationale de Autostrazi si Drumuri Nationale din Romania SA au constituit echipe mixte de control in vederea verificarii modului de respectare a legislatiei care reglementeaza piata pe filiera cerealelor. Controalele au fost efectuate la agenti economici, persoane fizice si juridice care recolteaza, valorifica, transporta, achizitioneaza, depoziteaza sau comercializeaza cereale si produse procesate din cereale, la nivelul tuturor judetelor si a municipiului Bucuresti.

Conform datelor centralizate de MADR, in perioada 18 - 24.06.2010 au fost efectuate 454 controale, ocazie cu care au fost verificate 854 de mijloace de transport. Pentru neregulile depistate s-au aplicat 14 avertismente scrise, 231 amenzi, in valoare de 334.690 lei. Pentru neevidentierea, cerealelor, produselor finite si a materiilor prime in actele contabile, precum si la transportul produselor s-au confiscat urmatoarele: grau de consum 2,6 tone, orz 69,58 tone, rapita 69 tone, in valoare de 77392 lei, precum si alte produse (paine, faina) 6,76 tone, din care in judetul Mures, cantitatea de faina de 5,94 tone, in valoare de 6528 lei.

PIATA agricola

SIGLA: INCEPAND CU 1 IULIE, SIGLA UE PENTRU PRODUCTIE ECOLOGICA ESTE OBLIGATORIE

ECOLOGIC. Incepand cu data de 1 iulie 2010, in conformitate cu Regulamentul (CE) Nr. 271/2010 al Comisiei Europene din 24 martie 2010, in ceea ce priveste sigla Uniunii Europene pentru productie ecologica, aplicarea siglei UE pe produsele alimentare preambalate este obligatorie. Sigla UE a agriculturii ecologice este folosita pentru a completa etichetarea alimentelor si bauturilor ecologice in scopul atragerii atentiei consumatorilor. Pentru produsele importate si cele neambalate utilizarea acestei sigle este optionala.

Sigla ecologica a UE, trebuie sa fie insotita de indicarea locului de producere a materiilor prime agricole. Aceasta indicatie poate fi de forma “UE”, “non-UE” sau numele tarii din UE sau din afara UE, unde au fost obtinute produsul sau materiile prime ale acestuia. Numarul de cod al organismului sau al autoritatii de control trebuie sa fie plasat imediat sub sigla comunitara conform art. 58 din Regulamentul (CE) nr. 889/2008. Operatorii economici au o perioada de tranzitie de doi ani pentru a se conforma cu privire la aplicarea acestor noi norme de etichetare.

Noua sigla comunitara ofera consumatorilor o serie de garantii: minim 95% din ingredientele produsului au fost produse dupa metoda de productie ecologica, produsul respecta regulile schemei oficiale de inspectie, produsul provine direct de la producator sau procesator, intr-un ambalaj sigilat, produsul poarta numele producatorului, procesatorului sau vanzatorului si numele sau codul organismului de inspectie si certificare.

Sigla nationala a Romaniei pentru agricultura ecologica „ae” poate fi folosita optional alaturi de sigla comunitara. Potrivit declaratiei Comisarului UE pentru agricultura si dezvoltare rurala, Dacian Ciolos, utilizarea noii sigle, ca un simbol recunoscut pe scara larga privind productia de alimente ecologice la nivel comunitar, ofera consumatorilor garantia ca produsele sunt in conformitate cu reglementarile stricte ale agriculturii ecologice din UE.

PIATA agricola

PROPUNERE: CIOLOS PROPUNE ASIGURAREA VENITURILOR FERMIERILOR

REFORMA: Comisia Europeana (CE) analizeaza propuneri pentru infiintarea unui sistem de asigurare a veniturilor fermierilor, finantat public, parte a reformei politicii agricole comune a blocului comunitar, a precizat comisarul pentru Agricultura, Dacian Ciolos. Comisarul european pentru agricultura a declarat ca este luata in calcul si o propunere pentru crearea unei agentii care sa promoveze produsele agricole europene la nivel global.

Detaliile programului de asigurari se afla in lucru, dar CE ar trebui sa poata discuta aceste planuri in a doua jumatate a acestui an. “Ne gandim la un instrument cu o contributie publica, sau public-privata, administrata la nivel de state sau UE. Intrucat UE a renuntat la multe dintre mecanismele de administrare a pietei, sunt necesare instrumente noi pentru a asigura un venit minim pentru fermieri”, a afirmat Ciolos referitor la schema de asigurari.

Comisarul isi va prezenta ideile privind reforma politicii agricole comune intr-un raport care va fi prezentat in noiembrie, iar propuneri legislative ar putea fi facute in iulie 2011.

PIATA agricola

DISPONIBILIZARI: MINISTERUL AGRICULTURII A ANUNTAT REDUCERI DE PERSONAL

BUGET. Peste 90% din bugetul Ministerului Agriculturii a fost deja cheltuit pentru plata subventiilor si a restantelor din 2009, astfel ca institutia mai are bani doar pentru subventionarea motorinei. Ministrul Agriculturii, Mihail Dumitru, a declarat pentru Mediafax, ca din bugetul Ministerului, de peste doua miliarde de euro, au fost cheltuiti aproximativ 1,9 miliarde euro pentru subventiile si restantele din anul trecut, care au fost acoperite integral. „Ne-au mai ramas bani doar pentru motorina. Restul vom plati la anul”, a explicat Dumitru.

El a adaugat ca institutia pe care o conduce a pregatit un numar important de scheme de ajutor de stat pe care le-a trimis la Bruxelles si le-a negociat cu Comisia Europeana (CE), dar din lipsa resurselor bugetare acestea nu pot fi aplicate. Primele doua masuri vizeaza subventii pentru crescatorii de porci si pasari in valoare de 493 milioane lei, respectiv 486 milioane lei. A treia forma de ajutor, in valoare de 4,4 milioane lei, vizeaza subventii pentru a-i compensa pe fermieri pentru pierderile de animale. De asemenea, au fost negociate subventionarea dobanzii la creditele agricole cu un buget de 35 milioane lei si ajutoare de stat pentru primele de asigurare pentru culturile agricole cu fonduri de 154 milioane lei.

Ministrul anunta si disponibilizari

Ministerul Agriculturii va disponibiliza pana in toamna un numar de 2.820 de angajati, reprezentand o reducere cu 26-27% a numarului de personal. Avem doua proiecte de restructurare, unul de disponibilizare si altul de comasare. In total vor fi disponibilizati 2.820 de angajati dintre care aproximativ 2.000 sunt salariati ai directiilor judetene”, a declarat Mihail Dumitru. El a aratat ca vor pleca si angajati din sediul ministerului, precum si din opt institutii subordonate.

PIATA agricola

GreenNews: ORGANIZATIILE EUROPENE DE MEDIU ATRAG ATENTIA ASUPRA CULTURILOR ENERGETICE

BIOCOMBUSTIBIL. Tarile UE sunt incurajate sa instituie sisteme de certificare pentru a se asigura ca biocarburantii ajuta la reducerea emisiilor si nu ameninta biodiversitatea. Planurile, prezentate de catre Comisia Europeana, s-ar aplica la toate tipurile de biocombustibili, inclusiv combustibilul importat. Comisia a afirmat ca aceste scheme ar genera reduceri substantiale de CO2 si ar ajuta la protejarea padurilor si a zonelor umede. Comisarul UE pentru energie Gunther Oettinger, a declarat: “In anii urmatori, biocombustibilii sunt principalele alternative la benzina si motorina utilizate in transport, care produc mai mult de 20% din emisiile de gaze cu efect de sera in Uniunea Europeana”.

In ultimii ani, biocombustibilul - o data vazut ca un salvator verde al transportului - a cazut in dizgratia grupurile ecologiste si a factorilor de decizie politica. Studiile au aratat ca unii biocombustibili sunt mai poluanti ca si combustibilii fosili pe care ii inlocuiesc. O alta preocupare ecologista este ca o cerere tot mai mare de combustibili a condus la cultivarea terenului arabil cu culturi energetice, in defavorarea culturilor alimentare. Studiile de specialitate au ridicat, de asemenea, suspiciunea ca plantatiile de biocombustibili ar putea dauna ecosistemelor fragile.

Centrul pentru Dezvoltarea Durabila Greentin

FERMIER IN ZOOTEHNIE - LOC FRUNTAS IN TOPUL CELOR MAI PROASTE LOCURI DE MUNCA ALE ANULUI 2010

JOB. Portalul de locuri de munca CarrerCast.com a realizat topul anual al celor mai bune si al celor mai rele 15 locuri de munca din SUA din 2010. Topul a fost realizat luandu-se in calcul cinci factori: venit, stres, conditii de munca, nivelul de efort fizic, posibilitati de angajare. Conform topului american, fermier in sectorul produselor lactate, adica lucrator in ferme se numara printre cele mai proaste locuri de munca ale anului 2010. Job-urile alese drept cele mai bune in urma evaluarii variabilelor nu sunt cele mai bine platite si nici cele mai vizibile, ci acele locuri de munca placute cu un nivel scazut de stres si cu posibilitati de avansare.

Top 15 cele mai bune job-uri 2010
1. Actuar (specialist in managementul riscului)
2. Inginer de software
3. Analist sisteme computerizate
4. Biolog
5. Specialist in istorie
6. Matematician
7. Asistent juridic
8. Statistician
9. Contabil
10. Tehnician dentar
11. Filosof
12. Meteorolog
13. Specialist in proiectare si proprietati tehnice
14. Ordonator de credite bancare
15. Web developer

Top 15 cele mai proaste job-uri 2010
1. Salahor platforma petroliera
2. Taietor de lemne
3. Muncitor prelucrare fier
4. Fermier in sectorul produselor lactate
5. Sudor
6. Gunoier
7. Sofer taxi
8. Muncitor in constructii
9. Responsabil contoare de parcare
10. Postas
11. Macelar
12. Fotojurnalist
13. Pompier
14. Muncitor prelucrare table
15. Asistent/tehnician medical de urgente

PIATA agricola

AGROMALIM DISTRIBUTION A LANSAT UN NOU PORTAL

LANSARE. Compania Agroalim Distribution, parte a Smithfield Group, a lansat in 8 iunie site-ul www.agroalim.ro, un portal din care vizitatorii vor afla mai multe informatii despre una din cele mai mari companii de distributie la nivel national.

Site-ul contine sectiunile clasice de prezentare ale unei companii de distributie precum: misiunea si viziunea companiei, distributie & logistica, parteneri (clienti si furnizori Agroalim), portofoliul retail si food service, dar si cateva concepte speciale – cum ar fi sectiunile promotii, dedicate atat clientilor din retail (traditional & modern) cat si clientilor food service, retete dedicate consumatorilor finali.

“Oferta de produse congelate si refrigerate s-a dezvoltat destul de mult in ultima perioada in Romania, desi consumul acestora este inca unul destul de redus in comparatie cu tarile din Europa de Vest. Speram ca prin acest nou website, consumatorii sa faca cunostinta cu noile produse, sa le caute in magazine si sa le cumpere, iar sectiunea de retete sa atraga cat mai multe gospodine pentru a gati preparate delicioase cu produsele distribuite de catre Agroalim“ declara Ana Popa, director marketing Agroalim Distribution.

PIATA agricola

NUTRITIE: ESTERII DE STANOLI DIN PLANTE CU ROL IN REDUCEREA COLESTEROLULUI SANGUIN AU AJUNS IN ROMANIA

PAINE. Dobrogea Grup a introdus in premiera in Romania o descoperire importanta in nutritie: esterii de stanoli din plante cu rol in reducerea colesterolului sanguin. Dobrogea Grup a lansat pe piata romaneasca painea de secara Dobrogea Benecol ce contine ingredientul Benecol (2 grame de esteri de stanoli din plante in fiecare portie), cu rol dovedit clinic in reducerea colesterolului. Lansarea produsului Dobrogea-Benecol a fost organizata sub inaltul patronaj al Federatiei Europene a Academiilor de Stiinte Medicale, precum si al Academiei de Stiinte Medicale din Romania.

La eveniment au participat numeroase personalitati ale vietii medicale din Romania si inventatorul Benecol, cercetatorul finlandez Ingmar Wester. Acesta a declarat: “Consumul zilnic de produse Benecol, la mesele principale, asigura doza zilnica de esteri de stanoli din plante necesara scaderii colesterolului. Plant Stanol Esterii sunt recomandati de numeroase organisme nationale si internationale din domeniul nutritiei, fiind considerate ingrediente eficiente si sigure pentru sanatatea noastra. Acestia sunt molecule asemanatoare colesterolului si se gasesc, in concentratie mare, in uleiurile vegetale si in cereale. Ei actioneaza prin reducerea absortiei colesterolului din tractul digestiv, atat a colesterolului din dieta, cat si a celui biliar”.

Painea de secara Dobrogea Benecol are rolul de a reduce rapid, semnificativ si pe termen lung colesterolul din sange. Doza zilnica recomandata este de 4 felii de paine, care contin cele 2 grame de esteri de stanoli din plante necesare scaderii colesterolului. Dobrogea Grup comercializeaza painea de secara Dobrogea Benecol in doua moduri de ambalare: 80 g (4 felii), ceea ce reprezinta doza zilnica recomandata, si 240 g - 12 felii, necesarul pentru trei zile de dieta.

Esterii de stanoli din plante au fost descoperiti de chimistul finlandez Ingmar Wester, iar acum sunt produsi de compania Raisio-Finlanda - si sunt comercializati sub brandul Benecol. Produsele Benecol au fost introduse pe piata in urma cu aproape 20 de ani, iar la ora actuala sunt comercializate in peste 30 de tari din intreaga lume. Astfel ca milioane de oameni din peste 30 de tari ale lumii consuma zilnic produsele fabricate pe baza de Benecol. Esterii de stanoli din plante sunt recomandati pentru scaderea colesterolului si de catre Autoritatea Europeana pentru Siguranta Alimentelor.

Cantitati mici de esteri de stanoli se gasesc in porumb, grau, secara si alte plante. Combinand stanolii cu extracte de uleiuri vegetale, compania Raisio a creat ingredientul Benecol, ideal pentru o gama larga de alimente. In lume se comercializeaza acest ingredient pentru a fi adaugat in margarina, iaurt, suc natural de fructe etc.

PIATA agricola

STRATEGIE: MINISTRUL AGRICULTURII ISI PROPUNE REABILITAREA SISTEMULUI DE IRIGATII CU BANI DE LA BANCA MONDIALA

IRIGATII. Ministrul Agriculturii, Mihail Dumitru a anuntat la sfarsitul lunii mai ca, in cel mult o luna, se va finaliza o strategie de adaptare a sistemului de irigatii din Romania, in noile conditii in care sectorul nu mai poate fi subventionat. Acesta a precizat ca, in pofida faptului ca din 2010 producatorii agricoli nu mai beneficiaza de subventii pentru efectuarea irigatiilor, in acest an au fost contractate pentru irigat peste 413.000 hectare de culturi agricole.

Potrivit Ministrului, o parte din strategie ar putea fi pusa in aplicare cat mai rapid deoarece exista un program de reabilitare derulat cu fonduri de la Banca Mondiala.

“Am mers pe ideea reabilitarii sistemului de irigatii din fonduri de la Banca Mondiala pentru reducerea energiei si apei utilizate. Avem, de asemenea, un target pe investitiile care se fac prin Fondul European pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala (FEADR) care trebuie garantate cu o reducere a consumului de energie si apa de 10%”, a precizat Dumitru.

PIATA agricola

PROTEST: FERMIERII EUROPENI SE OPUN UNUI ACORD DE SCHIMB INTRE UE SI PIATA COMUNA DIN AMERICA DE SUD

PIATA. Fermierii spanioli merg pe mana lui Ciolos. “In Ciolos we trust” au scandat fermierii spanioli care au protestat impotriva intentiilor premierului lor, Jose Luis Zapatero, de a incheia un acord de liber schimb intre UE si “piata comuna” din America de Sud (Mercosur). Increderea lor in comisarul trimis de Romania la Bruxelles, Dacian Ciolos, se datoreaza faptului ca este vazut drept un om-cheie, care ar putea bloca planurile lui Zapatero.

Desi socialist, premierul Spaniei vrea un acord comercial intre UE si statele Mercosur (Argentina, Brazilia, Uruguay si Paraguay). “Concuram cu state din lumea a treia care nu respecta reguli, in timp ce noi le respectam, in materie de mediu, problemele sociale si de munca”, a explicat motivul protestului, pentru cotidianul spaniol Hoy, vicepresedintele celui mai mare sindicat agricol din Spania (Asaja), Ricardo Serra.

Scrisoare pentru comisarul Ciolos

“Cerem ca noua Politica Agricola a UE sa contina mecanisme care sa regleze pietele, pentru evitarea vanzarii in pierdere si sa puna capat importurilor inechitabile”, se arata intr-o scrisoare deschisa, care i-a fost trimisa lui Ciolos de fermierii spanioli. Agricultorii sustin ca au fost nevoiti sa-si vanda fructele in magazine chiar si la 10% din valoarea cuvenita si pretul graului a scazut cu 40% fata de inceputul lui 2008. Fermierii se planga ca, desi le-a promis in decembrie 2009, Zapatero nu a luat nicio masura pentru a impiedica prabusirea preturilor.

In afara fermierilor spanioli, Franta si alte state UE vor sa blocheze intentiile guvernului spaniol (care detine presedintia rotativa a Consiliului de Ministri al UE) de a semna un acord cu Mercosur.

PIATA agricola

PRODUCTII: AMICITIA – O CAFEA DE CALITATE SUPERIOARA PRODUSA IN UGANDA, SE PREGATESTE SA INTRE PE PIATA EUROPEANA

CAFEA. Incepand cu acest an, in urma unei colaborari cu fermierii africani din Uganda, Caffe River va aduce pe piata, “Cafeaua Prieteniei”. Cafeaua Omukwano, este produsa in urma unui proiect demarat de Caffe River si Nucafe (Asociatia Cultivatorilor de Cafea Ugandezi). Proiectul de colaborare dintre Caffe River si Nucafe are drept scop incercarea de emancipare a cultivatorilor de cafea ugandezi, reducerea statutului lor de saracie si incercarea de a crea in acelasi timp, o cafea de calitate mai ridicata fata de standardele obisnuite.

Cultivatorii de cafea din Uganda traiesc in conditii de permanenta saracie, deoarece munca lor este subevaluata de diferiti intermediari care exploateaza conditia lor de ignoranta si saracie. De ani buni, Nucafe isi propune sa amelioreze conditiile lor de viata, atat din punct de vedere economic si organizational, cat si social, cu o atentie particulara spre imbunatatirea statutului femeii. Dupa ce au semnat in 2009 un memorandum, reprezentantii Caffe River si Nucafe s-au intalnit in martie 2010 cu sute de fermieri din diverse zone din Uganda. Fermierii ugandezi s-au aratat foarte interesati de provocarea de a produce cafea de calitate inalta in schimbul certitudinii unei plati echitabile.

In 27 martie 2010, a fost semnat la Kampala, un acord intre Caffe River si Nucafe, care prevede ca se va achizitiona cafea de calitate foarte inalta, in perioada iulie 2010-februarie 2011 de la 20 de asociatii diverse de cultivatori. Acordul este cu atat mai special, cu cat se incearca rezolvarea treptata a tuturor impedimentelor care pun piedici cultivatorilor sa intre pe piata, mentinandu-i in conditii de subordonare fata de intermediari.

Acestui proiect i-a fost atribuit numele Omukwano, care in limba ugandeza inseamna “amicitia”.

PIATA agricola

DECIZIE: ADMINISTRATIA AMERICANA VREA SA SCUMPEASCA INGRASAMINTELE PENTRU A REDUCE POLUAREA

INTREBARI. Cercetatorii americani ridica semne de intrebare cu privire la impactul incalzirii globale asupra agriculturii. Ray Massey, economist specializat in horticultura in cadrul programului Commercial Ag Program demarat de Universitatea din Missouri, a precizat in cadrul unui simpozion organizat de universitatea americana, ca una dintre marile intrebari la care agricultura va trebui sa raspunda este daca gazele cu efect de sera pot influenta negativ agricultura sau profitul obtinut din agricultura. „Este agricultura o sursa de emisii sau compensari, poate contribui agricultura la reducerea emisiilor de gaze cu efect de sera, si ce impact au aceste emisii asupra agriculturii? acestea sunt intrebarile la care agricultura trebuie sa raspunda”, a spus Massey.

Conform universitarului american, sursele gazelor cu efect de sera se prezinta astfel: 29% Industrie, 18% Transport Comercial, 18% Transport Rezidential, 8% Agricultura. Cele opt procente cauzate de agricultura se impart astfel: 50% substantele din sol, 33% sunt cauzate de fermentarea gunoiului de grajd, 15% masinile si utilajele utilzate in agricultura iar 2% sunt diverse cauze. Massey explica ca in cazul solului, cea mai mare parte a emisiilor este legata de utilizarea azotului.

Universitarul american a atras atentia ca Agentia pentru Protectia Mediului din SUA intentioneaza stabilirea unor regulamente stricte si eliberarea unor permise pentru producatorii de amoniac, ceea ce ar determina o crestere substantiala a preturilor la ingrasaminte. In aceasta situatie, Massey sustine ca fermierii vor fi nevoiti sa reduca utilizarea ingrasamintelor, fapt ce va influenta rentabilitatea activitatii agricole.

PIATA agricola

GreenNews: ROMANIA SARBATORESTE BIODIVERSITATEA ONLINE

BIODIVERSITATE. Incepand cu aceasta luna, Romania va avea un Mecanism de Schimb de Informatii cu privire la biodiversitate, unde autoritatile comunitare si locale, expertii si publicul larg vor putea gasi informatii centralizate si date stiintifice din acest domeniu. Astfel, Romania se alatura celorlalte 88 de state semnatare ale Conventiei privind Diversitatea Biologica in care au fost implementate mecanisme similare. Portalul poate fi accesat la adresa www.biodiversitate.mmediu.ro.

Portalul este o componenta a proiectului “Suport pentru Conformarea Strategiei Nationale si a Planului de Actiune pentru Biodiversitate cu Conventia privind Diversitatea Biologica si realizarea Mecanismului de Informare”, finantat de Fondul de Mediu si implementat de Universitatea Ecologica din Bucuresti. Utilizatorii portalului, gazduit de serverul Agentiei Europene de Mediu, vor putea descarca si incarca informatii, sistemul fiind interactiv. Ei vor putea gasi o serie de documente cu informatii stiintifice despre biodiversitate, o galerie foto generoasa, care poate fi utilizata si ca material didactic, informatii despre legislatia si politicile din domeniu si o harta a tuturor parcurilor nationale, gradinilor zoologice si zonelor de importanta pentru biodiversitate.

Centrul pentru Dezvoltare Durabila GREENTIN

COMISIA EUROPEANA SOLICITA TRANSPARENTA PRIVIND BENEFICIARII FONDURILOR UE

TRANSPARENTA. Ministerele Agriculturii din statele membre ale Uniunii Europene au fost nevoit sa publice, pana vineri, 30 aprilie, la miezul noptii, cifrele privind beneficiarii finantarilor UE in anul 2009, ca regula europeana privind transparenta.

„In timp ce Politica Agricola Comuna (PAC) asigura multe beneficii pentru societate, cum ar fi aprovizionarea cu alimente sigure si din belsug sau asigurarea unui sprijin pentru piata muncii in mediul rural, este de asemenea foarte important ca platitorii de taxe sa stie cum sunt cheltuiti banii lor in cadrul PAC”, a declarat comisarul european pentru agricultura si dezvoltare rurala Dacian Ciolos.

El a subliniat dificultatile cu care fermierii s-au confruntat anul trecut si rolul extrem de important al platilor directe efectuate in baza PAC, precum si celelalte masuri de ajutor luate pentru a suplimenta veniturile fermierilor in 2009. Totodata, Ciolos le-a cerut tuturor europenilor interesati sa participe la dezbaterea publica privind viitorul Politicii Agricole Comune, lansata de comisarul roman luna aceasta.

PIATA agricola

GreenNews: ROMANIA SUSTINE INVESTITIILE IN ENERGII REGENERABILE

INVESTITII. Romania sustine investitiile in energii regenerabile, in limite „rezonabile” care sa asigure siguranta sistemului, dar nu va sprijini speculatorii care vand proiecte investitorilor, a declarat, ministrul Economiei, Adriean Videanu. „Va invit la proiecte care isi demonstreaza viabilitatea. Toate institutiile statului vor sprijini productia de energie regenerabila, dar unele proiecte au, datorita birocratiei, mici sincope. Vom sustine neconditionat energiile regenerabile, dar in anumite limite rezonabile care sa asigure siguranta sistemului", a afirmat Videanu.

Romania are solicitari pentru constructia unor capacitati de 23.000 MW in turbine eoliene, cantitate mult prea mare in raport cu capacitatile de preluare in sistem a energiei produsa astfel. „Evident ca nu va putea sa se dezvolte o astfel de capacitate. Nu vom sprijini speculantii, adica pe cei care vand proiecte investitorilor. Sa vina investitorii”, a spus Videanu. El a mai adaugat ca sustine ideea ca Guvernul sa poata emite in vacanta parlamentara ordonante de urgenta pentru sustinerea proiectelor de energie regenerabila.

Centrul pentru Dezvoltare Durabila Greentin

    SPUNE CE CREZI DESPRE PAC

     

CONSULTARE. Pana in 2013, politica agricola comuna (PAC) va face obiectul unei noi reforme. Anul acesta, Comisia Europeana va lansa o consultare publica privind PAC dupa 2013, odata cu publicarea unui document politic in care vor fi prezentate diferite scenarii pentru viitorul acestei politici. "Politica agricola comuna se afla in serviciul intregii societati. Este o politica a noastra, a tuturor, nu doar a agricultorilor, fiind strans legata atat de siguranta alimentara, cat si de amenajarea teritoriului, ocuparea fortei de munca, mediu si schimbari climatice. Comunicati-ne care sunt nevoile si asteptarile dumneavoastra in ceea ce priveste viitorul agriculturii si al zonelor rurale din Europa, pentru a ne ajuta sa elaboram o politica adecvata", a precizat, Dacian Ciolos, comisarulpentru agricultura si dezvoltare rurala. Toti cetatenii UE si toate organizatiile interesate, indiferent daca desfasoara sau nu activitati in sectorul agricol, sunt invitate sa participe la dezbaterea privind viitorul, principiile si obiectivele politicii agricole comune. Comisarul Ciolos a prezentat principalele teme de dezbatere in cadrul unui discurs in fata Parlamentului European.

PIATA agricola

DECIZIE: BRUXELLS-UL A AUTORIZAT CULTIVAREA CARTOFULUI MODIFICAT GENETIC AMFLORA

AUTORIZARI. Comisia Europeana (CE) a autorizat cultivarea cartofului modificat genetic Amflora in Uniunea Europeana (UE). Cartoful Amflora va fi cultivat pentru extragerea de amidon industrial, fabricarea hartiei, insa si in hrana animalelor. Decizia Bruxellesului a starnit valuri de proteste in randul organizatiilor ecologiste si a statelor membre. CE a adoptat si trei decizii de plasare pe piata a trei tipuri de porumb modificat genetic pentru hrana, dar nu si pentru cultivare. Comisia a dat asigurari ca toate deciziile favorabile industriei de biotehnologie au fost subiectul unor cercetari atente si se intemeiaza in principal pe un aviz favorabil dat de Agentia europeana pentru siguranta alimentara. In 2007, statele membre UE luasera in discutie posibilitatea autorizarii cultivarii acestui tip de cartof, insa nu au reusit sa ajunga la un consens. Este pentru prima data in 12 ani cand UE autorizeaza cultivarea unui OMG.

Cererea de autorizare a comercializarii cartofului Amflora a primit o opinie favorabila in Suedia, care a fost insarcinata cu evaluarea riscurilor. Desi unele state membre au avut obiectii impotriva acestei evaluari, EFSA (Autoritatea Europeana pentru Siguranta Alimentara) a confirmat in mod repetat evaluarea pozitiva. Cartoful este prin natura sa o cultura care prezinta un risc scazut de a se raspandi in mediul inconjuraror sau de a-si transfera genele altor plante. Dupa cum prezinta si studiul efectuat de EFSA: "Cartoful supravietuieste foarte rar in afara mediului de cultura si nu exista indicatii privind invazivitatea cartofului modificat genetic. Din moment ce reproducerea este vegetativa si schimbul natural de material genetic este posibil numai cu alte varietati de cartof, exista un risc neglijabil de flux transgenic. Deci nu sunt anticipate efecte accidentale asupra mediului inconjurator”.

Cartoful modificat genetic cu denumirea Amflora (EH92-527-1), a fost creat de compania de chimicale BASF din Germania pentru a produce mai mult amidon sub forma de amilopectina ce poate fi procesata industrial pentru fabricarea textilelor, hartiei si betonului. Amflora a primit ieri toate autorizatiile solicitate de BASF: de cultivare comerciala pentru uz industrial si de utilizare a amidonului pentru produse alimentare destinate oamenilor si animalelor. Este prima decizie de a autoriza un nou OMG dupa 1998, anul in care a fost autorizat porumbul MON810.

Pe langa riscurile comune tuturor organismelor modificate genetic, cea mai grava problema reprezentata de Amflora este gena marker pe care o contine (NPT II) care ii confera rezistenta la o serie de antibiotice dintre care cele mai importante sunt: kanamicina, neomicina, paromicina, butirosin, gentamicina B si geneticin, fiecare dintre acestea avand un spectru larg de actiune. Nu se poate garanta ca gena de rezistenta la antibiotice nu va intra in lantul alimentar. (Sursa infomg.ro)

PIATA agricola

INTALNIRE: ROMANIA SI MOLDOVA AU SEMNAT UN ACORD POLITIC IN SECTORUL AGRICOL

VIZITA. Romania si Republica Moldova au semnat un acord politic general care contine 11 sectoare din domeniul agriculturii, industriei alimentare, sanitar-veterinare si siguranta alimentelor. Documentul a fost semnat de ministrul roman al Agriculturii, Mihail Dumitru, si omologul sau moldovean, Valeriu Cosarciuc. Mihail Dumitru a precizat ca Romania a acordat recent un sprijin financiar Republicii Moldova de 100 de milioane de euro si a discutat cu omologul sau moldovean, Valeriu Cosarciuc, posibilitatea integrarii agriculturii ca domeniu prioritar in cadrul acestui ajutor.

Ministrul moldovean al agriculturii a subliniat ca este foarte importanta experienta Romaniei pentru integrarea Republica Moldova in UE, dar si in domeniul agriculturii, industriei alimentare si domeniul sanitar-veterinar. Valeriu Cosarciuc a efectuat prima sa vizita oficiala in Romania, la invitatia omologului sau roman, Mihail Dumitru. Discutiile s-au axat pe sprijinul specialistilor MADR pentru modernizarea institutiilor agricole din Moldova.

PREMIU: GRASA DE COTNARI A OBTINUT MAREA MEDALIE DE AUR LA CONCURSUL INTERNATIONAL DE VINURI DE LA BERLIN

Societatea viniviticola Cotnari SA a obtinut marea medalie de aur la Concursul International de Vinuri de la Berlin. Societatea a primit marele premiu pentru un soi pur romanesc Grasa de Cotnari. Acest mare premiu vine la numai un an dupa ce la aceeasi competitie de la Berlin societatea comerciala Cotnari SA a obtinut doua medalii de aur pentru soiurile Francusa 2008 si Feteasca Alba 2008, acestea fiind singurele medalii pentru Romania.

”Daca acum doi ani, Cotnariul obtinea la Chisinau marea medalie de aur, distinctie care nu a mai fost castigata de peste 10 ani de vreun producator romani de vinuri, anul acesta Compania Cotnari SA revine in elita mondiala a vinurilor, atingand cea mai inalta treapta in evaluarea unui vin, cu un soi pur romanesc (Grasa de Cotnari) etalonul vinurilor romanesti”, a declarat directorul de marketing al companiei Cotnari SA, Catalin Grecu.

In luna februarie, aceeasi companie a obtinut sapte medalii de aur si trei de argint la Concursului International de Vinuri Chisinau (Wines & Spirits Contest), organizat in Republica Moldova.

PIATA agricola

PROCES: ECOLOGISTII AU OBTINUT IN INSTANTA ANULAREA CONTAMINARII SEMINTELOR DE CULTURA CU OMG-URI

SENTINTA. Curtea de Apel Cluj a anulat, printr-o sentinta definitiva, doua ordine ale Ministerului Agriculturii care permiteau contaminarea semintelor de cultura cu organisme modificate genetic (OMG). Decizia vizeaza Ordinul 185 care autoriza contaminarea cu OMG pentru semintele de cultura si material saditor si Ordinul 186 pentru semintele oleaginoase si textile. Actiunea in instanta a fost deschisa de Clubul Ecologic Transilvania.

Motivatie. Contrar normelor europene, legislatia romaneasca permitea prezenta a pana la 0,3% seminte modificate genetic in loturile de semintelor de cultura. „Odata cultivat, un lot de seminte care este deja contaminat in proportie de pana la 0,3 – 0,5% cu seminte modificate genetic, poate rezulta o productie contaminata cu seminte modificate genetic la nivel mult mai mare, care nu poate conduce decat la contaminarea generalizata a culturilor cu OMG. Din aceste considerente, asociatia Clubul Ecologic Transilvania a initiat procesul impotriva Ministerului Agriculturii, pentru corectarea acestei masuri abuzive de a autoriza contaminarea semintelor de cultura”, se precizeaza in comunicatul trimis de Asociatie.

Reprezentantii Asociatiei au precizat ca prin intermediul celor doua ordine se permitea o contaminare a semintelor de cultura direct in momentul in care erau cumparate, fara sa fie etichetate ca au un continut de OMG. Astfel, prin decizia Curtii de Apel Cluj, nu mai pot fi certificate ca seminte nemodificate genetic cele in care exista orice urma de OMG. Reglementarea oricarui prag de contaminare (peste nivelul de detectare 0%) a semintelor de cultura este ilegal la nivel european.

PIATA agricola

PALINCARII MARAMURESENI OCOLESC FISCUL

TRAFIC. Reprezentantii Directiei Judetene pentru Accize si Operatiuni Vamale Maramures au anuntat ca se confrunta cu tot mai multe cazuri de trafic cu alcool si fabricare de alcool si subproduse care nu sunt introduse in circuitul accizabil si impozabil. Directorul coordonator al Directiei Judetene pentru Accize si Operatiuni Vamale Maramures, Tiberiu Berindan, a explicat ca institutia pe care o reprezinta se confrunta cu numerose cazuri de trafic de tigari si alcool, astfel incat de “patrimoniul” institutiei a fost marit cu o serie de masini confiscate pentru ca transportau alcool fara a detine documente de insotire a marfii si sigiliu vamal.

Reprezentantul Directiei Judetene pentru Accize si Operatiuni Vamale Maramures a precizat ca sunt cazuri in care intampina probleme la controalele pe care le realizeaza la producatorii de alcool, in special se confrunta cu absentele proprietarilor. Tiberiu Berindan a precizat ca ar fi necesar ca accesul sa fie neconditionat si “fara prezenta reprezentantilor legali”. In urma a peste 530 de misiuni, efectuate in 2009, echipele mobile ale Directiei au confiscat bunuri in valoare de 754.000 lei, din care 9.000 de pachete de tigari, 750.5 litri tuica, 9 litri whisky, 1.057 litri bauturi spirtoase si 3.630 litri alcool etilic.

PIATA agricola

UN PARADIS PENTRU EVAZIONISTI: AGRICULTURA

DECLARATII. Senatorul Iulian Badescu, membru al Comisiei pentru agricultura, silvicultura si dezvoltare rurala a avut o interpelare cu privire la evaziunea din sectorul agricol.

“In sectorul agricol evaziunea fiscala are proportii uriase. Stoparea sau, macar, diminuarea practicilor evazioniste din agricultura ar genera, fara indoiala, o crestere de-a dreptul spectaculoasa a incasarilor la bugetul statului. In Romania, de ani buni, productia agricola declarata reprezinta cam 20 - 30 de procente din productia realizata efectiv. Restul se vinde pe piata neagra, sustragindu-se impozitarii. Practicile evazioniste sunt evidente in diferenta semnificativa dintre contributia sectorului agricol la buget si contributia sa la formarea P.I.B. Din pacate, evaziunea exista in tot sectorul agricol, nu doar la nivelul productiei efective”, a precizat senatorul.

In cadrul declaratiei sale politice, membrul comisiei pentru agricultura a enumerat metodele evazioniste specifice sectorului agricol. “De pilda, pe camp, se declara ca fiind insamantate mai multe hectare, pentru a se primi subventii mai mari. Sau se anunta a fi calamitate anumite zone, pentru a se primi despagubiri si fonduri de sustinere. Apoi se declara o parte din productie, iar restul este vandut fara acte catre angrosisti. La randul lor, acestia spun ca au vandut mai putin catre procesatori. De la procesatori, evaziunea se duce catre retail. Numai in cadrul procesarii, piata neagra este de circa 40%. Acelasi “lant al slabiciunilor” functioneaza, fara deosebiri notabile, si in zootehnie, si in pomicultura, si in viticultura, pe scurt, in toate subramurile agriculturii”, a declarat Badescu.

In opinia parlamentarului roman, importurile se dovedesc a fi cele mai profitabile afaceri. “Exista, insa, o subspecie de activitati inca si mai manoasa pentru evazionistii din agricultura: importurile. Majoritatea importurilor de carne, legume si fructe se deruleaza prin firme fantoma, care se sustrag cu usurinta de la plata T.V.A. Carui -smecher- nu-i convine sa aiba pe stoc si sa puna pe piata produse cu 19% mai ieftine decit ale –fraierilor- care nu stiu sa se descurce?!”

Senatorul a identificat doua solutii pentru rezolvarea problemelor identificate. “In opinia mea, doua ar fi caile de actiune principale in vederea realizarii acestui deziderat: reducerea TVA-ului si un control riguros pe piata, care sa includa pedepse penale. O reducere a TVA-ului la 5%, de la 19%, ar conduce la diminuarea sau chiar eliminarea evaziunii, pentru ca ar fi reduse sumele care trebuie platite ca impozite. De asemenea, printr-un control incrucisat, derulat de comisarii Garzii Financiare (al caror numar, in treacat fie spus, ar trebui marit de urgenta) pe intreg teritoriul tarii, incepind de la retail si continuind cu verificarea atenta a tranzactiilor dintre procesatori, angrosisti si cultivatori, sfera activitatilor infractionale ar putea fi restrinsa progresiv, pana la eliminarea totala a evaziunii”.

PIATA agricola

ZIUA EUROPEANA A MOZZARELLEI DE BIVOLITA

EVENIMENT. Regiunea Campania, Camera de Comert, Industrie si Artizanat din Salerno-Intertrade si Camera de Comert, Industrie si Artizanat din Caserta, in colaborare cu Camera de Comert Italiana pentru Romania organizeaza miercuri, 24 februarie 2010, cu incepere de la ora 12, Ziua Europeana a Mozzarellei de Bivolita D.o.P din Regiunea Campania. Evenimentul de degustare are loc la Hotel Intercontinental, Lounge.

Provenind din Italia, mozzarella este o branza alba, moale, proaspata, fabricata prin procedeul special "pasta filata", prin care cheagul se cufunda in zer fierbinte, apoi se intinde si se framanta pana la consistenta dorita. Candva, mozzarella se facea numai din lapte de bivolita. Astazi insa, cea mai mare parte se face din lapte de vaca.

Mozzarella se gaseste in doua variante. Mozzarella obisnuita, care exista si sub forma partial degresata sau complet degresata, este produsa in fabrica. Are o textura semi-moale, elastica, si este mai uscata, dar cu gust mai putin delicat decat omoloaga sa proaspata. Acest tip de mozzarella este cel mai bun pentru gatit, si este foarte populara pentru pizza, pentru ca se topeste atat de bine. Mozzarella proaspata, care este de obicei pastrata in zer sau in apa, este de multe ori etichetata ca “in stil italian”. In general este facuta din lapte integral, si are o textura mult mai moale si un gust dulce, delicat.

Mozzarella di bufala (de bivolita) este cea mai pretuita dintre tipurile de mozzarella proaspata. Doua varietati foarte apreciate de mozzarella proaspata sunt boconccini, care sunt bile mici (cam 2, 5 cm in diametru), marinate de obicei in ulei de masline si uneori ierburi aromatice, si versiunea afumata, numita mozzarella affumicata. Mai exista si minunata manteca, in care mozzarella este infasurata in jurul unei nuci de unt. Mozzarella este excelenta intinsa pe paine, cu sare, piper si putin ulei de masline.

 PIATA agricola

SCRISOARE: COMISARUL EUROPEAN AL AGRICULTURII, DACIAN CIOLOS ATENTIONEAZA MINISTERUL AGRICULTURII

CORESPONDENTA. Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale a confirmat primirea unei scrisorii de la Comisarul European pentru Agricultura, Dacian Ciolos. Scrisoarea primita este reactia Comisiei Europene, la ultimul raport trimestrial din 2009 trimis de catre Agentia de Plati si Interventie in Agricultura (APIA) in data de 14 ianuarie 2010 Comisiei Europene, din care rezulta depasirea unor termene asumate de Romania in Planul de Actiune pentru corectarea deficientelor in IACS, elaborat si agreat cu Comisia Europeana in 2009.

Comisarul cere noului Ministru al Agriculturii sa acorde o prioritate deosebita finalizarii acestor activitati la termenele asumate. Comisia isi ofera toata asistenta necesara indeplinirii cu succes a acestui plan de actiune de catre Romania, dar reaminteste ca implementarea corecta si la timp cade in sarcina autoritatilor romane. 

PIATA agricola

PRODUCTII: STATISTICILE ARATA CA PRODUCTIILE AGRICOLE SUNT IN SCADERE

STATISTICI. Datele Institutului National de Statistica arata ca, in anul 2009, s-au inregistrat scaderi ale productiei atat in sectorul laptelui, cat si in cel al carnii. In anul 2009, comparativ cu anul precedent, cantitatea de lapte de vaca colectata de unitatile procesatoare a scazut cu 68105 tone (-6,5%).

Scaderea productiei poate fi mentionata si la smantana de consum a carei cantitate produsa in anul 2009 s-a diminuat cu 1249 tone (-2,6%) fata de anul 2008 si la branzeturi cu 1414 tone (-2,0%), inclusiv cantitatea de branza obtinuta exclusiv din lapte de vaca (92,9% din productia totala de branzeturi). Productia de lapte acidulat (iaurt, iaurt de baut si altele) s-a mentinut din punct de vedere cantitativ, in anul 2009, la valoare apropiata de cea realizata in anul precedent.

Se remarca doua produse lactate cu cresteri semnificative ale productiei realizate in anul 2009 comparativ cu anul 2008 si anume: untul cu 1288 tone (+14,0%) si laptele de consum cu 25223 tone (+12,8%). Aceasta evolutie se datoreaza atat cresterii cantitatii de lapte importat cu 17408 tone (+35,7%) cat si a altor materii prime utilizate in procesul de fabricatie cu 9362 tone (+13,3%). Fata de luna corespunzatoare din anul precedent, in luna decembrie 2009 cantitatea de lapte de vaca colectat de unitatile procesatoare a scazut cu 4041 tone (-5,6%).

Scaderea productiei in luna decembrie 2009 comparativ cu luna corespunzatoare din anul 2008 se poate mentiona la branzeturi cu 330 tone (-6,2%).

In luna decembrie 2009 comparativ cu luna decembrie 2008 cea mai mare crestere a productiei s-a inregistrat la unt cu 88 tone (+9,1%), urmat de smantana de consum cu 168 tone (+4,0%), lapte de consum cu 509 tone (+2,9%) si de lapte acidulat (iaurt, iaurt de baut, lapte batut si altele) cu 191 tone (+1,9%).

In industria carnii, sacrificarile de bovine in unitatile industriale specializate au scazut, atat din punct de vedere al numarului de capete sacrificate, cu 37,8%, cat si al greutatii in carcasa, cu 37,4%, dar sacrificarile de porcine au crescut numeric cu 16,5% si cu 20,5% la greutatea in carcasa.

Numarul total al pasarilor sacrificate si greutatea in carcasa a acestora au crescut cu 17,4%, respectiv cu 20,6%, in unitatile industriale specializate inregistrandu-se cresteri, cu 16,3% la numarul pasarilor sacrificate si cu 13,3% la greutatea in carcasa.

In lunile analizate greutatea medie in carcasa la principalele specii de animale, prezinta usoare oscilatii.

PIATA agricola

PLATI: AGENTIA DE PLATI SI INTERVENTIE PENTRU AGRICULTURA PLATESTE PENTRU NEUTRALIZAREA DESEURILOR DE ORIGINE ANIMALA

SPRIJIN. Agentia de Plati si Interventie pentru Agricultura (APIA) a repartizat Centrelor APIA suma de 8,1 milioane de lei, reprezentand sprijinul financiar acordat pentru activitatea de neutralizare a deseurilor de origine animala, datorat cererilor depuse in perioada octombrie-noiembrie 2009.

Sprijinul financiar, in cuantum de 0,21 euro/kilogram deseu neutralizat, echivalent in lei la cursul oficial al BNR din ziua facturarii, s-a acordat potrivit HG 1211/2005. Potrivit actului normativ, nivelul sprijinului se acorda in functie de categoria de deseuri de origine animala si de provenienta acestora, dupa cum urmeaza: - 100% pentru animalele moarte provenite de la crescatori individuali si pentru animalele gasite moarte sau alte animale a caror colectare si neutralizare intra in sarcina consiliilor locale; - 50% pentru animalele moarte din ferme si pentru deseurile de origine animala provenite din activitatea industriei de taiere a animalelor/de procesare a carnii sau a altor produse de origine animala.

Beneficiarii sprijinului sunt persoanele fizice sau juridice care desfasoara activitati de neutralizare a deseurilor de origine animala in unitatile proprii, precum si concesionarul activitatii de neutralizare a deseurilor de origine animala.

PIATA agricola

LEGEA BERII: PATRONATUL SOCIETATILOR INDEPENDENTE PRODUCATOARE DE BERE SOLICITA UN SISTEM DE ACCIZARE DIFERENTIAT

LEGISLATIE. Patronatul Societatilor Independente Producatoare de Bere din Romania (P.S.I.P.B.R) a anuntat readucerea in discutie a legii berii.

Desi proiectul de lege “Plx 723/2006” a trecut de Parlament in 2007 si a ajuns pe masa presedintelui, prin exercitarea dreptului de reexaminare, Train Basescu a retrimis proiectul in dezbatere.

“Dorim sa atragem atentia ca in prezent, proiectul sta de mai bine de jumatate de an in Comisia de buget-finante, care a avut termen de depunere a raportului 15.06.2009. Prevederile proiectului de lege presupun un ajutor de stat pentru intreprinderile mici si mijlocii autohtone. Trebuie subliniat faptul ca prin acest ajutor de stat, asteptarile micilor producatori se refera la corectarea unui sistem de accizare nediferentiat, contrar normelor UE. De asemenea, mentionam ca este necesara urgentarea procesului in conditiile in care avem societati care isi inceteaza activitatea, fiind in incapacitate de plata din cauza datoriilor cumulate in perioada accizarii necorespunzatoare”, se arata intr-un comunicat transmis de Patronat.

”Dorim sa credem ca tergiversarea solutionarii acestui proiect de lege nu se face intentionat, pentru ca astfel nu s-ar adauga decat inca un factor care ajuta la dizolvarea industriei autohtone. De aceea, explicam motivul necesitatii de urgentare a votarii acestei legi: daca se mai amana aducerea in plen, se va mai pierde un an de productie, suficient ca micile societati sa nu poata supravietui”, se arata in comunicatul berarilor romani.

In expunerea de motive a proiectului de lege se mentioneaza ca in 1990 in industria berii au functionat un numar de 32 de societati comerciale, ca mai apoi numarul acestora sa creasca la 125 in perioada 1991-1994, majoritatea fiind considerate mici si mijlocii. In perioada 1995-1997, cresterea nivelului dobanzilor bancare si devalorizarea monedei nationale, au condus la falimentarea a 105 fabrici de bere (in 2006 functionau doar 20).

PIATA agricola

DACIAN CIOLOS, COMISARUL PROPUS PENTRU PORTOFOLIUL AGRICULTURII EUROPENE: "TREBUIE SA LASAM PIATA SA DECIDA PRETUL"

AUDIERI. Dacian Ciolos, candidatul Romaniei pentru functia de comisar european pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala, a fost audiat de membrii Parlamentului European, vineri, 15 ianuarie 2010. Viitorul Politicii Agricole Comune dupa anul 2013 si aspectele sale bugetare, utilizarea platilor directe si volatilitatea preturilor pe piata produselor alimentare si actualele negocieri internationale s-au numarat printre subiectele aduse in discutie de parlamentarii europeni pe durata audierii lui Dacian Ciolos.

"Principala prioritate a mandatului meu va fi definirea perspectivelor Politicii Agricole Comune dupa 2013. Agricultorii europeni vor stabilitate si predictibilitate, consumatorii vor alimente sigure si sanatoase, contribuabilii vor asigurari ca banii lor sunt cheltuiti eficient si transparent", a declarat Dacian Ciolos in cadrul discursului de deschidere. Paolo De Castro (S&D, Italia), presedintele Comisiei pentru Agricultura, a mentionat in deschiderea audierii recenta criza de pe diferitele piete agricole, mai ales in sectorul lactatelor. El a explicat ca un raspuns bun la astfel de crize este consolidarea unei politici capabile sa reprezinte toate regiunile europene, de la Nord la Sud, de la Est la Vest si sa ofere raspunsuri in concordanta cu nevoile societatii europene.

Viitorul Politicii Agricole Comune (PAC): "Sunt un reformator" Potrivit lui Luis Capoulas Santos (S&D, Portugalia) exista o contradictie intre raspunsurile scrise inaintate de Dacian Ciolos (transmise anterior Comisiei PE pentru agricultura), in care se subliniaza nevoia de reformare a PAC si comentariile sale aparute in presa, unde comisarul desemnat se refera doar la "simple ajustari". "Care este raspunsul corect" a intrebat domnul Capoulas Santos. "Sunt un reformator", a raspuns Ciolos. "PAC trebuie reformata", a adaugat acesta "reforma nu inseamna reducerea sprijinului financiar, dar adaptarea la noi provocari."

"Care trei masuri trebuie puse in aplicare pentru a imbunatati competitivitatea in urmatorii trei ani?" a intrebat George Lyon (ALDE, Marea Britanie). Comisarul desemnat a precizat: "investitii in programe care vor facilita adaptarea fermierilor la noile provocari, echilibrarea utilizarii platilor directe, precum si mai multe oportunitati pentru fermierii europeni pe piata mondiala." 

Plati directe si veniturile fermierilor

Albert Dess (PPE, Germania) l-a chestionat pe comisarul desemnat cu privire modul de abordare UE fata de situatia dificila a veniturilor fermierilor, care se pare ca au scazut in ultimii ani. "Platile directe ar trebui sa asigure un nivel minim al veniturilor" fermierilor europeni, a precizat Dacian Ciolos. Cu ajutorul reformei PAC, ar trebui sa se re-echilibreze modul in care ajutoarele sunt distribuite intre regiuni, fermieri si State Membre, a mai adaugat comisarul desemnat, raspunzand unei intrebari adresate de catre deputatul Capoulas Santos.

  La intrebarile lui Michel Dantin (PPE, Franta) si Csaba Sándor Tabajdi (S&D, Ungaria) cu privire la posibile sisteme de "plase de siguranta" pentru agricultori, domnul Ciolos a declarat ca in viitor ar putea fi puse in aplicare masuri menite sa garanteze veniturile, atunci cand exista fluctuatii puternice ale preturilor, similare cu cele aplicate in sectorul legumelor. Trebuie insa garantat ca aceste masuri nu influenteaza piata. "Trebuie sa lasam piata sa decida pretul", a subliniat domnul Ciolos. In plus, comisarul desemnat a declarat ca trebuie analizata posibilitatea concluderii de contracte intre producatori si comercianti.

Volatilitatea preturilor: necesitatea unui noi mecanism

Raspunzand domnului Dess, comisarul desemnat a mentionat ca nu trebuie sa se revina la mecanisme vechi de reglementare a pietei, in schimb "noi mecanisme care sa previna fluctuatiile de preturi" trebuie discutate si dezbatute. Potrivit lui Patrick Le Hyraic (GUE/NGL, Franta) "productia agricola trebuie considerata un serviciu de interes general", intreband in acest sens daca UE nu ar trebui sa garanteze pretul pentru volumul de productie. Comisarul desemnat a reiterat pozitia sa, conform careia un mecanism de reglementare a pietei este necesar pentru garantarea venitului si pentru stabilitatea preturilor, dar doar daca se ia in considerare cererea si oferta.

Actiuni specifice pentru fermele mici

"In fostele state comuniste, agricultura a cunoscut o criza si mai profunda decat in Europa de Vest. Spuneti-ne cum intentionati sa sprijiniti fermele mici si mijlocii din noile State Membre", a intrebat Krisztina Morvai (NI, Ungaria). Comisarul desemnat a raspuns ca "fermele mici reprezinta un segment important, nu numai in noile State Membre, dar si in sudul Europei. Este necesara o politica structurala pentru a moderniza fermele mici si pentru a dezvolta oportunitatile existente pe pietele locale, acolo unde exista o cerere mare pentru produse locale".

OMC: "Nu putem merge mai mult de atat"

Raspunzand unei intrebari puse de Georgios Papastamkos (PPE, Grecia) cu privire la runda de negocieri de la Doha, Ciolos a declarat: "Voi fi ferm in acest domeniu in care am facut deja concesii semnificative, nu putem merge mai mult de atat. Acum trebuie sa asteptam propunerile partenerilor nostri este nevoie de un acord global", a conchis el. Calitatea produselor, lupta impotriva contrafacerii si OMG Giancarlo Scottà (EFD, Italia) si-a exprimat ingrijorarea cu privire la produsele agricole contrafacute si la impactul lor negativ asupra pietelor agricole din Statele Membre. "Vom sprijini activitatile de cercetare pentru a construi tehnologii care sa imbunatateasca inspectiile, pentru a garanta respectarea regulilor privind calitatea produselor agricole si cresterea increderii consumatorilor", a spus Ciolos.

José Bové (Grupul Verzilor/ALE, Franta) a aratat ca: "studiile indica probleme legate de co-existenta produselor OMG si non-OMG". "Cum putem garanta fermierilor libertatea de a alege?", a intrebat acesta. "Consumatorii ar trebui sa poata alege, ca si fermierii", a raspuns Ciolos. Acesta a explicat ca depinde de Statele Membre sa se asigure ca aceste reguli sunt respectate. "Avem nevoie de o mai buna cooperare", a adaugat acesta.

PIATA agricola

CONCENTRARI ECONOMICE: COMISIA EUROPEANA A AUTORIZAT PROIECTUL DE ACHIZITIE A CADBURY DE CATRE KRAFT FOODS

ACHIZITII. Comisia Europeana a aprobat, in conformitate cu regulamentul UE privind concentrarile economice, proiectul de achizitie a societatii Cadbury PLC din Regatul Unit de catre societatea Kraft Foods Inc. din Statele Unite ale Americii prin oferta publica. Aceasta decizie depinde de cesionarea activitatilor societatii Cadbury legate de fabricarea de produse de ciocolata din Polonia si din Romania. Luand in considerare masurile corective propuse, Comisia a ajuns la concluzia ca tranzactia nu ar restrange in mod semnificativ concurenta efectiva in Spatiul Economic European (SEE) sau in vreo parte importanta a acestuia.

Comisarul pentru concurenta, doamna Neelie Kroes, a declarat: "Sunt multumita ca, datorita masurilor corective propuse, proiectul de preluare nu ar avea efecte negative nici asupra concurentei in Europa, nici asupra consumatorilor". Kraft este o societate internationala producatoare de alimente si bauturi care isi desfasoara activitatea in mai mult de 150 de tari. Cadbury este un producator si comerciant mondial de produse de ciocolata si de dulciuri care isi desfasoara activitatea in peste 60 de tari.

Atat Kraft, cat si Cadbury sunt actori importanti in sectorul produselor de ciocolata din SEE. Datorita principalelor sale marci de ciocolata, Milka, Cote d'Or si Toblerone, Kraft dispune de o prezenta puternica in majoritatea statelor membre, cu exceptia Regatului Unit si a Irlandei, tari in care consumatorii prefera ciocolata traditionala britanica. Cadbury este lider de piata in Regatul Unit si in Irlanda, in special datorita marcii Dairy Milk, in timp ce in Europa continentala aceasta companie isi desfasoara activitatea in special in Franta, Polonia, Romania si Portugalia, prin marci locale pe care le-a achizitionat anterior.

Cota de piata a companiei Cadbury este foarte importanta in Regatul Unit si in Irlanda, insa gradul de penetrare a marcilor Kraft pe aceste piete ramane scazut. De altfel, marcile Kraft si Cadbury nu se afla in concurenta stransa una fata de cealalta, avand in vedere faptul ca exista o puternica preferinta a consumatorilor britanici si irlandezi pentru ciocolata britanica traditionala, comparativ cu ciocolata "de tip continental". De aceea, Comisia a considerat ca nu exista probleme de concurenta nici pe piata britanica, nici pe cea irlandeza.

Cu toate acestea, Comisia a identificat probleme de concurenta in sectorul produselor de ciocolata din Polonia si Romania, tari in care cotele de piata ale acestor doua companii sunt extrem de ridicate, iar marcile acestora sunt in stransa concurenta, in special pe piata tabletelor de ciocolata.

Pentru a rezolva aceste probleme, Kraft s-a angajat sa cesioneze activitatile Cadbury legate de fabricarea de dulciuri comercializate sub marca Wedel pe piata din Polonia si activitatile Cadbury in sectorul produselor de ciocolata din Romania. Dupa consultarea actorilor de pe piata cu privire la angajamentele propuse, Comisia a considerat ca acestea ar rezolva problemele de concurenta identificate. Prin urmare, Comisia a concluzionat ca tranzactia propusa, modificata prin aceste angajamente, nu va pune probleme de concurenta.

PIATA agricola

RAZBOIUL APEI: APA VA JUCA UN ROL IMPORTANT IN POLITICA ENERGETICA. CONTROLUL SURSELOR DE APA ESTE DEJA O AFACERE

RESURSE. Resursele limitate de apa ar putea fi un obstacol in calea raspandirii utilizarii de energie solara. De exemplu, proiectul unei centrale termodinamice solare din Nevada este in pericol sa nu se realizeze din cauza opozitiei guvernelor locale de a furniza "drepturi de apa" necesare pentru functionarea optima a noii tehnologii. Solar Millennium, o companie germana care produce centrale similare in Spania (proiectul Andasol) a solicitat aproximativ 5 miliarde galoane de apa pe an pentru intretinere si pentru ciclul de condensare abur necesar pentru a opera turbinele de la doua centrale electrice din proiectul Andasol. Cererea, care vizeaza aproximativ 20% din disponibilitatea apei anuale din zona, a divizat titularii de drepturi de apa intre cei care prefera sa obtina rapid castiguri substantiale si cei care prefera sa ia in considerare daunele inacceptabile asupra mediului. Specialistii sustin ca in prezent este dificil sa se prevada ce solutii vor fi propuse pentru a se rezolva criza apei. Totusi, se pare ca apa va juca un rol important in politica energetica, iar controlul surselor este deja o afacere.

PIATA agricola

MANIFESTARE: Ungaria, Serbia si Romania se intalnesc pentru energii regenerabile la "ENREG ENERGIA REGENERABILA" 2010 (17- 19.03.2010 Expo Arad International, Romania)

TARG. Interesul pentru energii regenerabile si eficienta energetica este comun pentru Ungaria, Serbia si Romania. Promovarea programelor pentru energie regenerabila, crearea unui fundal juridic, dezvoltarea pietei de energii regenerabile si atingerea diferitelor targeturi sunt doar unele din obiectivele comune. In scopul de a sprijini dezvoltarea energiei regenerabile si eficientei energetice in aceste tari, grupul REECO, organizator international de targuri si conferinte pentru energie regenerabila, considera ca ii revine obligatia de a creea un punct de intalnire pentru investitori, antreprenori si specialişti la un eveniment central: ENREG ENERGIA REGENERABILA, 17-19 martie 2010, la Expo Arad International.

Proiectele de energii regenerabile au inceput sa se raspandeasca in centrul si sud-estul Europei ca urmare a intelegerii asupra “pachetului” de legislatie privind energia si schimbarile climatice ale UE din decembrie 2008. Pentru a trece la o reducere a emisiei de carbon, pachetul de legislatie pune sub mandat fiecare tara membra a UE pentru a creste cota sa de energii regenerabile, deschizand calea pentru investitii masive in sursele de energie regenerabila in Europa.

ENREG ENERGIA REGENERABILA, Targ International pentru Energie Regenerabila si Eficienta Energetica in Constructii si Renovari, reuneste pentru a doua oara intre 17-19 martie 2010, la Expo Arad International multiplicatori si actori din sud-est Europa la un eveniment central din “triunghiul de frontiera”.

Deasemenea vor avea loc conferinte de specialitate cu subiecte de energie regenerabila ca: energia eoliana, biogaz, energie obtinuta din lemn, eficienta energetica si energie geotermala, unde autoritati publice nationale si internationale, asociatii, cercetatori si companii vor prezenta ultimele tendinte, rezultate de cercetare, tehnologii si inovatii din domeniul lor.

Prima Conferinta Internationala - Energia Eoliana in Vestul Romaniei, Al doilea eveniment international de brokeraj tehnologic pentru Energii Regenerabile si Eficienta Energetica in Constructii si Renovari din Arad, IBEF Forum International pentru Schimb de Experiente de Afaceri in Euroregiunea Dunare-Cris-Mures-Tisa, Forumul Expozantilor si Ofertele Speciale pentru vizitatori in grup sunt doar cateva din oportunitatile date fiecaruia pentru a castiga contacte noi, construirea unei retele si sa se informeze despre situatia pietei din Romania.

Informatii suplimentare despre eveniment gasiti pe www.enreg-expo.com.

IN 2009, UNIUNEA EUROPEANA S-A CONFRUNTAT CU O SCADERE A VENITURILOR AGRICOLE PE LUCRATOR CU 12,2%

CONSTATARE. Comisarul european pentru agricultura, Mariann Fischer Boel a precizat ca previziunile agricole arata ca si in sectorul agricol criza economica a avut un impact considerabil. "Constat cu mare ingrijorare faptul ca cifrele provizorii pentru veniturile agricole pe lucrator, in 2009, arata un declin de 12. 2% la nivel intregii comunitati europene. In mod evident, criza economica a avut un efect foarte grav asupra agricultorilor nostri, care s-au confruntat o cerere mai mica si cu costuri relativ ridicate de productie. Aceasta situatie scoate in evidenta mai clar decat oricand nevoia de o politica agricola comuna, puternica si eficienta", a spus Boel. In opinia oficialului european, platile directe asigura nivelul minim de venituri pentru agricultori, amortizandu-le fluctuatiile de pret cu care se confrunta de-a lungul anului. Aceasta a subliniat ca platile directe au un rol crucial in bugetele fermierilor avand in vedere ca reprezinta aproximativ o treime din veniturile agricole din UE. Boel a precizat ca masurile de piata trebuie sa se numere printre prioritatile politicii agricole a UE. "Masurile de piata pot actiona ca o plasa de siguranta reala in perioade de dificultate. Actiunile rapide luate de Comisie in timpul crizei laptelui sunt o ilustrare perfecta a ceea ce poate oferi PAC atunci cand este necesar. Masurile de dezvoltare rurala pot contribui, de asemenea, in special atunci cand acestea sunt legate de restructurarea sau de promovarea de servicii precum protectia mediului, care nu sunt remunerate prin intermediul pietei", a precizat Mariann Fischer Boel. Reprezentantul Comisiei Europene a anuntat ca privind in perspectiva, va continua sa insiste pe necesitatea unei politici agricole moderne care sa poata face fata provocarilor multiple cu care se confrunta zonele rurale in secolul 21.

NEGOCIERI INTRE UNIUNEA EUROPEANA SI MAROC, SECTORUL AGRO-ALIMENTAR SI PESCUIT

ACORD. Uniunea Europeana si Morocul au semnat un acord privind imbunatatirea conditiilor comerciale bilaterale pentru produse din agro-alimentare si din sectorul pescuitului, dupa patru ani de negocieri.

Acordul va consolida in special, pozitia exportatorilor europeni pe piata marocana, in special a exportatorilor de produse agricole procesate. In sectorul produselor agricole, acordul va permite liberalizarea imediata a 45% din valoarea exporturilor din UE si a 70% in urmatorii zece ani. Conserve, produse lactate, semintele oleaginoase si sectorul fructelor si legumelor va beneficia pe deplin de liberalizarea totala a comertului dintre UE si Maroc. Sectorul pescuitului va fi, de asemenea, deschis pentru produsele din UE (91%, dupa cinci ani si 100% in 10 ani). Exporturile comunitare pentru cele trei sectoare a ajuns la aproape 944 milioane in perioada 2006-2008 ani si vor beneficia de un acces mai bun la o piata vecina.

Cele doua parti au convenit, de asemenea, sa initieze negocieri privind protectia indicatiilor geografice. Mai mult decat atat, acordul cuprinde dispozitii privind respectarea obligatiilor internationale cu privire la sanatate si problemele de sanatate a plantelor. Acest acord va permite ambelor parti sa profite din plin de schimbarea consumului si a potentialului de piata, in timp ce are loc consolidarea cooperarii si a mecanismelor de salvgardare.

Produse lactate din UE vor avea acces liber pe piata marocana, cu exceptia laptelui lichid si laptelui praf integral. Semintele oleaginoase si cerealele (cu exceptia graului comun si grau dur si derivatii acestora) vor fi, de asemenea, liberalizat. Pentru produsele mai sensibile pentru care schimburile comerciale nu vor fi complet liberalizate, precum carnea, produsele din carne conservata, grau, ulei de masline, mere si concentratul de rosii, acestea vor ajunge pe piata marocana prin intermediul contingentelor tarifare. Concesiile s-au imbunatatit si in sectorul fructelor si legumelor, care reprezinta 80% din importurile UE.

DACIAN CIOLOS VA FI AUDIAT DE PARLAMENTUL EUROPEAN IN 15 IANUARIE 2010

COMISAR. In 26 ianuarie, 2010, Parlamentul European va acorda votul de investitura Comisiei Europene, urmand ca din luna februarie noii comisari europeni sa isi intre in atributii. Printre comisarii desemnati se numara si Dacian Ciolos, numit a gestiona problemele de agricultura ale Uniunii. In 27 noiembrie, Manuel Barroso, spunea, dupa anuntarea listei comisarilor europeni, care au fost motivele numirii sale. "Este cel mai competent candidat pe care l-am avut pentru Agricultura", a declarat Barroso. Pe data de 15 ianuarie, Ciolos va trebui sa treaca un prim test, fiind audiat in Parlamentul European. Fostul minstru al Agriculturii, in perioada 2007 - 2008, va prezenta un CV, o declaratie de avere si va raspunde unui chestionar scris.

PENTRU CA AU FOLOSIT FARA LICENTA DENUMIREA DE TEQUILA, FIRMA MARAMURESEANA VALCO SA A PIERDUT DREPTUL DE A PRODUCE PANCHA CU AROMA DE TEQUILA

Firma maramureseana Valco SA se judeca in instanta cu Ministerul Agriculturii pentru tequila. Fiindca a folosit denumirea de tequila pentru un produs alcoolic care nu respecta reteta celebrei bauturi mexicane, inspectorii Directiei pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala Maramures au oprit fabricatia produsului Pancha cu aroma de Tequila, produs de compania maramureseana Valco SA. Decizia autoritatilor i-a nemultumit pe reprezentantii firmei maramuresene, care au contestat decizia in instanta. Procesul se judeca la Tribunalul Maramures. "A fost o actiune comuna cu reprezentantii Ministerului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale, in urma sesizarile venite de la reprezentatii Comisiei Europene. Practic, produsul Pancha cu aroma de Tequila incalca regulamentul 110 privind protectia indicatiilor geografice ale bauturilor spirtoase. Exista si o comisie care verifica prevederile incheiate intre Uniunea Europeana si Statele Mexicane cu privire la respectarea produselor geografice si aceia s-au sesizat", a spus Alexandru Buciuman, consilier in cadrul serviciului de inspectii, marci si licente in industria alimentara din DADR MaramuresIntrucat inspectorii au decis interzicerea atat a fabricarii, cat si a comercializarii produsului, instanta va fi cea care va decide daca Valco SA va mai produce sau nu Pancha cu aroma de Tequila, o bautura alcoolica care doar poarta denumiri mexicane fara insa a avea ceva in comun cu celebra bautura mexicana.

COMISIA EUROPEANA LUCREAZA LA SIMPLIFICAREA POLITICII AGRICOLE COMUNE

Intr-un raport dat publicitatii pe final de noiembrie, Directia Generala pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala a Comisiei Europene si-a prezentat raspunsurile la cele 39 de propuneri de simplificare pe care statele membre le-au inaintat impreuna Comisiei in aprilie. Documentul de lucru cuprinde informatii despre rezultatele procesului de evaluare si o trecere in revista a progreselor realizate din martie 2009. Raportul va fi discutat la reuniunea Consiliului Agricultura din decembrie. Documentul de lucru al Comisiei prezinta si o serie de initiative suplimentare de simplificare, cum ar fi realizarea unor programe mai suple de promovare a produselor agricole. De asemenea, se ia in considerare o posibila eliminare a normelor cu privire la etichetarea facultativa a carnii de vita si manzat, ca si posibilitatea armonizarii termenelor de plata ale unor masuri de dezvoltare rurala cu cele ale platilor directe. „Fermierii europeni, mai ales in actualul climat economic, nu trebuie tinuti in loc cu reguli inutil de complicate si birocratie. Raportul dovedeste ca sustinem acest mod de abordare. Nu suntem pentru simplificare doar din gura. Avem in vedere actiuni concrete ”, a declarat comisarul pentru agricultura si dezvoltare rurala, Mariann Fischer Boel.

Comisia lucreaza la simplificarea politicii agricole comune inca de la prima comunicare publicata pe aceasta tema in 2005. Aceasta activitate se integreaza perfect in strategia globala pentru o mai buna legiferare care urmareste, printre altele, reducerea cu 25% a sarcinilor administrative pana in 2012.

AGENTIA DE PLATI SI INTERVENTIE PENTRU AGRICULTURA A PLATIT 642,3 MILIOANE DE LEI PENTRU SUBVENTIILE PE SUPRAFATA

Agentia de Plati si Interventie pentru Agricultura (APIA) a platit, pana in prezent, suma de 642,3 milioane lei (152,2 milioane euro), reprezentand avansul de 70 % din suma aprobata a se acorda beneficiarilor schemei de plata unica pe suprafata (SAPS). Agentia a inceput plata avansului in cadrul campaniei SAPS 2009 in data de 16 octombrie, cuantumul fiind de 209,98 lei/hectar. In cadrul campaniei SAPS 2009, au fost depuse 1.121.107 cereri.

De acest sprijin financiar au beneficiat 496.519 fermieri care au indeplinit conditiile impuse de regulamentele europene, pentru care au fost finalizate controalele si pentru care, in cazul in care au fost identificate discrepante fata de datele declarate in cereri, acestea au fost solutionate.

GOSPODARIILE INDIVIDUALE POT PRODUCE 250 DE LITRI DE PALINCA PE AN, FARA SA PLATEASCA ACCIZE

Cererea de reexaminare a legii privind exceptarea de la plata accizelor a 250 de litri de palinca pe an pentru fiecare gospodarie individuala a fost respinsa de deputati. Prin decizia luata in Camera Deputatilor, for decizional in acest caz, s-a aprobat forma initiala a legii.

Presedintele Basescu a cerut parlamentarilor sa reexamineze legea pentru ca “nu respecta legislatia comunitara”, cerand o reducere de 50% a accizelor, doar pentru 50 de litri pe an (masura deja cuprinsa in legea aflata in vigoare). Basescu si-a motivat cererea de reexaminare prin prevederile Directivei Comisiei Europene nr. 92/83, care reglementeaza facilitatea respectiva pentru producatorii din Romania, “obtinuta in urma negocierii”.

In prima faza, pe 9 februarie, Senatul a respins cererea de reexaminare a legii pentru modificarea Legii 571/ 2003 privind Codul Fiscal - prin modificarile aduse legii se excepta de la plata accizelor tuica, palinca, horinca si rachiurile de fructe destinate consumului propriu al gospodariilor individuale, in limita unei cantitati echivalente de cel mult 250 de litri de produs pentru fiecare gospodarie individuala pe an, cu concentratia alcoolica de 100% in volum.

MAGIUNUL DE PRUNE TOPOLOVENI, TESTAT IN LABORATOR

Magiunul natural de prune Topoloveni este singurul produs romanesc listat in baza de date a Comisiei Europene. Conform analizelor realizate la Laboratorul National de Incercari LAREX si la Institutul de Cercetari Alimentare (ICA) nu are in compozitie aditivi alimentari, dar nici zahar adaugat, astfel ca productia noua de magiun de prune de Topoloveni pastreaza aceleasi caracteristici legate de efectele de sanatate.

Glucidele prezente (zahar direct reducator, zahar total exprimat in zahar invertit) sunt naturale, provenind de la prunele care sunt culese la deplina lor maturitate. Profesorul doctor Gheorghe Mencinicopschi, directorul Institutului de Cercetari Alimentare, spune ca produsul are efecte antioxidante, impiedica imbatranirea precoce, ajuta la ameliorarea constipatiei, fiind indicat copiilor inca de la varsta diversificarii alimentatiei. Mai mult, in urma testelor facute a reiesit faptul ca in magiunul natural de prune Topoloveni nu exista nici o urma de pesticide, arsen, cadmiu sau alte substante care pot afecta sanatatea.

FERMIERII PROTESTEAZA IMPOTRIVA DECIZIEI MINISTERULUI AGRICULTURII DE A ACORDA DOAR O TRANSA DIN PLATILE COMPLEMENTARE

GREVA. Decizia Ministerului Agriculturii de a acorda doar o transa de 200 lei din cei 570 lei/bovina stabiliti drept plata nationala complementara directa in sectorul zootehnic i-a nemultumit pe fermieri, care pregatesc un protest de amploare. Astfel, miercuri, 28 octombrie, aproximativ 10.000 de fermieri, crescatori de bovine si ovine, sunt asteptati in Bucuresti la manifestarea de protest. "Nici nu stam de vorba, daca vin cu astfel de propuneri! Miercuri vom fi in Capitala. Asteptam aproximativ 10.000 de fermieri, crescatori de vaci si oi. Vom merge la Ministerul Agriculturii, la Ministerul Finantelor si la Cotroceni. Este de neacceptat ceea ce se intampla!", a declarat vicepresedintele Federatiei Nationale a Crescatorilor de Bovine, Claudiu Franc. Vicepresedintele Federatiei Nationale a Crescatorilor de Bovine a mai declarat ca singura reducere pe care o accepta fermierii este scaderea dobanzii (n.red., intrucat subventiile ar fi platite din imprumut). "Am convenit ca singura reducere pe care o acceptam este cea a dobanzii, astfel, din cei 570 de lei ar urma sa primim doar 520 de lei. Dar, nimic mai mult! Vom merge in Bucuresti si vom ramane acolo, pana ne primim banii", a precizat Franc.

MINISTRUL AVIATOR CATAPULTAT LA AGRICULTURA

ACTUALITATE. Politica damboviteana a dat un nou bobarnac agriculturii romanesti, numind un absolvent de Aerospatiale interimar la Agricultura. Daca vrei sa cunosti mintea unui om, asculta-i cuvintele, spune un vechi proverb chinezesc. “Cele mai dificile probleme din ministerul Agriculturii sunt legate de bani”, a declarat noul ministru al Agriculturii, Radu Berceanu, care a preluat interimatul la Agricultura, dupa demisia lui Ilie Sarbu, recunoscand ca totul i se pare complicat la institutia pe care o conduce. Observatia noului ministru este revelatoare, avand in vedere ca toate ministerele din guvernul Romaniei au probleme financiare.

PROFESII. Daca agricultura romaneasca s-a putut “lauda” in ultimii ani cu ministrii care au avut doar legaturi tangentiale cu agricultura, noul ministru interimar a vazut agricultura doar din avion. Actualmente ministru al Transporturilor si senator de Dolj, Radu Berceanu a fost ministru al Industriei si Comertului, al Transporturilor, Constructiilor si Turismului, inginer la Fabrica de avioane din Craiova si inginer la Centrul de incercari de zbor al industriei aeronautice romane din Craiova. Conform CV-ului afisat pe site-ul Ministerului Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale, pana acum nu a avut nicio legatura profesionala cu agricultura. Dar, principiul guvernarii este acelasi, nu conteaza ce minister reprezinti, cata vreme esti bucuros ca ai primit unul.

MISCARI. Schimbarile de la minister au ecouri si in teritoriu. Chiar daca la nivel judetean nici nu s-au asezat bine in fotolii, in randul directorilor deconcentratelor din agricultura a inceput rotirea de cadre. “Directorii din teritoriu propusi de PSD, care presupun ca sunt niste specialisti buni, vor fi inlocuiti de niste specialisti si mai buni, propusi de PD-L. Consider ca avem de dus o activitate intr-o perioada foarte dificila, nu cred ca este cazul sa pastram niste soldati japonezi ramasi prin insule de la razboiul trecut”, a afirmat ministrul interimar al Agriculturii. Si pentru ca este gata de razboi, noul ministru interimar a pus angajatii la munca si a incropit un plan de masuri. Astfel, conform unui anunt postat pe site-ul institutiei, in perioada urmatoare Ministerul Agriculturii vizeaza o serie de masuri prioritare: finantarea ajutoarelor de stat acordate producatorilor agricoli in anul 2009, ajutoarele de stat care se vor acorda in anul 2010, sprijinul acordat producatorilor agricoli la infiintarea culturilor din toamna acestui an si relatia cu bancile.

MINISTRII. In ultimii cinci ani, Ministerul Agriculturii a fost reprezentat de sase ministrii: Gheorghe Flutur, Dan Motreanu, Decebal Traian Remes, Dacian Ciolos, Ilie Sarbu si acum, interimarul Radu Berceanu.

Ordonanta ocuparii

Guvernul a aprobat o ordonanta de urgenta care modifica regimul actual de numire in posturi de inalt functionar public si care stabileste ca mutarea in cadrul unei institutii poate fi efectuata si pe un post de nivel inferior, nu doar de aceeasi categorie. Conform fundamentarii ordonantei, Guvernul arata ca, pentru asigurarea in bune conditii a activitatii autoritatilor si institutiilor publice, sunt stabilite pentru anul 2009, cu titlu de exceptie, o serie de masuri pentru ocuparea in regim de urgenta a functiilor din categoria inaltilor functionari publici.

Radu Berceanu, ministrul Agriculturii:
“Sunt probleme dificile”

“Am avut o discutie foarte buna cu domnul Ilie Sarbu, sunt probleme foarte dificile cu care se confrunta agricultura. Cele mai importante probleme din ministerul Agriculturii sunt legate de bani, respectiv de subventia unor categorii de produse si lucrari. Mai este nevoie si de bani care ar trebui platiti in acest an pentru calamitati. In minister nu intentionez sa fac schimbari de personal, in cazul in care nu vor fi demisii in masa. Totusi, un numar mare de angajati din minister au intrat brusc in concedii medicale. Cei care sunt functionari publici si care au fost indemnati sa plece in concedii medicale cat mai lungi, sa se insanatoseasca cat mai repede”.

Schimbari profesionale intre prieteni

Asa cum a declarat ministrul Agriculturii, Radu Berceanu, schimbarile nu au niciun caracter subiectiv: sunt ca intre specialisti (pleaca ai lor, vin ai nostri!). Asa se face ca suceveanul Valerian Solovastru, sustinut de vicepresedintele PD-L Gheorghe Flutur, va fi numit la carma Regiei Nationale a Padurilor „Romsilva”, in locul actualului director Florian Munteanu, sustinut de PSD. Valerian Solovastru a fost director al Directiei Silvice Suceava in perioada februarie 2007-martie 2009, acum fiind director tehnic al institutiei silvice sucevene. Mutarea strategica a silvicultorului Flutur, fost superior al lui Solovastru in perioada 2001-2002, cand actualul democrat-liberal era presedintele PNL Suceava (Solovastru a fost numit la conducerea silvicilor suceveni de PNL), a fost confirmata atat de presedintele PD-L Suceava, Ion Lungu, cat si de Solovastru. In perioada in care Directia Silvica Suceava era condusa de Gheorghe Flutur, Solovastru era seful Ocolului Silvic Pojorata. Valerian Solovastru si-a inceput activitatea ca inginer silvic, in anul 1986, la Ocolul Silvic din Carlibaba. Incepand din 1990, a preluat sefia acestui ocol, dupa care, intre anii 2001-2007, a ocupat functia de sef al Ocolului Silvic Pojorata.

“Ne ocupam de schimbari”
* Ex-ministrul Agriculturii, Ilie Sarbu

Fostul ministru al Agriculturii Ilie Sarbu a declarat, inainte de instalarea lui Radu Berceanu ca ministru interimar, ca in loc sa dea subventii, se ocupa de schimbari. “Era o perioada in care Agentia de Plati si Interventie pentru Agricultura trebuia sa inceapa sa dea avansuri”, a mai spus Sarbu. La randul sau, fostul secretarul de stat in cadrul ministerului Liviu Harbuz a declarat ca demisiile ar putea aduce reduceri la bugetul de stat. “Am venit sa sterg praful, bagajele mi le-am facut deja. Poate asa scapam de criza”, a spus Harbuz.

Mihaela MIHALEA

CE CAUTA SOLUTII PENTRU LAPTELE EUROPEAN

GRUP. Comisia Europeana cauta solutii pentru salvarea laptelui european. La inceput de octombrie, comisarul european pentru agricultura si dezvoltare rurala, Mariann Fischer Boel, a informat ministrii agriculturii din statele membre despre infiintarea unui grup de lucru cu experti de cel mai inalt nivel din industria laptelui. “In cadrul grupului se vor discuta propuneri pe termen mediu si lung pentru industria laptelui, pana in aprilie 2015 cand expira cotele de lapte”, a spus Boel. Comisarul a informat ministrii ca grupul de lucru va analiza daca este nevoie de alte proiecte legislative care sa stabilizeze veniturile producatorilor, sa reduca volatilitatea preturilor si sa creasca transparenta pietei. De asemenea, comisarul european a prezentat ministrilor un pachet de masuri pe termen scurt si actiuni menite sa stabilizeze pe termen lung sectorul produselor lactate. CE a initiat procesul prin care permite statelor membre sa plateasca fermierilor un ajutor in valoare de pana la 15 000 de euro. S-a lansat si propunerea ca industria laptelui sa faca obiectul unei clauze de urgenta, existenta deja pentru alte sectoare agricole, care sa permita o reactie mai rapida la viitoare perturbari ale pietei. In urma modificarilor aduse modului de functionare a schemelor de achizitionare de cote de catre statele membre, o cota cumparata si stocata in rezerva nationala nu va mai fi considerata ca facand parte din cota nationala atunci cand trebuie platita o suprataxa. Daca se percepe o suprataxa, partea care corespunde cotei achizitionate poate fi folosita pentru restructurare.

Sedintele grupului

Grupul de expertizare al laptelui european va fi prezidat de directorul general al Comisariatului pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala, Jean-Luc Demarty si va fi format din reprezentanti ai statelor membre. Comisarul european pentru agricultura, Mariann Fischer Boel, a anuntat ca intentioneaza sa invite experti si reprezentanti ai industriei sa asiste la sesiunile de lucru ale grupului. Invitatiile vor fi realizate in functie de temele de discutii lansate. Expertii europeni se vor intalni o data pe luna si vor realiza un raport lunar. Printre temele de discutii lansate deocamdata se numara: relatia contractuala dintre producatorii si procesatorii de lapte astfel incat sa se stabilizeze balanta intre cerere si oferta, metode pentru intarirea capacitatii de negociere a fermierilor, identificarea celor mai optime instrumente de piata, cresterea transparentei si a nivelului de informare a consumatorilor cu privire la calitatea laptelui, sanatatea alimentara si a problemelor de etichetare intervenite in sector, identificarea posibilitatilor de cercetare pentru a creste competitivitatea acestui sector dar si viitorul pietei laptelui.

Evolutia pietei

Cele mai recente date de piata existente la nivelul UE arata ca preturile cresc pentru toate produsele lactate, dar si pentru laptele crud oferit la poarta fermei. Pretul mediu la lapte in iulie si august este estimat la 25-26 centi/litru. Informatii oferite de firme procesatoare din UE sugereaza o noua crestere a pretului de livrare cu 1-2 centi pentru lunile septembrie si octombrie.

Maria GROZA

AgroMaramures 2009 - EDITIA I

In perioada 25-27 septembrie, in Baia Mare a avut loc prima editie a targului AgroMaramures. Manifestarea, organizata de catre PIATA agricola, reprezentanta Schauer in Transilvania si Moldova (S&E Puiu Impex SRL), Directia pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala Maramures, Oficiul Judetean de Consultanta Agricola Maramures si Oficiul pentru Ameliorare si Reproductie in Zootehnie Maramures a reunit o expozitie de produse si servicii oferite de firmele Schauer Agrotronic, Pig At, Competitiv SRL, Westfalia Surge Romania SRL, KWA Agrartechnik, Grama Trading SRL, ProCredit Bank, Wieser Consult, Numeris Com, Unipress Romania SRL (reprezentanta economica a regiunii franceze Limousin), Natural Invest, Probstdorfer Saatzucht SRL, Adetrans, Evolutia Dan, Britma SRL, AgroMagazin Pinte, Proxima Sighetu Marmatiei, Centrul de cercetare Bios, Tehnofavorit Bontida si Technique MTD. De asemenea in cadrul unui spatiu special amenajat pentru animale au fost expus vaci de carne din rasa Abeerden Angus si Limousine, vaci din rasa Sura de stepa, cai din rasele Ardenez, Pur singe arab si Noriker, gaini din rasele Sussex, Rhode Island si rasa grea Cochinchina, dar si iepuri din rasele Urias german si Fluture german.

REFERENDUM PENTRU FERMA DE PORCI

ACTUALITATE. Desi fondurile europene sunt prezentate ca si o infuzie de speranta pentru o agricultura aflata într-o criza perpetua, exista si proiecte de finantare care se impiedica de administratiile locale. În comuna maramureseana Miresu Mare, administratia locala nu doreste sa acorde autorizatie de constructiei firmei SC Suin Serv SRL, beneficiarul proiectului “Ferma pentru crestere si îngrasare porci 4000 capete în comuna Miresu Mare”, chiar daca initial a acordat certificat de urbanism. Motivul invocat de administratia locala: mirosul generat de ferma. Totusi, în zona mai exista o ferma de porci de 1400 capete si o constructie care va gazdui o ferma de 40 de capete de vaci de lapte “Am efectuat toate studiile posibile si imposibile, am un proiect viabil în conformitate cu toate legile acestei tari si ale comunitatii europene. Doresc sa fac ceva în acesta tara dar o mana de oameni, nu ma lasa. Cum e posibil asa ceva?”, se întreaba administratorul SC Suin Serv SRL, Bogdan Huminic.

MENTIUNI. Proiectul societatii maramureseane a fost aprobat de Agentia de Plati pentru Dezvoltare Rurala si Pescuit si selectat în vederea finantarii. Fiindca urmatorul pas ar fi începerea investitiei, proiectul stagneaza din cauza refuzului primariei de a elibera autorizatia de constructie. Desi recunoaste ca investitia pe care doreste sa o realizeze nu va genera multe locuri de munca, Bogdan Huminic atrage atentia asupra altor oportunitati care ar putea fi generate de viitoarea ferma: “totusi ferma ofera posibilitatea certa de valorificare a recoltei de cereale produse de comuna Miresu Mare prin achizitionarea directa de la producatorii locali a unei cantitati de 3000 tone cereale/an, (17000000 lei/an) suma care intra direct în buzunarul localnicilor. Realizarea acestei investitii ar aduce bugetului local un venit substantial prin taxele si impozitele pe care le-am plati.”

EXCURSII. Pentru a convinge administratia locala ca si în strainatate exista ferme de porci iar strainii nu sunt rapusi de mirosuri, Bogdan Huminic a organizat excursii de documentare. “Pentru a se documenta am invitat în nenumarate randuri consilieri în vizita la ferme cu tehnologie similara din Austria, bineînteles pe cheltuiala mea. Am dorit sa le arat ferme din Austria amplasate în mijlocul localitatii, în spatele bancilor, langa institutii publice. Ferme care aplica tehnologie similara cu ce voi aplica si eu.”, a precizat administratorul SC Suin Serv SRL, mahnit ca vizitele de documentare nu au avut niciun impact asupra consilierilor locali. Proiectul firmei maramuresene depaseste 2 milioane de euro, din care mai bine de jumatate sunt fonduri atrase de la comunitatea europeana.

Primele autorizatii

„Am achizitionat pamantul necesar pentru realizarea acestei investitii în extravilanul localitatii Miresu Mare si am început demersurile pentru obtinerea autorizatiei de constructie. Doar pentru achizitionarea pamantului în suprafata de cinci hectare am avut nevoie de 18 luni pentru a finaliza actele. Am obtinut certificatul de urbanism cu nr 119 din data de 12.05.2008 si avizul cu nr 1300 din 22.04.2008 din partea primariei comunei Miresu Mare.”, a declarat Bogdan Huminic, administratorul societatii SC Suin Serv SRL.

Accesarea fondurilor, o prioritate

Accesarea fondurilor europene a fost declarata una dintre prioritatile actualului guvern. Premierul, Emil Boc, a declarat ca accesarea fondurilor europene este o solutie viabila pentru diminuarea efectelor crizei economice. Cu toate acestea, un studiu cu privire la gradul de accesare a fondurilor europene arata ca Romania este printre tarile cu cele mai reduse rate de succes în accesarea fondurilor europene. La aceasta situatie contribuie si inertia autoritatilor si coruptia din administratia locala, însa, conform cercetarii, de multe ori este vorba despre necunoasterea unor principii europene simple, care blocheaza accesul la banii comunitari.

Studiu despre cum bate vantul

În încercarea de a obtine autorizatia de constructie, administratorul SC Suin Serv SRL a fost nevoit sa comande o serie de studii care sa ateste ca investitia propusa nu va dauna comunitatii. Dar administratia locala, nu s-a lasat convinsa. “Locuitorii comunei Miresu Mare au fost informati (de reprezentantii administratiei locale, n.red) ca vanturile vor bate dinspre locatia fermei noastre spre terasele lor. Centrul Meteorologic Regional Transilvania Nord cu datele pe care ni le-a furnizat din înregistrarile de pe ultimii trei ani nu a sustinut aceste afirmatii. Studiul vanturilor pe care l-am efectuat pentru a informa corect consiliul si localnicii a fost sustinut si întarit de datele obtinute si de la Statia Meteorologica din Danesti, sat apartinator comunei Miresu Mare.”, a spus administratorul societatii. Tot pentru linistea administratiei locale, a fost efectuat si un studiu pedologic si agrochimic special, pe parcele de pamant situate în perimetrul localitatii Miresu Mare, pentru a se vedea structura solului si riscul eventualei poluari cu nitriti, nitrati, fosfati si potasiu din zona, în vederea utilizarii rationale si eficiente a îngrasamintelor naturale rezultate din viitoarea ferma.

“Ce mesaj se transmite viitorilor beneficiari?”
* Bogdan Huminic, beneficiar al fondurilor structurale

“Pentru a întelege mai bine investitia pe care dorim sa o realizam am facut o macheta a fermei care a fost prezentata consilierilor locali. Profesia mea cat si a sotiei mele este de medic veterinar, avem varsta sub 35 de ani si dorim sa realizam ceva în aceasta tara. Dar statul roman nu încurajeaza tinerii specialisti sa ramana si sa participe la dezvoltarea tarii. Chiar trebuie sa emigram toti ca sa fim apreciati de straini? Ma întreb ce mesaj se transmite viitorilor specialisti si viitorilor beneficiari ai acestor fonduri UE”, a declarat Bogdan Huminic.

Mihaela MIHALEA

CE A DECIS SISTAREA AJUTOARELOR DE STAT DIN AGRICULTURA ROMANEASCA

AJUTOARE. Romania nu va mai putea acorda ajutoare de stat în agricultura începand din 2010, a anuntat, ministrul Agriculturii, Ilie Sarbu, la Comisia parlamentara de ancheta privind irigatiile. “Comisia Europeana a respins acordarea oricarui ajutor de stat în agricultura, începand din 2010, inclusiv cele acordate în sectorul de irigatii, în ciuda demersurilor facute pentru prelungirea acestora”, a spus Sarbu. Acesta a precizat ca Ministerul Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale cauta alte solutii pentru acordarea altor forme de sprijin pe hectar, precum îmbunatatirea accizei la motorina sau alte forme acceptate de UE. “Subventiile pe hectar alocate de UE vor fi acordate în continuare si în 2010, acestea fiind în crestere treptat pana la nivelul celor din UE, dar pentru irigatii nu se va mai putea subventiona nici curentul si nici apa” a mai adaugat Ilie Sarbu. În sectorul de irigatii vor putea fi facute investitii prin PNDR, prin masura 125. Acesta a mai spus ca va fi dificil pentru organizatiile utilizatorilor de apa (OUAI) din 2010, din cauza lipsei acestor ajutoare, dar vor fi acoperite de subventiile pe care ministerul le aloca anual. MAPDR a subventionat pentru OUAI cu 90% costurile cu energia pentru irigatii si cu 80% tariful multianual al apei. “Toate aceste ajutoare reprezentau aproximativ 30% din costuri, adica subventia pe care o dam noi în mod firesc”, a adaugat Ilie Sarbu. Mai mult, ministrul Agriculturii a declarat ca din 2013, Comunitatea Europeana ar putea reduce drastic sustinerile financiare acordate sectorului agricol.

“Vrem sa îi ajutam sa-si recupereze investitiile”

Valentin Apostol, director general în MAPDR în sectorul de îmbunatatiri funciare, a precizat ca raspunsul CE privind sistarea ajutoarelor de stat în domeniul irigatiilor a venit în urma cu doua saptamani. “La ora actuala pregatim un studiu de fezabilitate pentru a folosi alimentarea gravitationala în sistemul de irigatii pe cele 240.000 de hectare functionale dar si pentru identificarea de noi surse de apa din lacurile de acumulare astfel încat sa putem elimina din consumul mare de energie care se înregistreaza în acest moment în sistem”, a spus Apostol. De asemenea, reprezentantul Ministerului Agriculturii a mai spus ca este în lucru o forma de sprijin pentru recuperarea cheltuielilor facute deja de Organizatiile Utilizatorilor de Apa pentru Irigatii (OUAI) în modernizarea sistemului de irigatii. “Aceste modernizari facute de OUAI nu se încadreaza în prevederile ordonantei privind reparatiile si amenajarile din sistemul de irigatii si vrem sa-i ajutam sa îsi recupereze aceste cheltuieli pe care le-au facut deja”, a spus Apostol. Conform tratatului de aderare la UE, ajutoarele de stat au putut fi acordate trei ani dupa aderare.

Aproape o realitate

“Nu este un pericol, ci aproape o realitate, ca dupa 2013 sa nu se mai poata acorda subventii în agricultura, nu atat ca UE nu vrea, ci deoarece Organizatia Mondiala a Comertului face presiuni extraordinar de mari, în sensul ca ei nu dau astfel de subventii, iar UE a cerut acest lucru pentru ca are state noi si trebuie sa ajunga la nivelul celorlalte”, a spus Ilie Sarbu.

ÎNTALNIREA COMISARILOR

DISCUTII. La începutul lunii septembrie, comisarul european pentru comert, Catherine Ashton si comisarul european pentru agricultura Mariann Fischer Boel au participat la o întalnire informala cu ministrii Organizatiei Mondiale a Comertului, organizata de guvernul indian în New Delhi. Întalnirea din New Delhi a avut drept scop reînceperea discutiilor legate de schimburile comerciale, avand ca punct de pornire deciziile stabilite în cadrul rundei Doha. Comisarul european pentru agricultura, Mariann Fischer Boel s-a declarat multumita de eforturile depuse pentru a se repune în miscare discutiile de la Doha. “UE îsi va continua roul sau activ în stabilirea unor regulamente comerciale echilibrate si egale”, a declarat Boel.

APICULTURA ROMANESCA SE DECLARA FINANTABILA

APICULTURA. In 2009, rentabilitatea apiculturii romanesti imparte transant lumea apicola in doua: multumiti si nemultumiti. In timp ce apicultorii salajeni sustin bucurosi ca productii ca si in 2009 si-ar dori in fiecare an, cei din judetul Braila vor sa-si vanda albinele si sa uite ca exista apicultura.

HARGHITA. Productia de miere obtinuta in acest an de apicultorii harghiteni este mai mare cu 30% decat cea de anul trecut. Presedintele Asociatiei Apicultorilor din Harghita, Lazar Tibor, a declarat ca apicultorii care au ramas in judet si nu au mers cu stupii in alte zone ale tarii au obtinut aproximativ 20-30 de kilograme de miere pe familia de albine, in vreme ce aceia care practica apicultura pastorala au reusit sa obtina si peste 50 kilograme pe familie. “As putea spune ca nu este un an foarte prost. Ne situam undeva la mijloc. Cea mai buna productie s-a inregistrat in urma cu sapte ani cand am obtinut si 80 de kilograme pe familie”, a spus Lazar Tibor.

SALAJ. Anul acesta a fost unul de exceptie pentru apicultorii din Salaj, in opinia lui Radu Malan, presedintele Asociatiei Crescatorilor de Albine (ACA) Salaj. “Cel putin in ceea ce priveste productia de miere de salcam, a fost un an de exceptie. E adevarat ca a urmat apoi o perioada de seceta, insa anul acesta este unul cu mult mai bun pentru apicultori, comparativ cu anii trecuti, fiind poate cel mai bun an din ultimii zece”, a declarat presedintele ACA Salaj. Malan a precizat ca anul trecut s-a obtinut cam 30% din productia de miere a acestui an, iar acum doi ani circa 20%.

CALARASI. Apicultorii din judetul Calarasi, desi se declara multumiti atat de calitatea mierii, apreciate la export fiind sortimentele de salcam, rapita si floarea soarelui, cat si de pretul practicat, reclama faptul ca intampina probleme legate de intocmirea dosarelor de subventii. Productiile au fost insa mai bune decat in anii trecuti. Daca anul trecut, apicultorii din Calarasi nu au obtinut nici macar un kilogram de miere de salcam, din cauza calamitatilor inregistrate, anul acesta au avut parte de o productie medie intre 12 si 13 kilograme de miere pe familia de albine. De asemenea, o productie aproape dubla fata de anul trecut au obtinut si la mierea de rapita, aproximativ 10 kilograme pe familia de albine, fata de cinci-sapte kilograme anul trecut.

BRAILA. Apicultorii din judetul Braila se plang ca au ajuns la faliment si sunt hotarati sa isi vanda stupii chiar si la jumatate de pret, numai sa scape de ei, avand in vedere productia tot mai slaba de miere de albine care se obtine de la un an la altul. Totusi, ei vor astepta si anul viitor.

Importuri si exporturi apicole

Potrivit datelor Ministerului Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale, cantitatea de miere exportata anul trecut a depasit 7.086 tone, iar sumele incasate au fost de peste 17,264 milioane euro. Principalele piete de export pentru Romania sunt Germania, Regatul Unit al Marii Britanii, Italia, Japonia, Belgia si Polonia. Datele statistice arata ca exporturile de miere cele mai mari au fost inregistrate in anii 2003 si 2006, cu 9.633 tone, respectiv 9.606 tone miere. Romania a inregistrat si importuri miere in 2008, dar o cantitate de circa 10 ori mai mica decat exporturile, respectiv in jur de 777 tone, cantitate aproape similara estimata si pentru acest an.

Statistica apicola

Romania inregistreaza un numar de 1,120 milioane familii de albine pana la finele lui 2009, in crestere usoara fata de ultimii ani (1,109 milioane la finele lui 2008 si 1,086 milioane in 2007), dar sub nivelul anului 1989 cand erau inregistrate 1,201 milioane familii albine. Potrivit Ministerului Agriculturii, cresterea numarului de familii de albine s-a datorat sprijinului acordat apicultorilor de la bugetul de stat pentru productia marfa realizata si livrata la unitatile de procesare autorizate sau prin accesarea fondurilor europene.

Solutii pentru valorificarea mierii

In Teleorman, apicultorii au obtinut o productie de miere de peste zece kilograme de la o familie de albine, bilantul fiind considerat bun in comparatie cu anii trecuti. Cei aproximativ 2.000 de apicultori din judet, care ingrijesc aproape 30.000 de familii de albine, sunt organizati in doua cooperative, la Alexandria si Rosiorii de Vede, dintr-un total de 30, cate functioneaza in prezent in Romania. In conditiile in care mierea nu are un pret sufficient de bun care sa acopere cheltuielile de pe parcursul anului, apicultorii din judet resimt lipsa surselor financiare pentru dotari la nivelul normelor impuse de UE. O sansa in acest sens o constituie accesarea de fonduri europene, aproape 140 de apicultori din judet depunand cereri de finantare in cadrul Programului National de Dezvoltare Rurala. Potrivit directorului executiv al Cooperativei “Albina” din Alexandria, Victor Bozeanu, apicultorii din Teleorman, dar si din alte zone ale tarii, vor avea posibilitatea unei valorificari mai bune a productiei in cadrul unei fabrici moderne care va intra in curand in functiune in localitatea Bragadiru-Teleorman. Fabrica va produce diverse produse naturiste pe baza de miere, destinate exportului si consumului intern.

SERELE ORADEA, LICITATE PE BUCATI
* Administratia Financiara Oradea scoate la licitatie tractoarele Orser

ACTUALITATE. Serele Oradea, candva cele mai mari exportatoare de legume din tara, alaturi de serele de la Codlea, sunt scoase la vanzare pe bucati, in septembrie. Potrivit sefului Administratiei Financiare Oradea, Ioan Bercea, de aceasta data sunt licitate bunuri in valoare de aproape 40.000 de lei (11 tractoare V 445, doua autoturisme Dacia 1310, calculatoare, imprimanta, centrala telefonica, masina de ambalat castraveti si doua masini de sortat cornichon) in valoare de 39.651 de lei. “Pretul de pornire al licitatiei este pretul de evaluare, diminuat cu 50%, exclusiv TVA”, a precizat Ioan Bercea. Pe 6 august, la licitatia anterioara, printre bunurile licitate s-au regasit 19 tractoare, un autofurgon, doua autoturisme Dacia 1310, doua basculante, aparate de stropit, calculatoare, camera de congelare, instalatii de irigat. Potrivit purtatorului de cuvant al Finantelor bihorene, Vasile Farc, angajatii disponibilizati ai serelor Oradea au cerut deschiderea procedurii de insolventa pentru societatea Orser, care se va judeca la Bucuresti, alaturi de care s-au alaturat si Finantele. Nefiind inca deschisa procedura pe legea 85/2006 si nici sechestrul ridicat, Directia Finantelor continua actiunile de executare silita, pentru recuperarea unui prejudiciu de 18,5 milioane de lei. Sere din Oradea au fost falimentate de Lili Maria Schutz, asociatul ei Ion Dascalu, fostul director general al Agentiei Domeniilor Statului (ADS), Corneliu Popa, si fostul sef al Directiei Urmarire Contracte din ADS, Mihai Ciobanu, care au fost trimisi in judecata, in decembrie 2007, de DNA Oradea pentru inselaciune cu consecinte deosebit de grave si bancruta frauduloasa. Ancheta procurorilor anticoruptie a scos la iveala ca, avand sprijinul celor doi functionari guvernamentali, Schutz a cumparat actiunile celor doua sere, Codlea si Orser, in numele unor societati abia infiintate, care nu desfasurau activitati agricole.

SARAF, SISTEM DE ALERTA RAPIDA PENTRU ALIMENTE SI FURAJE

ALERTA. Sistemul de alerta rapida pentru alimente si furaje (SARAF), un serviciu pentru asigurarea sigurantei alimentare al Uniunii Europene (UE), implineste anul acesta 30 de ani. Cifrele arata ca SARAF este mai eficient acum decat oricand. Raportul pentru anul 2008 privind sistemul SARAF, dat publicitatii de oficialii europeni, arata ca numarul de notificari de alerta din 2008 s-a redus aproape la jumatate fata de 2007. Numarul total de notificari s-a mentinut stabil, la aproximativ 7 000. Oficialii de la Bruxelles atrag atentia ca aceasta nu inseamna ca, in 2008, au fost mai putine probleme de raportat. Cifrele indica mai curand faptul ca persoanele care contribuie la sistem se concentreaza acum mai bine asupra riscurilor si le clasifica in categoria „notificari de alerta” numai daca se considera ca acestea sunt „grave”, iar produsul se afla deja in circulatie pe piata. In 2008, SARAF a fost pus la incercare in unele dintre cele mai importante incidente de siguranta alimentara din ultimii ani. Printre cazuri se numara descoperirea de ulei mineral in uleiul de floarea soarelui din Ucraina (39 de tari implicate, 99 de notificari de urmarire), descoperirea de melamina in alimente din China (incident cu impact global, 84 de notificari SARAF si 101 notificari de urmarire) si urmele de dioxina detectate in carnea de porc din Irlanda (54 de tari implicate si 230 de notificari de urmarire). Cazul melaminei a fost un exemplu de conectare a SARAF la o problema globala si de schimb de informatii cu reteaua internationala a autoritatilor in siguranta alimentara a Organizatiei Mondiale a Sanatatii, Infosan.

Atentie la ceea ce mancati!

In cadrul conferintei internationale SARAF, intitulata “Atentie la ceea ce mancati”, comisarul UE pentru sanatate, Androulla Vassiliou, s-a declarat multumita de evolutia acestui serviciu al Uniunii Europene, pe care la etichetat o poveste de succes: “Sistemul de alerta rapida pentru alimente si furaje reprezinta un instrument crucial pentru eforturile noastre de asigurare a sigurantei alimentare in Europa. Acesta s-a transformat intr-o perioada de 30 de ani intr-un instrument de mare valoare folosit de catre operatorii sai pentru schimb de informatii, in timp real, cu privire la actiunile pe care le intreprind pentru asigurarea sigurantei alimentare si a furajelor. SARAF este, cu adevarat, una dintre marile povesti de succes ale abordarii integrate de catre UE a sigurantei alimentare, folosind cu maxima eficacitate puterea comunicarii si colaborarea.” Rapoartele oficiale arata ca, in 2008, peste patru din 10 notificari au vizat produse respinse la frontiera UE din cauza ca prezentau un risc de siguranta alimentara. Atunci cand se identifica un astfel de produs, SARAF informeaza tara terta in cauza, pentru a preveni reaparitia problemei.

Ce face SARAF?

SARAF ofera posibilitatea unui schimb rapid si eficient de informatii atunci cand se detecteaza riscuri pentru sanatatea umana in lantul alimentar si furajer. Toti membrii SARAF (UE-27, Comisia, EFSA, Norvegia, Liechtenstein si Islanda) poseda un serviciu 24 de ore din 24 pentru a se asigura ca notificarile urgente se trimit, se receptioneaza si primesc un raspuns in cel mai scurt timp posibil.

Maria GROZA

IN PLINA SECETA, SISTEMELE DE IRIGATII ZAC IN DEPOZITE!

ACTUALITATE. Seceta a ucis orice boare de vant, iar conducerile dezastruoase ale Ministerului Agriculturii au distrus sistemele de irigatii din Romania. De aceea, astazi culturile se parjolesc la soare, recoltele sunt la pragul subzistentei, fara reprezentativitate la export, iar guvernantii, dupa ce i-a izbit criza economica mondiala in moalele bugetului public, si-au dat seama ca tensiunile sociale sunt cauzate si de faptul ca se importa produse agricole proaste, care se vand la pret de trufandale, adica foarte scump. In consecinta, trebuie pusa pe roate agricultura. Numai ca pentru a avea productie agricola nu ajunge sa pui un popa ca ministru al Agriculturii, pentru ca rugaciunile nu aduc apa pe ogor. Nici paparudele, ci sistemele de irigatii. Urmeaza o analiza a situatiei reale a sistemelor de irigatii din Romania, alta decat cea pe care o cunosc guvernantii.

Exemple. In judetul Buzau, instalatii de irigat de sute de milioane de lei zac in depozite. Explicatia e sideranta: „de teama hotilor”! Peste 20 de statii de pompare, 109 echipamente de udare, sute de aripi de ploaie, o conducta magistrala, hidranti si alte accesorii se afla in depozitele unitatilor Societatii Nationale de Imbunatatiri Funciare (SNIF) si Administratiei Nationale de Imbunatatiri Funciare (ANIF) din Buzau. Din cele 40 de statii de pompare care deserveau inainte de ’90 cele 40.500 de hectare irigate de canalele Buzau Est si Buzau Vest, doar 15 mai sunt functionale, celelalte fiind dezafectate in 2005 si depozitate in vederea conservarii in incinta Sistemului de irigatii Buzau Vest.

Situatia e similara in judetul Dambovita, unde mai functioneaza doar sistemul de irigare de la Odobesti-Crovu, restul fiind in conservare, iar statiile de pompare sunt depozitate la Titu. In judet, sisteme de irigatii deservesc 0,1% din suprafata agricola. In Valcea, directorul DADR, Marin Cernatescu, a declarat ca acest an este unul ratat din punct de vedere al irigatiilor in lunca Oltului: “Toate cele cinci statii de pompare sunt functionabile pe hartie, niciuna insa in realitate. Desi prin Legea 138/2004 ANIF trebuia sa le reabiliteze, cei de acolo nu au facut nimic, doar le-au transferat organizatiilor utilizatorilor de apa pentru irigatii. Nefiind reabilitate, cele cinci organizatii doar se uita la ele, pentru ca nu au bani de reabilitare”.

In judetul Iasi, doar pentru 1% din cele 300.000 de hectare de suprafata agricola se mai poate asigura irigarea culturilor. Principalii vinovati ar fi hotii, care au furat piesele sistemelor de irigatii. Lipsa sistemelor de irigare a dus pana acum la periclitarea a 25.000 de hectare de culturi agricole.

Buzoienii, revoltati

Renuntarea la subventiile pentru irigatii ar reduce si mai mult suprafata irigata a judetului Buzau, care in prezent reprezinta doar 5% din potential. “Am preluat statia de pompare, cu conditia subventionarii energiei electrice si a apei”, a declarat pentru Agerpes presedintele OUAI “SPP 7 Lipia”, Doru Valcu. Aripile de ploaie, de hidranti si de celelalte accesorii se afla in depozitele SNIF Buzau. Inspectorul sef al ANIF Buzau, Claudiu Carpen, a recunoscut ca “statiile au fost dezafectate si din teama de a nu fi furate, unele fiind deja descompletate”.

Liviu Timar, director DADR Mures

In judetul Mures mai sunt irigate 160 de hectare, ceea ce reprezinta 1,5% din cele peste 10.200 de hectare de teren cate erau irigate inainte de 1989. Directorul coordonator al Directiei pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala Mures, Liviu Timar, a precizat ca intrucat judetul nu a avut o traditie in irigarea culturilor nu se pune problema sa fie inclus in viitorul proiect de realizare a unui sistem national de irigatii, a carui proiectare va fi gata in 2010. In plus, in judet nu au existat canale de irigatii, ci doar sisteme de conducte subterane - in zona orasului Iernut, acestea inca exista, dar nimeni nu s-a aratat interesat sa repuna sistemul in functiune.

Situatia in tara

In judetul Brasov, doar doua din cele patru sisteme de irigatii existente la inceputul anului 1990 mai functioneaza in prezent. Directorul tehnic din cadrul ANIF Brasov, Adrian Luca, este de parere ca subventiile pentru irigatii nu se pot elimina si cu siguranta se va gasi o formula pentru acordarea acestora. In judetul Satu Mare seceta din aceasta vara este cea mai mare din ultimii 30 de ani si nu exista niciun sistem de irigatii. In judetul Arges, sistemele de irigatii mai sunt folosite doar in zona din jurul orasului Topoloveni, singura in care exista o federatie de organizatii a utilizatorilor de apa pentru agricultura. In Mehedinti, infrastructura celor doua sisteme de irigatii (Crivina-Vanju Mare si Izvoarele-Cujmir) este invechita si depasita tehnic. Directorul DADR, Gheorghe Firu, spune ca doar inventarul ANIF este functionabil, restul este distrus, iar agricultorii nu au mai beneficiat de apa pentru irigatii din anul 2004. In judet, peste 20.000 de hectare sunt afectate de eroziune si scoase din circuitul agricol, ca urmare a sistarii activitati de irigatii, a defrisarii nejustificate a perdelelor de protectie si a renuntarii la lucrarile de ameliorare a solului.

“Irigatii cu fonduri europene!”
* Ilie Sarbu, ministrul Agriculturii

“Am dat posibilitatea ca si pentru sistemele de irigatii sa poata fi accesate fonduri comunitare destinate dezvoltarii agriculturii. Aceasta masura nu era pana acum prevazuta in Programul national de dezvoltare. In plus, acordam si acestui beneficiar avansul de 50%. Prin hotararea de guvern pe care am promovat-o, cel care doreste sa acceada la un anumit program poate sa faca lucrul acesta pe mai multe masuri, deci nu mai exista aceasta restrictie, poate sa faca acelasi lucru si in cadrul aceleiasi masuri, daca si-a finalizat proiectul”, a explicat Ilie Sarbu.

Catalin VISCHI

ESEC NESUPRINZATOR AL “PRIMULUI SILOZ”
* Mai putin de o treime dintre depozite s-au incris la „Primul siloz”

CEREALE. 251 de cereri au fost depuse pentru obtinerea licentelor de depozitare a cerealelor din partea operatorilor economici care vor sa participe la Programul „Primul siloz”. Volumul total de depozitare (admitand ca vor fi aprobate toate silozurile) este de sub 30% din capacitatea nationala, respectiv 5,150 milioane tone de cereale - la nivel national, capacitatea de depozitare in silozuri este de 14,4 milioane de tone de cereale si, initial, s-a anuntat ca vor fi licentiate mai putin de jumatate. Desi dupa anuntarea programului „Primul siloz” ministrul Finantelor, Gheorghe Pogea, a anuntat ca se vor putea stoca 11 milioane de tone de cereale, ministerul Agriculturii, institutia care se ocupa cu licentierea, a estimat ca vor fi licentiate silozuri cu capacitatea totala de stocare de 6,6 milioane de tone. Restul, in perceptia lui Ilie Sarbu erau prea mici („Magazii vechi, care nu corespund din punct de vedere al protectiei consumatorului”). In acest moment, depozitele care au solicitat licentierea sunt verificate.

Agentii economici admisi ca depozitari in „Primul siloz” vor plati pe o licenta valabila cinci ani 100 de lei. Ministrul Pogea a precizat ca deja au fost facute contracte cu Imprimeria Romana pentru 10.000 de certificate de depozit. Aceste certificate de depozit sunt administrate de Fondul de Garantare a Creditului Rural-IFN-SA (FGCR) si se predau depozitarilor licentiati, la cerere, pe baza licentei de depozit. Certificatul de depozit este valabil pana la data restituirii marfii de catre depozitar, dar nu mai mult de 12 luni de la data emiterii sale. De ce sunt necesare silozurile licentiate? Pentru ca producatorii agricoli obtin certificatul de depozit doar daca depun semintele de consum intr-un depozit licentiat. In schimbul marfii, depozitarul ii da producatorului agricol certificatul, care poate fi utilizat la garantarea unui credit bancar, sau pentru a vinde cerealele la bursa de marfuri.

Cinci agenti economici din judetul Teleorman au ramas fara autorizatiile de depozitare a cerealelor in urma controalelor efectuate de inspectorii Directiei pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala (DADR) pe parcursul lunii iulie. Seful DADR Teleorman, Daniel Fierascu, a declarat ca tematica controlului a vizat cele 149 depozite de cereale din judet - s-a dispus confiscarea a peste 30,4 tone de cereale si 72,2 tone de rapita. Inspectorii au constatat, in principal, lipsa contractelor de colaborare cu laboratoare specializate in atestarea indicatorilor cerealelor si plantelor tehnice, dar si grave abateri in functionarea utilajelor de cantarire a produselor agricole.

EFECTELE CRIZEI PE PIATA PANIFICATIEI BISTRITENE

PANIFICATIE. Bistritenii cumpara painea, incepand cu luna august, mai scumpa cu 15- 25%, ca urmare a deciziei firmelor de panificatie de a reveni la pretul practicat la inceputul anului. Daca in luna iulie painea de 800 grame costa 2 lei, acum aceasta se vinde cu 2,3-2,5 lei, cresterea pretului fiind resimtita in special de pensionari si persoanele cu venituri modeste. Producatorii de paine considera, insa, ca era necesara revenirea la pretul practicat in primele luni ale anului, deoarece aceasta scadere a venit dupa ce unii agenti economici au incercat sa acapareze piata cu preturi sub nivelul celor practicate de majoritatea firmelor de profil. “Scaderea pretului a fost nejustificata si s-a facut doar din dorinta unora de a acapara piata, desi la materiile prime nu a scazut pretul. In plus, este posibil ca pretul graului sa creasca in continuare, ceea ce ar putea duce la o noua ajustare. Sa vedem cum se vor mentine tarifele pentru restul materiilor prime”, a declarat, administratorul SC Dabro-Impex SRL Bistrita, Ioan Moldovan. Un alt producator din domeniul panificatiei spune ca pretul la paine a fost redus la 2 lei doar in zona municipiului Bistrita, unde este concentrat un sfert din populatia judetului, in alte zone acesta ramanand la 2,4 - 2,5 lei pentru franzela de 800 grame. “Nu s-a scumpit painea, ci s-a revenit la pretul de la inceputul anului. S-a practicat acel pret pentru ca unii doreau sa acapareze piata, dar sunt si unii care lucreaza la negru. Nu poti sa iti acoperi costurile de productie cu un asemenea pret, deci pretul de acum este cel real”, a sustinut administratorul SC Ceracom Prod SRL Livezile, Alin Cristea. In judetul Bistrita-Nasaud sunt autorizate sa functioneze 49 de brutarii. Producatorii de paine afirma ca, in prima jumatate a acestui an, s-a simtit o scadere a consumului cu 10-15%, agentii economici dand vina pe criza economica, care ii face pe romani sa reduca cheltuielile, inclusiv cele cu alimentele.

AGRICULTORII ARADENI IGNORA IRIGATIILE

IRIGATII. Cea mai mare parte a sistemelor de irigatii existente in 1990 in judetul Arad nu mai sunt functionale, fiind dezafectate atat statii de pompare, cat si conducte ingropate sau canale de irigare. Traian Vlaicu, inspector sef al filialei aradene a Administratia Nationala a Imbunatatirilor Funciare, a declarat ca, daca in 1990 cele opt sisteme de irigatii din judet insumau 32 de statii de pompare, 465 km de canale de irigatii, 408 km de conducte ingropate, putand fi irigata o suprafata de 24.551 hectare, in prezent ANIF mai are in proprietate 24 de statii de pompare, din care sunt functionale 14 si 33 km de conducte, restul fiind predate celor patru asociatii ale udatorilor, suprafata care mai poate fi irigata diminuandu-se la doar 15.433 hectare. Din cele opt sisteme de amenajari pentru irigatii pe care ANIF Arad le are in administrare, patru se afla in conservare, fiind scoase de la utilitate publica. Mai sunt functionale sistemele Fantanele-Sagu, care asigura irigarea a 6.920 hectare, Semlac-Pereg, care iriga 8.394 hectare, Muresel-Ier, care iriga 30.033 hectare si sistemul Paulis, care asigura irigarea a 3.964 hectare, din care in acest an sunt utilizate numai primele doua. Pe langa aceste sisteme mai exista cateva, de mai mici dimensiuni, in zona orasului Ineu, pe Valea Crisului Alb. “Din cele 15.433 hectare care sunt irigabile, in acest an au fost contractate in vederea irigarii doar 8.520 hectare, insa pana acum, din motive pe care nu le stim, au fost irigate efectiv numai 3.336 hectare terenuri agricole”, a precizat Traian Vlaicu. In ceea ce priveste culturile irigate, potrivit directorului coordonator al Directiei pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala Arad, de ing. Gheorghe Rus, in acest an au fost sau sunt irigate 431 hectare cultivate cu grau, 20 de orz, 1.656 cu porumb, 424 hectare cu fasole, 444 cu soia, 61 hectare cu sfecla rosie, 127 cu rapita, 103 culturi furajere, 60 hectare cu legume si 10 cu alte culturi. In prezent, din valoarea lucrarilor de intretinere, statul plateste 80%, in vreme ce udatorii suporta 20% din cheltuieli. Din contravaloarea apei, statul suporta 90%, iar udatorii 10%, pretul de livrare a apei (de la furnizor) fiind cuprins intre 75 si 303 lei la mia de metri cubi, in functie de distanta, la care se adauga contravaloarea prestatiilor facute de asociatiile de udatori. “Potrivit evaluarilor noastre, cheltuiala implicata de irigarea unui hectar de culturi agricole se ridica la 600 lei, in vreme ce statul subventioneaza aceasta activitate cu aproximativ 700 lei/ ha, lucru care nu mi se pare normal. Pe de alta parte, eliminarea subventiilor pentru irigatii, impusa din anul 2010 prin Tratatul de aderare a Romaniei la UE, va face ca majoritatea celor care isi iriga in prezent culturile sa nu isi mai poata permite sa o faca”, a sustinut directorul DADR Arad.

„PRIMUL SILOZ”, UN PROGRAM IN INTERESUL MARILOR PROPRIETARI DE DEPOZITE CEREALIERE

ANALIZA. Oficial, programul „Primul siloz” a demarat. Practic, n-a demarat. Programul a fost prezentat ca fiind unul care le va facilita cultivatorilor de cereale posibilitatea obtinerii unor credite bancare garantate de stat. „E la fel ca si Prima casa”, a spus primul ministru Emil Boc, insa programul n-are nimic in comun cu „Prima casa”, daca excludem faptul ca a fost gandit pentru bogati si prezentat ca o masura sociala pentru, evident, saraci.

Cine castiga de pe urma programului?

Programul „Primul siloz” a creat cadrul pentru licentierea anumitor depozitari de seminte de cereale, leguminoase boabe, oleaginoase etc. In forma in care a fost aprobat (una diferita de cea prezentata public), programul este o parghie de sprijin a afacerilor din domeniul comertului cu seminte de consum, prin reglementarea regimului certificatelor de depozit pentru acestea. Silozurile licentiate vor atrage intreaga productie cerealiera, doar acestea avand dreptul de a emite certificate de depozit, obligatorii in cazul obtinerii creditului. De asemenea, proprietarii silozurilor vor castiga 10% din cerealele pe care le depoziteaza. Din aceasta dijma de 10%, proprietarii silozurilor dau statului 0,5%. Alt beneficiar al programului va fi intermediarul de certificate de depozite, pentru ca acestea pot circula libere pe piata - certificatul de depozit constituie titlu executoriu pentru semintele de consum depozitate, cat si pentru sumele imprumutate si dobanzile datorate bancilor comerciale.

Alt mare beneneficiar: bancile

Cultivatorii de cereale, nedumeriti, inca se intreaba in ce consta ajutorul oferit prin programul „Primul siloz”. Asa cum am argumentat, castigatorii sunt proprietarii marilor silozuri cerealiere (care cu aceasta ocazie vor primi licenta in regim de urgenta). Insa alti mari castigatori sunt bancile cooptate in proiect. De ce este o diferenta ca de la cer la pamant intre declaratiile oficiale, care sustin ca programul guvernamental a demarat, si realitate? Pentru ca, acum, nici macar nu exista o baza de date cu silozurile din Romania.

Dupa ce se va face din pix aceasta baza de date, urmeaza cererile de licentiere, verificarile si, in fine, licenta. Asadar, multe declaratii vor mai curge pana atunci, multe flash-uri mai sunt de produs in beneficiul imaginii politicienilor. Cat despre banci, inca nici macar nu au fost nominalizate cele ce vor participa la program. Insa cel mai grav aspect consta in faptul ca bancilor-castigatoare nu li se va impune un prag maxim al dobanzilor pe care au voie sa le practice. Pentru ca oficialii au conchis sec si, evident, in „interesul” producatorului de cereale, viitor debitor: dobanzile pot varia, in functie de politica financiara a fiecarei institutii de credit.

Cine pierde de pe urma programului?

La nivel national, capacitatea de depozitare in silozuri este de 14,4 milioane de tone, insa vor fi licentiate mai putin de jumatate. Desi ministrul Finantelor, Gheorghe Pogea, a anuntat ca se vor putea stoca 11 milioane de tone de cereale, ministrul Agriculturii, seful institutiei care se va ocupa cu licentierea, a estimat ca vor fi licentiate silozuri care au in total capacitatea de stocare de 6,6 milioane de tone. Restul, sunt prea mici („Magazii vechi, incaperi abandonate, care nu corespund din punct de vedere al protectiei consumatorului”, a motivat Ilie Sarbu).

Asadar, primul perdant este micul proprietar de siloz, care va fi scos de pe piata (nelicentiat, nimeni nu-i va mai incredinta productia). Apoi, pierde producatorul de cereale - 10% din cantitatea pe care o depoziteaza in siloz, iar ceea ce ramane este pusa gaj in favoarea bancii de la care a luat creditul. Practic, certificatul de depozitare este doar o garantie suplimentara pentru creditul luat. Cerealele gajate bancii sunt evaluate saptamanal in bani, pretul stabilit fiindu-i comunicat creditorului (bancii). Pentru ca, pana la rambursarea creditului, produsul cerealier ii apartine.

De unde vin banii?

Intreaga schema de garantare a fost gandita sa inceapa cu o infuzie financiara a statului (care va plati din bugetul Ministerului Agriculturii, prin CEC, 10 milioane de euro pentru capitalizarea Fondului de Garantare a Creditului Agricol), iar apoi sa se autosustina. Astfel, in momentul in care elibereaza un certificat de depozit, depozitarul achita Fondului o cota de 0,5% (din aceste surse se va plati contravaloarea certificatelor de depozit, daca se constata inexistenta sau indisponibilitatea stocurilor inscrise in certificatul de depozit).

Tiberiu Lelescu: “Deocamdata, trei depozite”

Trei depozite din Timis s-au inscris in programul guvernamental “Primul siloz”: Agrobanat Timisoara - 20.000 de tone, Merpano Sacalaz - 5.000 de tone si Agromec Cenei - 5.000 de tone. Directorul Directiei pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala Timis, Tiberiu Lelescu, a declarat ca in judet sunt 231 de depozite cu o capacitate totala de depozitare de peste doua milioane de tone, dar numai 49 au o capacitate individuala mai mare de 10.000 de tone. Cel mai mare siloz cerealier din sud-estul Europei, cu o capacitate de 150.000 de tone, cel de la Moara Carani, al grupului german de firme Aton GMBH Transilvania, nu a aderat pana acum la programul “Primul siloz”.

Emil Boc: “Pretul corect”